Scoala Generala Iacob si Ioachim Muresanu

REBRISOARA -BISTRITA-NASAUD

CLASA a- IV-a A
Inst. HOHA ADELA MIHAELA
AN SCOLAR 2007/2008

1
 V invitm ntr-un loc de un pitoresc desavrit, unde oamenii nc n-au apucat s

arunce gunoaie i unde nu este aglomeraie: spaiul intergalactic. De la nceputurile ei,

omenirea a fost fascinat de stele i a dorit s le neleag comportamentul. Cu ct se fac

mai multe descoperiri n fizic i astronomie, cu att mai puin nelegem Universul

nostru. Despre cel puin 90% din Univers nimeni nu tie nimic. Cercettorii nici acum nu

sunt siguri c el a nceput cu un "Mare Bum", cu att mai puin c se va termina ntr-un

"Mare Trosc". Unii pun la ndoial i faptul c Universul a avut cndva un nceput. Este

oare spaiul umplut de eter? Mai degrab de o cea dens, prin care secretele

Universului se las greu descoperite.

2
 CUPRINS

I) PLANETELE SISTEMULUI SOLAR:

1.1 Scurt istoric

1.2 Pamantul- planeta noastra
a) Anotimpuri, echinoctii, solstitii
b) Luna- satelitul natural al Pamantului
c) Poezii, ghicitori, legende, curiozitati
1.3 Alte planete ale sistemului solar

II) STELELE:

2.1 Soarele- cea mai mare stea

a) Curiozitati
b) Poezii, ghicitori, legende
2.2 Galaxii
2.3 Corpuri mici

III) SUPERLATIVE

Eroii spatiului

REALIZATORI:
elevii clasei a IV-a A

COORDONATOR:
inv. Adela- Mihaela Hoha

3
 I) PLANETELE SISTEMULUI SOLAR

1.1 Scurt istoric

Timp de secole s-a crezut c Pmntul st nemicat n centrul

Universului , iar Soarele i planetele se nvrtesc n jurul lui . Acesta este sistemul
lumii dup cum l descria savantul grec Ptolemeu n secolul al II-lea . Cr. n secolul al
XVI-lea astronomul polonez Copernic a afirmat ca Pmntul i celelalte planete se
nvrtesc n jurul Soarelui . Dup inventarea lunetei , n secolul urmtor s-a putut
dovedi c el avea dreptate .
Prin studierea planetelor i a stelelor astronomii au putut s reconstituie istoria
sistemului solar i s prevad viitorul acestuia .

1.2 Pamantul- planeta noastra

Prin distana sa fa de Soare , Pmntul este a treia planet a sistemului solar ,

dup Mercur i Venus . Pmntul nu este perfect rotund . El este o sfer uor turtit la
poli i bombat la ecuator ; raza masoar 6378.136 km la ecuator , ns 6356.751 km
la poli . Pmntul este acoperit n proporie de 71% de ap i este nconjurat de un
nveli gazos numit atmosfer . Aceasta este format din aer , un amestec dintre azot i
oxigen . n spaiu atmosfera este cea care d Pmntului nuana sa albastr .
Asemenea tuturor planetelor din sistemul solar Pmntul se nvrte n jurul
Soarelui . Pmntul se nvrte n jurul Soarelui o dat cu efectuarea unui tur complet ,
o revoluie se scurge ntr-un an ceea ce reprezint aproape 365 de zile . Distana medie

4
de la Pmnt la Soare este de aproximativ 149,6 milioane de kilometri . n ceea ce
privete viteza cu care se nvrtete Pmntul n jurul Soarelui , aceasta este n medie
de 29.8 km pe secund , adic n jur de 108000 km/h i crete cnd planeta noastr se
apropie de Soare iar cnd se ndeparteaz scade.
O dat cu deplasarea n jurul Soarelui , Pmntul se rotete i n jurul propriei
sale axe , de la vest spre est . Axa sa de rotaie numit i axa polilor este o ax
imaginar care ptrunde n suprafaa terestr chiar prin cei doi poli geografici , Polul
Nord i Polul Sud .. Rotaia Pmntului n jurul propriei sale axe determin alternana
zi / noapte , datorit faptului c prin aceast rotaie cele dou emisfere ale globului nu
sunt expuse la Soare n acelai timp . Aceast micare de rotaie explic de ce vedem
Soarele rsrind , urcnd pe cer , apoi cobornd spre orizont i apunnd . Nu Soarele
se deplaseaz ci Pmntul este cel care se mic fa de Soare . n raport cu stelele
rotaia Pmntului n jurul proprie sale axe are loc n 23 h 56 min 4 sec .

