Balan Carmen-Alexandra

Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

Partea I
I. Natura problemei

Definire:

Dat fiind faptul ca problema abordata in aceasta lucrare este situatia copiilor din medii
defavorizate, in speta mediul rural, corelata cu problema educatiei in acele medii la
copiii cu varste fragede, consider ca o definire clasica a problemei ar fi mult prea
simplista, motiv pentru care imi voi lua libertatea de a defini toti termenii problemei, iar
ulterior de a-i cuprinde intr-o definitie concisa.

A. Saracia

Srcia nseamn o via lipsit de ansele de a tri n cadrul unui anumit standard
minim de nivel de trai. Acest standard este relativ, fiind foarte diferit dup ar sau
regiune. Organizaia Mondial a Sntii (OMS), organiza ie din cadrul ONU, define te
srcia ca pe un indice rezultat din raportul dintre venitul mediu pe glob pe cap de
locuitor i venitul mediu (salariul mediu) pe cap de locuitor al rii respective.

B. Copiii din medii defavorizate

Copiii din medii defavorizate reprezinta acea categorie de copii care traieste intr-un
mediu ce nu-i permite dezvoltarea sa fizica si intelectuala la capacitati maxime. In
aceasta lucrare ma voi referi strict la copiii defavorizati din mediul rural, unde saracia
este foarte mare, iar interesul pentru educatie tot mai scazut.
Nota bene: a nu se intelege prin sintagma mediu defavorizat doar mediul rural, exista
probleme foarte mari si in mediul urban (care in anumite conditii devine si el
defavorizant pentru anumite categorii, inclusiv copii), insa nu ma voi concentra asupra
lui in lucrarea de fata.

C. Accesul la educatie
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

Cuvntul educaie deriv din substantivul educatio care nseamn cre tere, hrnire,
cultivare. Educaia are sarcina de a pregti omul ca element activ al vie ii sociale, iar
accesul la educatie reprezinta un drept fundamental al copilului, indiferent de mediul din
care provine, indiferent de rasa, etnie, sex, religie, etc.
D. Copil din mediu rural, defavorizat si accesul lor la educatie
Dupa ce am definit fiecare termen al problemei in parte, pot conchide definind intreg
ansamblul problemei ca reprezentand o dificultate, o piedica, o nesansa a copiilor din
mediul rural, provenind din familii cu posibilitati financiare reduse de a beneficia
maximal si echitabil de ceea ce reprezinta o valoare fundamentala si esentiala a
societatii si anume educatia, asemeni copiilor care au avut poate sansa, poate
coincidenta sau poate norocul de a se naste intr-un mediu care nu impune niciun fel de
restrictie.
n ultimii ani, n rile occidentale, numrul studiilor privind situaia copiilor a crescut n
mod semnificativ. n paralel, au fost definite i activate strategii, msuri de combatere a
srciei n rndul copiilor, strategii n elaborarea crora comunitatea tiinific are un rol
important. n Romnia, condiiile de via ale copiilor au fost puin studiate, dei n mai
mult de jumtate din gospodriile de la noi triete cel puin un copil i aproximativ un
sfert dintre acetia triesc n srcie. Acelai studiu, referindu-se la relaia dintre
condiiile de via ale copiilor din Romnia i educaie, a ajuns la concluzia c, n ultimii
ani, asistm la o tendin de accentuare a polarizrii educaionale, ntre: o parte
nsemnat din populaia de copii care finalizeaz doar nivelul obligatoriu de nvmnt,
fr perspective reale de integrare socioprofesional, i cealalt parte, mult mai
restrns, care parcurge toate nivelurile de nvmnt crendu-i astfel anse ridicate
de integrare socioprofesional. Una dintre msurile considerate a avea cea mai mare
eficien n mbuntirea condiiilor de via ale copiilor i nu numai o constituie
facilitarea accesului la educaie pentru toi, indiferent de particularitile psiho-fizice,
socio-economice i familiale, etnie, sex, religie etc.
Concluzia Raportul Equality of
Educational Opportunity (1966), considerat a fi unul dintre cele mai importante
studii de sociologia inegalitilor educaionale, este aceea c, mai mult dect
caracteristicile instituiilor de nvmnt (calitatea echipamentelor, calificarea
personalului didactic, coninutul nvmntului etc.), aspecte precum: interesul
prinilor pentru studiile copiilor, nivelul de aspiraii al acestora, ncrederea n
coal influeneaz succesul n educaie. n Marea Britanie, n aceeai perioad, o
serie de rapoarte realizate la solicitarea guvernului, ntre care raportul Robbins
Higher Education (1963) i raportul Plowden Children and their Primary
Schools (1967) , au constatat c inegalitile dintre elevi n ceea ce privete
accesul i performanele educaionale sunt mai bine explicate prin variabile de
atitudine :atitudinea prinilor fa de coal, fa de viitorul educaional i social
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

