ANALIZA DE CONTINUT A INTERVIURILOR

Tema: Domeniul spatiului public

Normele sociale reglementeaza conduita oamenilor in cele mai diverse sfere de activitate
ale societatii, viata sociala nu se poate desfasura in mod normal fara actiunea normelor sociale.
Aceasta pentru ca normele sociale contin reguli adresate indivizilor, descriind si detaliind
modalitatile in care valorile trebuie concretizate in comportamente legitime si acceptate de
societate.
Durkheim considera ca, in societatea bazata pe solidaritate mecanica in care
predominau conformismul si asemanarea dintre indivizi dreptul avea caracter represiv si se
baza pe sanctiuni dure. Un bun exemplu este al domnului P. in care ne spune,,Te prindea cu trei
papusoi faceai puscarie, infundai puscaria. Chiar am avut o ruda care...opt papusoi o avut si o
facut sase luni de puscarie.
In societatea bazata pe solidaritate organica, dreptul are caracter restitutiv, bazandu-se pe
sanctiuni restitutive. In opinia lui Durkheim, intensitatea pedepsei este ca atat mai mare cu cat
societatile apartin unui tip mai putin evoluat si in care puterea centrala are un caracter absolut.
In continuare va voi da cateva exemple in care conceptul lui Durkheim este aplicat:
P. ne spune ca: ,,Daca incalcai o regula in trecut era mult mai grav decat in prezent, de aceea si
incalcarea acestor norme era mult mai rara si doar putini erau aceeia care se incumetau sa
greseasca o data sau de mai multe ori.
S. ne spune ca: ,,Eu personal, zic ca am fost o persoana cinstita si am incercat pe cat posibil sa nu
incalc reguli. Chiar nu am incalcat reguli si nu am fost sanctionata in niciun fel, insa din ce imi
amintesc eu si stiu bine legile, in trecut erau mult mai aspre decat acum.
Devianta reprezinta abaterea de la normativitatea sociala. Un act deviant reprezinta un
comportament sau un ansamblu de comportamente prin care se incalca o norma sociala
determinata. Dupa cum se observa, incalcarea oricaror norme sociale constituie un act deviant.
Conform interviului acordat de domnul P. caderea regimului communist si tranzitia spre
democratie au accentuat fenomenele de devianta sociala: ,, In prezent in randul tinerilor este
chiar o metoda de a incalca anumite reguli, de a se razvrati de a arata ca nu sunt de acord cu
legea. Dupa caderea dictaturii in oras nu as putea spune ca a fost mai multa liniste a fost o stare
euforica specifica momentului dupa prabusirea comunismului dar dupa aceea nesiguranta si
anumite manifestari negative din partea unor cetateni cred ca s-au amplificat.

O explicatie sociologica pentru intensificarea deviantei sociale odata cu schimbarea de regim