a) Anotimpuri , echinocii i solstiii

Dac Pmntul s-ar nvrti n jurul propriei sale axe n mod perpendicular fa
de planul orbitei sale ar fi luminat de Soare n acelai fel pe tot parcursul anului i nu
ar mai exista anotimpurile . Dar nclinarea axei sale face ca Pmntul s fie mai mult
sau mai puin expus razelor Soarelui, n funcie de perioada anului . Astfel n timpul
micrii sale n jurul Soarelui, Pmntul trece prin 4 poziii deosebite , opuse dou
cte dou , echinociile i solstiiile , care , n zonele temperate mpart anul n 4
anotimpuri . La echinocii ( pe 20 sau 21 martie i 22 sau 23 septembrie ) , linia care
separ emisfera terestr luminat de Soare de emisfera cufundat n noapte trece pe la
poli . La solstiii ( pe 21 sau 22 iunie i 22 sau 23 decembrie ) linia care separ
emisfera Pmntului luminat de Soare de emisfera aflat n ntunericul nopii trece
prin cercul polar .Unul dnitre poli este luminat de Soare i emisfera terestr
corespunztoare nregistreaz zilele cele mai lungi ; n cealalt este noapte i emisfera
inregistreaz nopile cele mai lungi . Echinociul din martie marcheaz nceputul
primverii n emisfera nordic i al toamnei n emisfera sudica ; echinociul din
septembrie marcheaza inceputul toamnei n emisfera nordic i al primverii n cea
sudic . Solstiiul din iunie marcheaz nceputul verii n emisfera nordic i al iernii n
emisfera sudica ; solstiiul din decembrie marcheaz inceputul iernii n emisfera
nordic i al verii n cea sudic .

b) Luna- satelitul natural al pamantului

Luna este satelitul natural al Pamantului este astrul

cel mai apropiat de Pmnt

5
( distana care l separ este de aproximativ 384000 km ) . Acesta este i motivul pentru
care ea ne apare ca fiind mare . Avnd un diametru de 3476 km ea este totui mai mic
dect Statele Unite .
Luna nu produce lumin . Ea reflect lumina primit de la Soare . Ea are o fa
luminat ( cea care se afl spre Soare ) i o fa ntunecat ( cea care se afl n partea
opus Soarelui ) . Cum luna se nvrtete n jurul propriei sale axe n acelasi ritm cu care
se nvrtete n jurul Pamntului ( n decurs de 4 sptmni ) , ea ne arat mereu aceeai
fa : faa vizibil a Lunii . Cealalt este numit faa invizibil .

Primul pas pe Luna

Eclipsele de Luna

Uneori , cnd este lun plin o umbr invadeaz ncetul cu ncetul suprafaa Lunii i i
acoper lumina,timp de o ora sau chiar mai mult . Aceasta este eclipsa de lun . Umbra
care acoper Luna este cea a Pmntului . Cand Luna este umbrit n intregime eclipsa
este total . Dac doar o parte a Lunii este umbrit eclipsa este parial . n timpul
eclipsei de Lun putem observa c umbra Pmntului are contur rotund . Cel mai adesea
Luna trece putin mai jos de umbra Pmntului sau pe sub aceasta . Din acest motiv
eclipsa de lun nu are loc la fiecare lun plin ; doar de dou sau de trei ori pe an ,
cteodat chiar deloc .
Cnd privim luna printr-un binoclu descoperim la suprafaa sa muni , esuri , i
cratere . Dar mai ales dup ce sondele i astronauii au pornit sa cucereasc Luna
relieful acesteia a ajuns sa fie cunoscut mai bine .
Cu toate c este aproape , Luna reprezint o lume complet diferit de cea a
noastr , far ap i far urma de via . Solul lunar este plin de fragmente de roci
scufundate mai mult sau mai puin ntr-un strat gros de pulberi cenuii . Omul nu
poate tri pe Luna fr un echipament adecvat , fiindc spre deosebire de Pmnt
Luna nu are atmosfer . Cerul vazut de pe Lun este mereu negru chiar daca Soarele
strlucete . i pe Pmnt ar fi la fel dac nu ar exista atmosfera care difuzeaz lumina
Soarelui .
Existena munilor pe Lun a fost remarcat nc din secolul al XVII-lea , dup
inventarea lunetei . Majoritatea munilor selenari au primit numele unor munti teretri :
Alpi , Apemini , Carpati , Caucaz