al copiilor lor, condiii de via, nivel de

educaie al prinilor, statut profesional,etc.
n Frana, Raymond Boudon elaboreaz una
dintre cele mai cunoscute teorii prin care este explicat mecanismul prin care un
mediu socio-familial i economic defavorizat favorizeaz sau, dimpotriv, limiteaz
accesul educaiei copiilor teoria inegalitii de anse de acces la educaie.
coala, este de prere Boudon, se caracterizeaz prin numeroase puncte de
bifurcaie care-i solicit pe indivizi s opteze, s decid asupra continurii studiilor
dup finalizarea unui nivel sau ciclu de colarizare sau pentru abandonarea
acestora, asupra tipului de coal, profil, specializare pe care dorete s-l
frecventeze etc. Deciziile, strategiile adoptate de indivizi vor fi diferite, pentru c
mediul socio-familial i economic de provenien al acestora este diferit. Fiecare
individ, grup de indivizi sau categorie de indivizi va cuta combinaia care i se
potrivete cel mai bine dintre: beneficiile educaiei, costurile financiare, materiale,
sociale, psihologice i riscurile pe care le presupune investiia n educaie. Potrivit
lui Boudon, indivizii provenii din medii socio-economice i familiale defavorizate
au tendina de a supraaprecia costurile i riscurile i de a subaprecia beneficiile
educaiei, n timp ce cei favorizai din punct de vedere socio-economic i familial
vor proceda exact invers. Astfel, potrivit acestei teorii, inegalitile sociale n faa
educaiei se explic, mai degrab, prin aciunile, strategiile individuale i mai puin
prin modul de funcionare a colii.
Studii recente asupra sistemelor de nvmnt din rile industrializate
evideniaz faptul c aciunile, strategiile individuale i familiale, relaiile dintre
familie i coal nu i-au diminuat cu nimic din influena asupra accesului la
educaie al indivizilor. Astfel, n ri precum Germania, Italia, Marea Britanie
inegalitile sociale n faa educaiei se explic, cel mai adesea, prin alegerile pe
care le fac indivizii ntre diferite instituii de nvmnt, sentimentul de ncredere
n reuita colar i social pe care prinii reuesc s-o dezvolte la copii,
informaiile pe care le dein acetia asupra sistemului de nvmnt i modul n
care reuesc s le valorifice, percepia populaiei asupra sistemului de nvmnt,
n general, sau asupra unor componente ale acestuia etc. (Duru-Bellat, 2003).
Premisa de la care plecm este cea potrivit creia percepia populaiei asupra gradului
de
accesibilitate al nvmntului este influenat de factori de mediu socio-economici
i familiali. Astfel, dac individul aparine unui mediu socio-economic i familial
defavorizat, ne ateptm ca percepia asupra accesibilitii nvmntului s fie una
nefavorabil i invers, apartenena la un mediu favorizat din punct de vedere
socio-economic i familial se asociaz cu o percepie pozitiv asupra accesibilitii
nvmntului. Vom considera c un individ aparine unui mediu socio-economic i
familial defavorizat, dac: i are rezidena n mediul rural i i apreciaz
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

veniturile ca fiind insuficiente.