6
c) Poezii, ghicitori, legende, curiozitati

POVESTEA VNTULUI
DIN PEISAJE
Pentru cei mari dar i pentru cei mici

A trecut o adiere ca o boare, apoi a venit zefirul

aducnd cu sine primvara.

Ne era dor de soarele cldu, de zefir,

de parfumul primelor flori...

A venit timid, apoi, prima ploaie de primvar

Ca nu cumva s strice fragedele petale,
i ne-a adus prospeimea dimineii de martie.

Mai apoi, a trecut vijelioas ploaia de var,

opind vesel pe caldarm...
Dar soarele de Iulie s-a ivit i ne-a mngiat cu razele sale...

ncet, ncet, s-a furiat, pe negndite, toamna, ca o condamnat.

Tot furnd n cale frunzele glbui.
Cu vntul hai-hui.

n final sosi i iarna, alungndu-ne soarele,

i pe dat, totul fu de ghia!
Iarna a devenit Imperiu, iar Crivul... Rege.

Dar las' c-i vine de hac iar,

Blnda Primvar...

Pe cea casa sindrilita,

Joaca-o mata potcovita.
Am o purcea grasa.
Noaptea trece peste casa.
(Luna )

Am oala unsa
Dupa deal ascunsa.
7
Am un mar de aur,
Joaca pe piei de taur.
(Luna)

TINERE SPERANTE

Planeta este Terra

In ea noi locuim
Rebrioara e comuna
Cu care ne mandrim.

Soarele si Luna
Sunt corpuri ceresti
Soarele ne incalzeste
Iar Luna ne-nveseleste

Planetele se-nvart
In jurul Soarelui
Toti ne-nvartim
Lin si nestiind.
( Domnita Buzila)

Intr-o frumoasa seara

Pe bolta cea senina
Stelele au luminat
Si Luna era plina.
( Vasilica Pop)

Soarele apune
Peste mari si tari,
Iar noi cei mici
Asteptam licurici.
( Ionela Bozbiciu)

Terra , Terra, surioara

Hai da drumul la izvoare
Scoate iarba din tarana
Spune pasarii sa vina!
( Ionut Muthi , Mihaita Sarb)

8
 Ma uit in sus ,
Zaresc o stea
Ma gandesc numai la ea,
Vreau sa fie doar a mea.
( Ionela Bozbiciu)

Odata, am citit intr-o carte ca Luna ar fi din branza,

Daca este asa, am sa merg pe Luna sa vad daca este adevarat
Poate cand voi creste mare am sa-mi adun bani pentru un bilet pe Luna
Dar din pacate ,nu prea cred ca se va intampla.
( Ionut Flore)

Reprezentarea mitica a Anului

Numele Anului si reprezentarea lui alegorica se intalneste intr-un basm mitic in care este
vorba de legenda lunii februarie. In general Anul este personificat printr-un mos cu vie pe
rod si 12 feciori, care purtau numele celor 12 luni. Cei doisprezece feciori au lucrat la vie,
au cules-o, au facut vin si l-au pus intr-un butoi mare, dandu-i 12 cepuri la nivelele
corespunzatoare vinului, pentru lunile anului. Cepul de la fundul butoiului era cepul lunii
Faurar, deoarece era fratele cel mai mic, si el lua ceea ce ramanea in butoi. Fiecare frate
trebuia sa bea in luna lui de la cepul lui, care era suprapus lunii anterioare. Fratele cel mic
bea mereu de la cepul lui. Fratii mai mari asteptau sa le vina randul dupa ce se termina
partea celui mic. Dar Faurar pasa-mi-te de frig ce era bea mereu de la cepul lui. Cand au
vrut sa bea in ordinea varstei ceilalti, nu mai aveau vin in butoi pentru ca pe cepul lui
Februar, feciorul sorbise tot vinul de deasupra. Fratii ceilalti il fugaresc sa-l omoare insa
praslea prinsese puteri de atat vin ce bause si scapa nevatamat.

Romulus Vulcanescu

9
 1.3 Alte planete ale Sistemului Solar

Mercur

Mercur este cea mai apropiat planet

de Soare i a 8-a ca mrime.
n mitologia roman Mercur e considerat
zeul comerului, cltorilor, echivalentul
roman al zeului Hermes, mesagerul Zeilor.
Numele se datoreaz probabil micrii rapide a planetei.

Venus

Venus este a doua planet de la Soare i a

asea ca mrime. Orbita lui Venus este cea
mai apropiat de cerc dintre toate planetele.
Venus (La greci: Afrodita; la babilonieni:
Ishtar) este zeia dragostei i a frumuseii.
Planeta este numit astfel probabil din
cauza faptului c este cea mai strlucitoare
dintre toate planetele cuoscute anticilor.

Marte

Marte este a patra planet de la Soare i a aptea

ca mrime.Marte (Grecescul Ares) este zeul
rzboiului.
10
 Planeta a primit probabil acest nume datorit culorii sale roii; Marte este numit
cateodat i Planeta Roie.

Jupiter

Jupiter este a cincea planet de la Soare i

de departe cea mai mare. Jupiter este mai
mult dect de dou ori mai masiv dect
toate celelalte planete mpreun
(de 318 ori ca Pmntul). Jupiter
(cunoscut i ca Jove; grecescul Zeus) a
fost regele zeilor ,conducatorul Olimpului si
patronul statului roman.

Saturn

Saturn este a asea planet de la Soare

i a doua ca mrime. n mitologia roman,
Saturn este zeul agriculturii. Zeul
corespunztor la greci, Cronos, a fost fiul
lui Uranus i Gaia i tatl lui Zeus
(Jupiter). Saturn este rdcina cuvntului
englezesc "Saturday" (smbt n
romnete ).

Uranus

Uranus este a aptea planet de la Soare

i a treia c mrime (dup diametru).
Uranus este mai mare ca diametru ns
mai mic sub aspectul masei dect
Neptun.
Uranus este zeitatea greac ancestral
a Raiurilor, un zeu suprem timpuriu..

11
 Neptun

Neptun e a 8-a planet de la Soare i a 4-a

ca mrime (diametru). Neptun e mai redus
ca diametru dar mai masiv dect Uranus.
n mitologia roman Neptun
(la greci, Poseidon) era zeul mrilor.

Pluto

Pluto este cea mai ndeprtat planet

de la Soare (de obicei) i de departe
cea mai mic. n mitologia roman,
Pluto (n greceasc: Hades) este zeul
lumii de dincolo. Planeta a primit acest nume
(dup multe alte sugestii) probabil fiindc este
aa de departe de Soare i este mereu ntuneric.

REALIZATORII CAPITOLULUI I
Nechiti Radu
Bozbiciu Ionela
Flore Ionut
Pop Onita
Sangeorzan Laurentiu
Doci Florina
Ianco Raul

12
 II STELELE

2.1 Soarele- cea mai mare stea

Soarele este steaua cea mai apropiat de Pmnt . Acesta este motivul pentru
care astronomii au studiat-o mai mult dect pe celelalte . Astfel , ei i pot cunoate
compoziia i modul n care acioneaz asupra planetei noastre .
Datorit faptului c este att de aproape aceasta este steaua cea mai bine
cunoscut . Astronomii disting chiar detalii de la suprafaa sa . n comparaie cu
Pmntul, Soarele este gigantic . Volumul su ar putea cuprinde 1300000 de planete
ca a noastr , iar de-alungul diametrului s-ar putea alinia 109 . Soarele este o imens
sfer de gaz , foarte cald , a crui mas depaete de 300000 de ori pe cea a
Pmntului . La suprafa ponderabilitatea este de aproximativ 28 de ori mai
puternic dect cea de pe Pmnt . Totui , Soarele nu este dect o stea foarte
obisnuit .
Desigur interiorul Soarelui nu poate fi vzut dar studierea suprafeei i a
straturilor sale exterioare ofer astronomilor informaii despre stuctura sa intern . Ea
conine toate elementele simple identificate pe Pmnt , dar 98% din masa sa este
format din hidrogen si heliu . Spre centrul Soarelui este din ce in ce mai cald , iar
materia este din ce in ce mai comprimat . Chiar in centru temperatura ajunge la 15
milioane de grade iar presiunea este de 100 de milioane de ori mai mare dect cea
din centrul Pmntului .