Sistemului naional de nvmnt, publicat de ministerul de resort, potrivit cruia
Romnia se situa pe ultimul loc n Europa n ceea ce privete participarea la toate
nivelurile de educaie a populaiei n vrst de 1524 ani: 41,9% n Romnia, fa
de 57,5% media pe UE (MedC, 2005). De asemenea, acelai raport relev faptul c
la nivelul societii romneti exist diferene semnificative n ceea ce privete
gradul de educaie al populaiei pe medii de reziden: ponderea persoanelor care
au absolvit nvmntul superior era de doar 2,9%, n mediul rural, fa de 19,1%
n mediul urban, al celor care au finalizat nivelul postliceal, de 9,9% n urban, fa
de 7% n rural i 24,1% din populaia din rural a absolvit nvmntul liceal, fa
de 38,4%, n mediul urban (idem, 2005).
Diferenele dintre datele obiective i percepia populaiei asupra accesibilitii
nvmntului pot fi explicate i prin aceea c, n Romnia educaia a fost
promovat foarte mult ca prioritate naional n timpul regimului comunist i nc
este declarat prin lege. Putem spune c acesta este un mit naional n care
(oamenii) pot gsi cel puin cteva elemente pozitive, mai ales c attea alte
domenii ale vieii sunt clar negative (Mrginean, 2006).
Dat fiind i aceast diferen dintre percepia populaiei asupra gradului de
accesibilitate a nvmntului i datele obiective furnizate de autoriti, este cu att
mai important de stabilit dac exist o relaie direct ntre modul n care percep
indivizii accesul la educaie i caracteristicile de mediu socioeconomic.
Pentru c n majoritatea studiilor asupra accesului la educaie, capitalul
economic nelegndu-se prin aceasta cantitatea de resurse financiare de care
dispune o familie este considerat responsabil, ntr-o msur mai mare sau mai
mic, de limitarea sau, dimpotriv, de facilitatea accesului la educaie al indivizilor
vom ncepe prin a analiza modul cum i caracterizeaz populaia veniturile de care
dispune i relaia acestora cu percepia asupra accesibilitii nvmntului.
Este dovedit faptul c cei care dispun de capital economic investesc att n
mod direct n educaie achiziionarea de cri, rechizite, plata taxelor colare,
transport, cazare , ct i n mod indirect ngrijirea strii de sntate, asigurarea
unor condiii optime de studiu i la domiciliu, organizarea timpului liber al copiilor
etc. Dimpotriv, instabilitatea material-financiar descurajeaz elaborarea de
strategii, stabilirea de obiective educaionale pe termen mediu i lung i reprezint
o potenial surs de conflict n familie, cu efecte negative asupra dezvoltrii
psihofizice i intelectuale a copiilor. Cu un venit de 79 de euro pe membru de
gospodrie, Romnia se situeaz pe penultimul loc n UE i din acest punct de
vedere, departe nu numai de ri precum Marea Britanie, Germania, Frana, cu
venituri de peste 1 000 de euro pe membru de gospodrie, ci i fa de ri din
centrul i estul Europei Ungaria 200 euro, Polonia 241 euro, Estonia 181 euro
(Mrginean, 2006). n aceste condiii, era de ateptat ca, n marea ei majoritate,
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

populaia s-i caracterizeze veniturile ca fiind insuficiente chiar i pentru asigurarea