a) Curiozitati

Este remarcabil totusi faptul ca eclipsele de Soare au totusi loc. Ele sunt posibile
datorita faptului ca Soarele si Luna observate de pe Pamant ca avand aceleasi dimensiuni.
Diametrul Soarelui care este de 400 de ori mai mare decat cel al Lunii se afla la o distanta
de 400 de ori mai mare decat Luna de Pamant. Aceasta conditie permite Lunii sa acopere
Soarele. Daca de fapt diametrul Lunii (2160 de mile) ar fi fost cu 140 de mile mai mic
atunci Luna nu ar fi fost destul de mare pentru a acoperi Soarele si o eclipsa totala de Soare
nu ar fi fost niciodata vizibila de oriunde de pe Pamant.

13
Efecte ale eclipselor

O eclipsa totala de Soare incepe aproape insesizabil. Luna isi incepe trecerea peste fata
Soarelui un mic punct apare pe partea vestica a marginii Soarelui.
Aceasta faza progreseaza cam o ora dar putine lucruri dau indicii despre apropiere
intunericului. Dar in ultimele minute premergatoare intunericului, lumina Soarelui dispare
foarte repede.
In timpul eclipsei un fenomen interesant are loc. Linii inguste alternative de intuneric si
lumina pot fi vazute ondulandu-se in parelel pe suprafete netede. Acestea se numesc benzi
de umbra si sunt rezultatul luminii Soarelui
distorsionate de neregularitatiile din atmosfera
Pamantului si sunt cel mai bine observate pe pereti.
Dintr-o data cerul se inegreste. Umbra Lunii se
misca cu cateva mii de mile pe ora aduce odata cu
ea un dramatic efect de noapte. Cerul aproape de
orizont apare inca luminos si acest fapt cauzeaza o
lumina rosie si un neobisnuit efect de umbra.
Intunericul in timpul zilei nu este asa de negru
precum este noaptea dar in aceste conditii participa la
crearea unui efect luminos unic.
In centrul acestui cer intunecat are loc spectacolul eclipsei coroana Soarelui. Aceasta
coroana straluceste in toate directiile in jurul disc solar intunecat. De un milion de ori mai
slaba decat adevarata lumina a Soarelui, adevarata glorie a coroanei este vizibila doar in
timpul unei eclipse totale de soare.
Intunericul eclipsei se face simtit in lumea plantelor si a animalelor. Pasarile inceteaza
sa mai zboare. Florile isi inchid petalele ca si cand noaptea s-ar fi instalat cu adevarat.
Temperatura scade dramatic in urma trecerii umbrei Lunii.
Memoria acestei experiente este permanenta. Frumusetea neasemuita a coroanei nu se
poate asemana cu nimic. Pur si simplu nu
exista nimic la fel de frumos si unic ca aceasta.

Coroana vizibila in eclipsa totala de Soare din 11 iulie 1991 in La Paz, Baja California,
Mexico.

14
 b) Poezii, ghicitori, legende

Bat Vntul

Bat vntul ct de tare,

Nu se stinge mndrul soare!
Bat vntul ct o vrea,
Nu se stinge nici o stea!
Bat vntul fr mil,
Nu se stinge-a mea lumin!
Bat vntul furios,
Nu mai d soarele jos!

( Grigore Vieru)

RUGA CATRE SOARE

-Soare, Soare,Soare,
Ce mi te mai doare?
-Clipele amare
De innegurare
Si de lacrimare
Sub intunecare.
-Spune cine oare
Te ascunde-n noapte?
Noapte nesfarsita,
Trista si urata,
Trista, -nfiorata,
Asa deodata?
Cin' mi te-a mahnit,
De te-ai invelit?
-O pacla de fum
Mi se pune-n drum.
Dar puterea mea
La o parte-o da!
-Da-mi, Soare,
Lumina
Si caldura
Plina!
Spune, Soare, tu
15
Nu-mi vrei, oare, nu,
Sa-mi iara rasai
Lumina sa-mi dai
Si vieti-mi drum
Ca pana acum?
Sa imi stralucesti
Si sa imi vestesti
Inca drum manos,
Lung si norocos!
Soare, Soare, Soare,
Nu vrem suparare!
El e sus si e departe
Dar cu grija ne imparte
Ce sta-n apa fara umbra?
Raze calde.
(Soarele)

Zicatoare
Dupa ce apune soarele, lauda ziua.

EXPRESII SI LOCUTIUNI PROVERBIALE.

Soare cu dinti.
(e soare, desi e frig muscator)
Cate-n luna si in soare.
(stie multe)
Da cu barda-n luna.
(om nesocotit, sarit, aiurit)

Dragostea dintre Soare si Luna

Se zice ca Soarele si Luna erau frati: cand Soarelui i-a venit timpul sa se insoare s-a dus pe
Pamant sa-si caute o sotie. Cat timp Soarele nu a fost pe cer, a fost intuneric pretutindeni.
Dar pe Pamant, Soarele nu si-a gasit nici o sotie si de aceea era foarte suparat.
Cu timpul Soarele s-a indragostit de sora sa, Luna. Mama lor, vazand ca intre ei s-a incins
o dragoste mare, i-a blestemat sa nu se mai intalneasca niciodata. Erau amandoi pe cer, se
vedeau unul pe altul, dar niciodata nu se vor putea intalni.

16
 2.2 Galaxii

Sistemul solar face parte din Galaxia numit Calea Lactee, o galaxie n form de
spiral cu un diametru de 100 000 ani lumin fat de o grosime de 1000-2000 ani lumin.
Ea are trei sau patru brate n care este concentrat materia. Sistemul nostru este situat n
unul din aceste brate la circa 30 000 ani lumin de centrul ei. Nucleul Galaxiei are o
lungime de 15 000 a.l. si o ltime de 5000 a.l. si se ascunde n spatele unei nebuloase de
gaze si pulberi. Imaginiile preluate prin infrarosu si unde radio de ctre sateliti prezint fie
o mare aglomerare de stele fie o gaur neagr.
Alturi de Galaxia noastr se mai cunosc n prezent zeci de milioane de Galaxii. Dup
forma pe care o au ele au fost clasificate n Galaxii spirale , eliptice si neregulate.
Galaxia noastr nu este izolat n spatiu, ea fiind cuprins ntr-o aglomerare de galaxii
numit Roiul local.

2.3 Corpuri mici

Comet

Cometele sunt corpuri mici, care se rotesc n jurul unui Soare. Majoritatea cometelor au
trei pri:
-un nucleu solid centru alctuit din gaze ngheate i praf,
-coam rotund sau cap, care nconjoar nucleul, format din particule de praf i gaze,
-o coada lung de praf i gaze n prelungirea capului.
Multe comete se afl pe marginea exterioar a Sistemului Solar. Unele vin lng Soare,
unde capetele lor luminoase i cozile lor lungi i stralucitoare constitue o vedere
spectaculoasa.

Meteorit

Meteoriii sunt buci mici de fier i roc rezultate n urma coliziunii dintre asteroizi. De
asemenea, ei s-au putut forma n urma dezintegrarii cometelor n fragmente. Fenomenul
luminos provocat de cderea prin atmosfer a unui corp solid de dimensiuni mici se
numete meteor. (A nu de confunda cu meteorism!)
Muli meteorii cad n atmosfera pmntului, dar majoritatea ard din cauza frecrii nainte
s ating Pmntul, dar au existat i cazuri n care meteorii de dimensiuni gigantice au
lovit Pmntul, precum cel din peninsula Yucatan (n Mexic), despre care se crede c a
17
provocat dispariia dinozaurilor. Cel mai mare meteorit care a lovit Pmntul n epoca
modern este cel czut la 30 iunie 1908 la nord de rul Tunguska, in Siberia. Actualmente,
cea mai raspndit teorie susine c acesta a fost un corp solid cu un diametru de circa 50
de m, care a explodat cu o for echivalent cu aproximativ 15-30 megatone TNT, la
aproximativ 6 km deasupra solului.