nevoilor de baz.
Veniturile, sau mai bine zis insuficiena acestora, sunt o adevrat problem
pentru aproape jumtate din populaia din mediul rural (45,5%), pentru mai mult de
jumtate dintre cei care desfoar activiti pe cont propriu (52,7%) i dintre cei
care au un nivel de educaie sczut (56,5%). Observm, de asemenea c,
precaritatea economic este nsoit, cel mai adesea, i de precaritate cultural,
educaional: cei care au un nivel sczut de educaie caracterizeaz ntr-o mai mare
msur veniturile ca fiind sczute, dect cei cu un nivel nalt de educaie. Astfel,
copiii care triesc n gospodrii ce i caracterizeaz veniturile ca fiind limitate, nu
dein dou dintre cele trei forme de capital n msur s faciliteze accesul i
succesul n educaie cel economic i pe cel cultural i este greu de crezut ca, n
lipsa resurselor financiare i a celor cultural-educaionale, capitalul social,
relaional s fie unul extins.
Percepia asupra accesibilitii nvmntului este mai puin favorabil, dup
cum se observ, n cazul celor care-i apreciaz veniturile ca fiind sczute i este
clar pozitiv, n cazul celor care le caracterizeaz ca fiind cel puin satisfctoare.
Precaritatea economic i cea cultural, asociate cu o percepie negativ asupra
accesibilitii nvmntului nu sunt n msur s-i sprijine, pe parcursul traseului
educaional, pe copiii care triesc n astfel de gospodrii. Cel mai adesea, copiii
care provin din medii defavorizate din punct de vedere socioeconomic i familial
au tendina de a abandona studiile dup finalizarea nvmntului obligatoriu,
pentru a se integra profesional i a contribui, n acest fel, la creterea veniturilor
familiei. Dei ctigurile financiare obinute sunt reduse i fluctuante, decidenii,
adic prinii, vor evalua pozitiv o astfel de situaie, pentru c satisface nevoile de
securitate i economice imediate ale gospodriei, fa de situaia n care o parte a
veniturilor totale, i aa insuficiente, ar fi alocate educaiei unui numr redus de
membri din gospodrie, pentru beneficii nu numai ndeprtate ca timp, ci i
nesigure.
Un rol important n formarea percepiei indivizilor l deine manipularea,
contactul cu obiectele care formeaz realitatea obiectiv. Raportndu-ne la situaia
de fa, putem spune c percepia asupra accesibilitii nvmntului este mai
aproape de realitate dac indivizii au un nivel nalt de educaie, pentru c, prin
contactul prelungit cu sistemul de nvmnt (structur, organizare, personal
didactic, elevi etc.), sunt mai bine informai. De asemenea, nu trebuie uitat faptul
c sistemele de nvmnt, inclusiv cel romnesc, au parcurs numeroase
schimbri, att la nivel de structur ct i de coninut, iar un nivel de educaie nalt
favorizeaz nelegerea, cunoaterea acestor schimbri i utilizarea lor n scopul
atingerii obiectivelor educaionale stabilite la nivel individual sau familial. nc din
anii 80, coala este adesea comparat cu o pia n care consumatorii (prini i
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

elevi) i aleg produsele (coli, profile, specializri etc.), n funcie de gradul de

informare, de obiectivele pe care i le propun, de nevoile i posibilitile de care
dispun (Ballion, apud van Zanten, 1996). Astfel, n rile industrializate nivelul de
educaie al prinilor a devenit principalul criteriu de apreciere a anselor de acces
la educaie al indivizilor. De asemenea, s-a demonstrat faptul c, la nivelul gospodriilor
cu un nivel sczut de educaie, exist tendina de a considera c toate
colile ofer acelai tip de nvmnt, de aceeai calitate.
n cazul de fa, aproape jumtate dintre cei cu un nivel nalt de educaie
(45,0%) au o percepie pozitiv asupra accesibilitii nvmntului romnesc i
puin peste un sfert dintre ei consider gradul de accesibilitate redus (18,5%), fa
de 23,3%, n cazul celor cu nivel sczut de educaie, care apreciaz pozitiv
accesibilitatea nvmntului, i 39,0%, care o percep redus.
ntr-un studiu realizat n Frana s-a constat faptul c, pe lng tipul de
profesie exercitat de ctre prini, nivelul de educaie al acestora, gradul de inserie
al acestora n reele profesionale, politice, religioase, civice, nivelul de informare
etc. s-au dovedit determinante .
Indivizii care triesc ntr-un mediu defavorizat din punct de vedere
socioeconomic i apreciaz ansele de acces la educaie ca fiind inechitabile.
n orice societate fundamentat pe principii democratice, dreptul la educaie
este unul fundamental, garantat prin lege tuturor cetenilor, indiferent de
particularitile psihofizice, sociofamiliale, economice, de ras, etnie, religie etc.
Singurul criteriu acceptat n procesul de distribuie al poziiilor din ierarhia
educaional i cea socioprofesional este cel meritocratic. Faptul c la nivelul
societii noastre gradul de accesibilitate al nvmntului este perceput negativ de
ctre populaia defavorizat din punct de vedere socioeconomic i familial ridic
mari semne de ntrebare asupra respectrii principiului egalitii de anse de acces
la educaie. Cum oamenii acioneaz n funcie de percepiile pe care le au,
meninerea unei astfel de percepii pe termen lung este n msur s accentueze
polarizarea dintre cei care ating un anumit nivel de educaie (ridicat), au un anumit
nivel de cunotine (ridicat) i cei care nu au.

II. Grup vulnerabil/ grupuri vulnerabile

1. Copiii care provin din mediul rural;

2. Copiii a caror familie prezinta deficiente financiare;
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

3. Copiii a caror parinti desconsidera educatia;

4. Copiii apartinand unor minoritati etnice, culturale, religioase, etc;
5. Orice combinatie dintre doua sau multe grupuri de mai sus.