Asteroid

Un asteroid este un corp stelar a crui talie variaz de la cteva zeci de metri pna la
ordinul kilometrilor ca diametru i care se invrte in jurul Soarelui. Uneori, corpurile de
mai putin de 50 m de diametru sunt numite meteoriti. Asteroizii fac parte din sistemul solar
si nu sunt sateliti ai vreunei planete. Se presupune ca asteroizii sunt resturi ale evoluiei
sistemului solar care nu s-au regrupat n planete n timpul formrii acestuia din urma.

REALIZATORII CAPITOLULUI II
Buzila Roxana
Sarb Mihaita
Ani Daniela
Muthi Ionut
Buzila Domnita
Seni Luana
Rus Laurentiu

18
 III SUPERLATIVE

Eroii spatiului

Cele mai multe cltorii n spaiu

Story Musgrave (SUA) a participat ntre 1983 i 1996 la ase misiuni spaiale,
totaliznd 53 de zile de zbor. n ultima sa cltorie (ntre 19 noiembrie i 7 decembrie
1996) naveta spaial Columbia a efectuat 278 de rotaii pe orbit i a strbtut peste 11,27
milioane km n 17 zile 15 h 53 min. cpitanul John Young (SUA) a efectuat primul 6
zboruri spaiale, ntre 1965 i 1983, totaliznd 34 de zile de zbor n spaiul cosmic.
Singurul astronaut care a egalat recordul de 6 misiuni spaiale este Franklin Chang-Diaz
(Costa-Rica), acesta totaliznd ntre anii 1986-1988, 52 de zile n spaiu.

Cele mai mari viteze

Recordul pentru cea mai mare vitez cu care a cltorit un om este de 39897 km/h i
a fost stabilit de echipa modulului de comand al misiunii Apollo 10 (Thomas Stafford,
Eugene Cernan, John Young, toi din SUA) n timpul zborului de revenire pe Terra, n
1969.

Cea mai mare altitudine atins

Pe 15 aprilie 1970, ecipajul misiunii Apollo 13 (americanii Jack Swigert, Jim Lovell
i Fred Haise) s-a aflat la distana record de 254 km de suprafaa lunar i la 400,171 km
de cea a Pmntului. Misiunea a constituit subiectul filmului Apollo 13 (SUA, 1995), cu
Tom Hanks n rolul lui Jim Lovell.

Cel mai izolat om

n timpul misiunii lunare Apollo 15, care a durat de pe 30 iulie pn pe 1 august
1971, Alfred Worden, pilotul modulului de comand, s-a aflat la cea mai mare deprtare de
semenii si: 3596,4 km. n acest rstimp, colegii si, David Scott i James Irwin, se aflau la
baza Hadley, cercetnd suprafaa lunar.

Cel mai experimentat cltor n spaiu

Medicul rus Valeri Poliakov a petrecut n spaiu 678 zile 16 h 33 min pe parcursul
celor dou misiuni spaiale la care a participat.

Cei mai muli oameni n spaiu concomitent

Pe 14 martie 1995, 13 persoane s-au aflat concomitent n spaiul cosmic: 7 americani
la bordul navetei spaiale Endeavour STS 67, 3 cosmonaui din CSI pe staia orbital Mir
i ali 2 cosmonaui din CSI plus unul american la bordul misiunii spaiale ruse Soiuz
TM21.

19
Cele mai multe naionaliti n spaiu
Pe 31 iulie 1992, 5 ri aveau astronaui n spaiu: 4 rui i un francez la bordul stiei
ruse Mir, un italian, un belgian i un american n cadrul misiunii Atlantis STS 46. Pe 22
februarie 1996, 4 americani, 2 italieni i un elveian se aflau la bordul navetei Columbia
STS 75, iar un german i un rus activau pe staia orbital Mir.

Cele mai numeroase echipaje de navet spaial

Dou misiuni au avut un echipaj de cte 8 persoane: Challenger STS 61A, lansat
pe 30 octombrie 1985, i Atlantis STS 71, care s-a cuplat cu staia orbital Mir pe 7 iulie
1995.

Cei mai muli oameni pe o nav spaial

Recordul a fost stabilit n iunie 1995, cnd 10 persoane (4 rui i 6 americani) s-au
aflat la bordul staiei orbitale Mir.