III. Modalitati de identificare a grupurilor de risc

Nota: a se vedea punctul II. Orice copil care se incadreaza in cel putin unul dintre
punctele 1,2,3 sau 4 ar putea fi considerat ca apartinand unui eventual grup vulnerabil.
Cu cat copilul se incadreaza in mai multe dintre cele 4 puncte preentate la II. cu atat
sansele ca acesta sa faca parte dintr-un grup de risc in ceea ce priveste problema
noastra cresc.

IV. De ce problema supusa analizei este in sine o problema?

Problema accesului deficitar la educatie in randul copiilor proveniti din mediul rural si a
caror familii prezinta deficiente financiare este in sine si prin sine o problema, deoarece
accesul la educatie reprezinta un drept de care ar trebui sa beneficieze fiecare copil,
indiferent de mediul din care provine sau in care traieste, ori cand acest drept nu este
aplicat in proportie maxima devine o problema care cere urgent solutionare.
Dreptul la educaie pe teritoriul Romniei de azi a fost cerut pentru prima oar, n sensul
modern pe care-l cunoatem astzi, acela al nvmntului organizat de stat, n
proiectul de constituie al revoluiei valahe de la 1848, proiect publicat i tradus n limba
german i francez la Craiova de L. Fayenza. Ceea ce s-a numit bases de la nouvelle
constitution en Walachie" decidea la art. 16 ca nstrucia s fie egal i ntreag pentru
tot romnul de amndou sexele".

V. Pe cine afecteaz aceast problem/ Pri implicate

Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

Problema accesului inegal la educatie in randul copiilor afecteaza:

In primul rand copilul care nu beneficiaza de educatia necesara si suficienta si
atunci are toate sansele de a nu se dezvolta optim si corespunzator si de a nu
deveni un adult care sa aduca macar o unitate de plus valoare societatii in care
traieste;
Familia copilului care nu ii ofera acestuia din urma sprijin moral/ financiar/ confort
material si fizic in vederea continuarii studiilor in cazul in care le-a inceput;
Familia copilului care considera scoala ca fiind inutila, echivalenta cu timp pierdut
si costisitoare fara a aduce vreun beneficiu pe viitor;
Colectivul profesoral care se afla in imposibilitatea sustinerii orelor in cazul in
care copiii inscrisi legal la scoala nu o frecventeaza sau daca majoritatea
parintilor intr-un mediu problematic refuza sa-si inscrie copiii la scoala, iar
profesorii nu isi pot face norma prevazuta de lege;
Colegii copiilor proveniti din medii defavorizare, in sensul in care acestia din
urma ii pot influenta in sens negativ pe primii.
Societatea in general, caci absenta educatiei conduce la multe abuzuri, crime,
discriminari, comportamente nejustificate, iresponsabile, problematice si mai mult
decat atat, o societate vazuta din exterior ca fiind deficitara la capitolul educatie
va fi adesea discriminata si se va lovi de multiple prejudecati. (exemplul
Romaniei raportat la majoritatea tarilor din Uniunea Europeana ar putea fi, la un
moment dat, relevant in acest sens).

VI. Cine, ce i cum influeneaz deciziile prilor implicate n aceast problem?

Daca definim partile implicate in mod direct in aceasta problema ca fiind copilul care ar
trebui sa beneficieze de acces echitabil la educatie si parinte/ parinti in mainile carora
sta aceasta decizie, deciziile parintilor ar putea fi influentate de catre diverse grupuri,
incepand de la profesori, alti parinti, prieteni, organizatii non-guvernamentale si pana la
legi stricte care sa prevada sanctiuni semnificative in cazul incalcarii dreptului copilui de
a beneficia de invatamantul obligatoriu, indiferent daca motivul invocat ar putea fi
absenta interesului parintelui pentru educatie/ invocarea unor motive financiare/
dezinteres din partea copilului, dezinteres incurajat de familie/ dorinta familiei de a tine
copilul acasa pentru a ajuta in gospodarie, etc.
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

2. Cauzele problemei

II. Surse structurale ale problemei

Copilul provine dintr-un mediu defavorizat;
Copilul provine dintr-o familie dezinteresata de educatie;
Copillul provine dintr-o familie cu resurse financiare scazute;
Copilul nu se poate integra in colectivul scolar din anumite motive si renunta;
Copilul este tinut acasa de catre familie pentru a ajuta in gospodarie;
Copilul este discriminat la scoala pentru ca provine dintr-un mediu problematic,
etc.