Cea mai lung misiune lunar

Echipajul misiunii Apollo 17 (cpt. Eugene Cernan i dr. Harrison Hagen Schmitt,
ambii din SUA) a rmas pe Lun timp de 74 h 59 min, n cursul unei misiuni lunare care a
durat 12 zile 13 h 51 min (7-9 dec. 1972).

Cel mai lung zbor al unei navete spaiale

A douzecea misiune a navetei Columbia, STS 80, a nceput pe 19 noiembrie 1996
ia durat 17 zile 15 h 53 min 26 s (pn la oprirea motoarelor principale), naveta
doborndu-i astfel propriul record. Vremea nefavorabil a impus amnarea cu 2 zile a
aterizrii, la Centrul Spaial Kennedy, Florida, SUA.

Cel mai lung zbor cosmic cu om la bord

Valeri Poliakov a fost lansat ctre staia orbital rus Mir la bordul misiunii Soiuz
TM18 pe 8 ianuarie 1994 i a aterizat pe 22 martie 1995, dup 437 zile 17 h 58 min 16 s, la
bordul lui Soiuz TM20.

Cele mai multe zboruri circumterestre ale unei staii spaiale

Pn pe 2 martie 1999, Mir efectuase peste 75000 de rotaii n jurul Terrei. nainte
de a reveni pe Pmnt staia s-a aflat pe orbit timp de 13 ani.

Cele mai mari funeralii

Cenua a 24 de pionieri i pasioni ai spaiului cosmic, printre care i Gene
Roddenberry, creatorul filmului Star Trek, i guru dr. Timothy Leary, a fost trimis pe
orbit la bordul rachetei spaniole Pegasus n aprilie 1997, costurile ridicndu-se la 5000 $
pentru fiecare decedat. Cenua lor va rmne pe orbit ntre 3 ani i jumtate i 10 ani.

20
Cel mai ndeprtat loc de odihn venic
n ianuarie 1998, 28,35 g din cenua reputatului geolog dr. Eugene Shoemaker
(SUA) au fost lansate n spaiu la bordul sondei spaiale NASA Lunar Prospector, aflat
ntr-o misiune de cartare a suprafeei lunare cu durata de un an. Cnd i va epuiza
combustibilul, sonda se va prbui pe Lun, purtnd cu ea rmiele ale lui Shoemaker.
Geologul declarase c imposibilitatea de a pune piciorul pe lun a fost cea mai mare
dezamgire a vieii sale.

Cel mai vrstnic astronaut

Cel mai vrstnic astronaut este John Glenn Jr. (SUA), care avea 77 de ani i 103 zile
pe 29 octombrie 1998, cnd a fcut parte din echipajul navetei Discovery STS 95.
Misiunea a durat 11 zile, ncheindu-se pe 7 noiembrie 1998.

Cele mai multe laptop-uri cu un astronaut

n octombrie 1998, la bordul navetei Discovery, astronautul spaniol Pedro Duque a
avut n custodie 19 computere laptop.

Cel mai lung zbor spaial la care a participat o femeie

Shannon Lucid (SUA) a petrecut n spaiu 188 zile 4 h 14 s, fiind lansat ctre staia
orbital Mir la bordul navetei spaiale americane Atlantis STS 76 pe 22 martie 1996 i
ateriznd pe 26 septembrie acelai an la bordul navetei Atlantis STS 79. Ea este i
astronautul american care deine recordul de timp petrecut n spaiu. La revenirea pe Terra,
preedintele Clinton i-a decernat distincia Congressional Space Medal of Honour.

Cel mai scurt zbor spaial

Cel mai scurt zbor spaial cu om la bord a fost efectuat n cadrul primei misiuni
Mercury de Alan Shepard (SUA), pe 5 mai 1961, la bordul modulului Freedom 7.
Misiunea suborbital a durat 15 min 28 s, Shepard fiind cea de-a doua persoan care a
zburat n spaiul cosmic (dup Iuri Gagarin, pe 12 aprilie 1961).

REALIZATORII CAPITOLULUI III

Rotarescu Ionuta
Scurtu Raluca
Ani Rebeca
Carcu Leon
Pop Vasilica
Pop Nicolae
Covaci Marius

21