II. Cauze ce tin de individ

Copilul manifesta un dezinteres profund pentru scoala/ educatie;
Copilul nu vede niciun beneficiu in scoala/ educatie;
Copilul considera ca are alte prioritati.

3. Politici si programe sociale operationale

Aceste politici si programe sociale au ca scop solutionarea problemei si reprezinta

output-uri din partea guvernului/ a ONG-urilor la problemele ridicate de educatia in
randul copiilor din grupuri defavorizate. Astfel, de-a lungul timpului au existat multiple
incercari de rezolvare sau cel putin de ameliorare a problemei prin crearea diverselor
programe. Exemple de astfel de programe:

B. Programul PHARE 2001 RO 01.04.02 : Accesul la educaie al grupurilor

dezavantajate, cu focalizare pe romi, cu un buget de 8.33 milioane de EURO (7
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

milioane EURO provenind de la Uniunea European i 1,33 milioane EURO de

la Guvernul Romniei)

Programul s-a derulat n perioada 2002-2004 n judeele: Arad, Bucureti,

Buzu, Clrai, Cluj, Dmbovia, Galai, Giurgiu, Hunedoara, Vaslui.

Bazat pe politica Ministerului Educaiei i Cercetrii pentru asigurarea egalitii

anselor i pentru respectarea drepturilor fundamentale ale copilului, programul
i-a propus:
creterea calitii educaiei n nvmntul precolar, n vederea stimulrii
nscrierii copiilor n nvmntul obligatoriu;
stimularea copiilor n vederea finalizrii educaiei de baz (prevenirea
abandonului timpuriu);
asigurarea celei de-a doua anse n educaie pentru persoanele care nu i-au
finalizat studiile n nvmntul obligatoriu (corecia abandonului).

Componentele programului au constat n:

dezvoltarea capacitilor instituionale;
managementul schemei de granturi n cele zece judee ctigtoare n urma
evalurii proiectelor depuse de inspectoratele colare, cu valoari ale grantului
cuprinse ntre 200.000 Euro i 400.000 Euro.

Programul a beneficiat de asisten tehnic pentru cele dou componente ale

programului: construcie instituional (IMC) i schema de granturi (FINN
Consult). De asemenea, MEdC a iniiat organizarea unui Comitet de Sprijin
pentru implementarea acestui program, format din reprezentani ai instituiilor
cheie (Ministerul Integrrii Europene, Ministerul Administraiei Publice, Ministerul
Sntii i Familiei, Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, Autoritatea
Naional pentru Protecia Copilului i Adopie, Ministerul Informaiilor Publice,
reprezentani ai organizaiilor romilor etc.).

C. n perioada 2003-2004, cu un buget de 150 mii EURO s-a derulat un Program

Twining (de nfrire instituional) PHARE 2002: RO2002/IB/OT-02 TL Acces la
educaie pentru grupurile dezavantajate, avnd ca obiective:
realizarea unui plan naional privind integrarea copiilor cu nevoi speciale n
colile de mas;
pregtirea unui plan de formare i a suportului de curs pentru formarea
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

profesorilor care lucreaz n coli integratoare;

realizarea unui ghid de bune practici privind integrarea copiilor cu nevoi speciale
n colile de mas

Avnd n vedere rezultatele celor dou programme, Comisia Uniunii Europene a

aprobat derularea Programului PHARE/2003/005-551.01.02 Acces la educaie
pentru grupuri dezavantajate, cu un buget de 11.33 milioane de EURO, din care
9 milioane EURO provin de la Uniunea European i 2,33 milioane EURO de la
Guvernul Romniei.

Prin acest nou program, MEdC a avut n vedere extinderea mecanismelor deja
create n Programul PHARE 2001, redefinind grupul int prin definirea zonelor
de educaie i intervenie prioritare, pe baza criteriilor socio-economice, culturale
i educaionale. De asemenea, s-a extins aria activitilor, prin includerea
componentelor care privesc desegregarea, integrarea copiilor cu cerine
educaionale speciale n colile de mas, nfiinarea Centrelor de resurse pentru
educaie incluziv i aplicarea Programului A doua ans i pentru
nvmmtul primar.

ncepnd cu anul 2006 programul se va extinde la nivelul rii prin intermediul

programului multianual.

D. Strategia privind reducerea prsirii timpurii a colii n Romnia

E. Programul coala dup coal (D)
F. programul naional "Bani de liceu"
G. programul Rechizite colare

Scopuri, obiective, interventii

H. Scop

Scopul unei politici in acest domeniu este, in cel mai larg sens, prevenirea, ameliorarea
si chiar stoparea abandonului scolar in randul copiilor provenind din medii defavorizate.
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

I. Obiective
Informarea parintilor cu privire la importanta educatiei pentru copii lor;
Sustinerea financiara a familiilor cu posibilitati financiare mici/foarte mici
provenind din mediul rural
Consilierea de catre specialisti a copiilor proveniti din mediul defavorizat analizat
pentru a-i face sa inteleaga ca nu au o problema si ca nu sunt cu nimic inferiori
copiilor care provin/ traiesc in medii mai propice;
Consiliere in vederea orientarii in cariera pentru copiii proveniti din medii
problematice;
Ameliorarea senzatiei de este ceva in neregula cu mine/ sunt sarac, nu sunt ca
ceilalti colegi ai mei/ nu ma pot integra pentru ca nu am bani/ nu voi reusi in
cariera pentru ca provin din mediul rural/ oricum nu am nicio sansa in randul
copiilor proveniti din medii defavorizare;
Dotarea scolilor din mediul rural cu aparatura/ mobilier/ grupuri sanitare/
tehnologie care sa stimuleze elevul sa vina la scoala;

J. Cine se opune?
Ca sursa de opozitie la situatia actuala de status quo am putea identifica familia care
prefera sa tina copilul acasa pentru a putea ajuta la treburile gospodaresti, considerand
ca scoala oricum nu va imbunatati cu absolut nimic situatia deja existenta a copilului si
mai mult decat atat, ca scoala este nu doar inutila, ci si suficient de costisitoare astfel
incat sa merite a fi abandonata si in cazuri rare am putea incadra aici si copilul, insa dat
fiind faptul ca in aceasta lucrare mi-am concentrat atentia catre copiii ori prea mici ori
fara nici o putere de decizie (orice decizie fiind luata de catre parinti), e destul de greu a
crede a aceasta categorie devine relevanta in manifestarea opozitiei.

Partea a II-a
Programul Educand parintii oferim copiilor sansa reala de a deveni maine adultii
care se visau ieri
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

K. Grupul tinta

Paradoxal, desi in toata lucrarea am adus in discutie si am pus in prim-plan necesitatea

educatiei in randul copiilor, programul are ca principal grup tinta parintii copiilor care
provin din medii defavorizate si care nu au acces la educatie, deoarece daca parintele
prezinta tare si carente comportamentale care se rasfrang negativ asupra copilui (fie ca
vorbim despre faptul ca copilul nu este lasat sa mearga la scoala/ despre faptul sa intr-o
intr-o masura mai mica sau mai mare copilului ii este rapita copilaria, acesta fiind pus la
munci de adult de mic/ despre faptul ca familia ii insufla copilului repere negative despre
scoala, educatie precum: inutilitate, costuri prea mari, timp pierdut, etc) atunci copilul de
astazi va deveni adultul de maine care va prelua exact acelasi comportament nefast din
familie si care, la randul sau, isi va priva viitorii copii de posibilitatea evolutiei prin
educatie, iar acest ciclu se va perpetua vreme foarte indelungata. Dimpotriva, prin
crearea unui program care se revendica prin faptul ca isi doreste sa faca posibila
cresterea gradului de educatie in randul copiilor apartinand mediilor defavorizate prin
cresterea gradului de educatie al parintilor acestora lucrurile capata o coloristica mai
optimista, caci prin parintii pe care ii educam astazi reusim sa educam si copiii de
maine, iar prin perpetuarea in timp a acestui model vom reusi in cele din urma, in
decurs de cateva generatii sa devenim o societate realmente civilizata, slefuita si
dezvoltata dinpunct de vedere moral si intelectual.

B. Scop

Scopul programului este de a diminua in faza incipienta iar ulterior de a estompa

discrepanta dintre nivelul de educatie al copiilor din medii defavorizate si nivelul de
educatie al copiilor din medii normale prin educatia fortata acolo unde este cazul
(nerespectarea programului presupune sanctiuni grave prevazute in lege) a parintilor
copiilor ce traiesc in medii defavorizate. Programul isi propune un efect de domino,
educatia specialistilor va determina educatia parintilor si va insufla valori pozitive in
acestia, educatia parintilor va contribui semnificativ la educatia si interesul pentru scoala
al copiilor, iar la randul lor, copiii cand vor avea copii sevor asigura ca le transmit
aceleasi deziderate.
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

C. Obiective
a. Crearea unor centre de educatie parentala in fiecare sat;
b. Crearea unui orar flexibil care sa permita parintilor sa asiste la cursuri;
c. Specialisti avizati si foarte bine pregatiti vor tine cursuri zilnic, incepand cu ora
6:00 a.m si terminand cu ora 24:00pm din doua in doua ore;
d. Fiecare parinte va fi obligat sa participe la 1 curs de 2 ore/ saptamana in orice zi
doreste si in orice interval orar doreste;
e. In cazul nefrecventarii cursurilor sau absentelor nejustificate/ consecutive a
parintilor de la cursuri se va percepe o amenda deX Ron, corelata cu
intreruperea imediata a acordarii alocatiei copilului, a ajutorului social acolo unde
este cazul, cu intreruperea pensiei daca parintele beneficiaza de ea, de
asemenea impozitul pe venit in cazul parintilor care nu frecventeaza cursul va
creste de la 16% la 25%/ an, parintele in cauza nu va putea beneficia de niciun
imprumut bancar, nu va putea face nicio rata la niciun produs si nu va putea
beneficia de asigurare medicala gratuita din partea statului in conditiile in care ar
merita sa beneficieze de aceasta;
f. Cursul va dura 2 ani pentru fiecare parinte si se vor accepta maxim 5 absente
nejustificate/an/parinte;
g. La finalul celor 2 ani in care i s-a explicat importanta educatiei pentru el si pentru
copil, in care i-au insuflat valori, in care a invatat lucruri fundamentale/ bazice de
literatura, matematica, filosofie, limbi straine,istorie, geografie,etc, parintele ar
trebui sa isi fi modificat in bine/ temperat aversiunea fata de educatie si mai mult
decat atat, sa-i fi descoperit rostul;
h. La finalul programului parintele va fi evaluat de catre un specialist diferit cel care
l-a instruit pe parcursul celor 2 ani pentru asigurarea evitarii subiectivitatii, iar
daca psihologul in cauza va considera ca parintele este pregatit pentru
incheierea programului, atunci programul va lua sfarsit, daca nu el se va mai
continua cu incaun an de cursuri, urmat de alta evaluare in urma careia, din nou,
se va stabili daca parintele poate inceta programul sau daca else va mai
prelungi;
i. In tot acest timp, copilul/copiii va/vor fi atent/atenti monitorizat/monitorizati de
catre autoritatile locale pentru a se asigura ca frecventeaza scoala, iar in cazul in
care se decopera ca desi parintele merge la cursuri, insa copilul nu merge la
scoala, se vor aplica exact aceleasi sanctiuni ca in cazul absentarii parintilor de
la cursuri;
j. Programul va fi conceput pentru o singura generatie de parinti, considerandu-se
ca nu vor avea nevoie de el si viitori parinti, caci ei vor fi beneficiat deja de
educatie si atunci ar trebui ca, la randul lor, sa isi motiveze copiii in acest sens
Balan Carmen-Alexandra
Politici Sociale
Anul III, grupa 2
Politica privind copiii din
medii defavorizate

C. Cum evolueaza problema in urma programului?

Problema evolueaza pozitiv, parintii participa la program, iar copiii frecventeaza scoala.
D.Finantare proiect
Acest proiect va fi finantat exclusiv din fonduri U.E care vor acoperi toate cheltuielile
necesare, incepand cu amenajarea de spatii sufiecient de mari in fiecare sat pentru
desfasurarea optima a programului, la instruirea de personal competent si profesionist,
plata salariilor pentru personal, asigurarea transportului la si de la curs pentru parintii
care au de strabatut distante mai mari de 1km, asigurarea unei cafele/ape/ceai pentru
fiecare parinte in decursul celor 2 ore de curs