este data de teoria anomiei enuntata de Durkheim. Acesta afirma ca in anumite perioade istorice
legislatia devine o sursa de tensiune sociala si un factor perturbator al ordinii sociale. Acest lucru
este evidentiat de doamna D. : ,,Legile sunt interpretate si schimbate in mii de feluri, omul nu
mai stie ce sa creada, legile nu sunt clare, inainte erau legi pe care orice cetatean le cunostea
pentru ca erau cateva legi, in schimb in ziua de azi sunt cu sutele si nu le mai sunt cunoscute.
De asemenea doamna L., o alta persoana intervievata, afirma ca in perioada regimului
comunist ,,Legea vorbea, altceva nu exista, in opozitie cu situatia de astazi cand ,, acum se
incalca si se reinterpreteaza, legea fiind inteleasa in mai multe feluri, atunci nu exista, fiecare
cetatean respecta legea, nu exista abateri prin prisma faptului ca ai fi fiul lui x sau y.
In cazul societatii romanesti aparitia anomiei este data de modificarile socio-juridice care
au aparut odata cu schimbarea de regim survenita in 1989. De altfel chiar Durkheim precizeaza
ca anomia apare atunci cand societatea este tulburata de o criza dureroasa sau de transformari
fericite dar prea bruste, devenind, astfel, incapabila sa-si exercite autoritatea asupra
indivizilor.
Persoanele intervievate prefera situatia din timpul regimului comunist, in care legile erau mai
drastice si mai clar exprimate, spre deosebire de situatia actuala in care legile sunt mai permisive.
Oamenii prefera legi mai dure deoarece acest lucru duce la cresterea gradului de ordine sociala.
Dan Banciu vorbeste de anumite tipuri de sanctiuni aplicate persoanelor care incalca normele. In
cadrul societatii romanesti, in perioada comunista se aplicau sanctiuni negative formale
(organizate), fundamentate pe coercitia aplicata de catre stat. Un exemplu care scoate in evidenta
aceasta realitate il constituie interviul acordat de doamna M., in care afirma ca: ,,Acum daca
incalci o regula, nu stiudoar daca te da cineva la politie, poti sa ai problema dar in rest poti sa
arunci galeata cu gunoi pe strada lumea daca te vede, o ocoleste. In rare cazuri intervin sa te
,,trag de maneca si iti cer socoteala ceva de genul, fiecare face ce vrea si cum vrea, asta este
foarte adevarat. Eu daca ma duc intr-un magazin alimentar si am pus mana pe o guma de
mestecat, ma asteapta si imi pun catusele pe mana cei care au vandalizat tara sunt repraezentantii
nostri, ei sunt liberi cu functii ce ne reprezinta. Linistea spatiului public si social acum pot sa zic,
prin blocuri vezi si auzi la usa vecinului petrecere, incerci sa vorbesti cu el, iar acesta in schimb
iti zice ca face ce vrea, e casa lui, putini conteaza ca tu nu poti sa te odihnesti, e doar problema
ta sigur ca sunt fel si fel de oameni.
Coreland interviul doamnei M. cu clasificarea facuta sanctiunilor sociale de catre
sociologul Dan Banciu, constatam ca in prezent, datorita slabei eficiente a sanctiunilor negative
formale aplicate de catre stat, oamenii au dezvoltat setul de sanctiuni negative informale sau
neorganizate prin care cei ce incalca normele sunt sanctionati informal de catre ceilalti indivizi.
Spre exemplu persoana care arunca gunoiul pe strada este ,,trasa de maneca, cei care asculta
muzica la maxim sunt apostrofati, insa nici aceste sanctiuni nu sunt foarte eficiente deoarece
indivizii care incalca legea se simt liberi sa faca ce vor. Din acest motiv persoanele intervievate
prefera ca cei care incalca normele sa fie pedepsiti de catre stat. Totusi nu trebuie sa se ajunga la
forma extrema de coercitie din perioada comunista, in care statul controla toate aspectele vietii
individului folosind mijloace repressive foarte dure. Un exemplu in acest sens este relatat de
catre doamna M.: ,,Sunt foarte multi factori care au lasat urme adanci in sufletele noastre. Atunci
nu puteai sa iesi pe strada si sa iti expui punctual de vedere. Erai foarte persecutat, parerea ta nu
conta, indiferent ce nemultumiri aveam nu le puteam divulga, imediat eram luati de pe strada si
judecati apoi pentru actiunile noastre. Nu aveai atat de multa libertate, traiam un sistem al terorii,
vedeam cu ochii mei oameni luati de pe strada cu brutalitate si dusi la judecata, batuti si apoi
lasati liberi sau arestati. Atunci nu puteai sa fii impotriva sistemului, traiam ca intr-o inchisoare
statului din care faceam toti parte si toti luam parte la toate repercursiunile societatii.
Unele persoane intervievate si-au manifestat nemultumirea cu privire la insecuritatea
existenta in prezent, punand-o in antiteza cu siguranta resimtita in timpul regimului communist.
Spre exemplu doamna S. afirma: ,,In ceea ce priveste siguranta in trecut pot spune ca aveam mai
multa siguranta pe strada, cand veneam de la serviciu spre exemplu eram oprita si rugata sa
prezint legitimatia de munca organelor de politie, bineinteles ca si respectivele persoane se
legitimau ca sa fiu sigura ca si ele lucrau la politie. Acum pot spune ca suntem atacati in plina
strada, lumea era altfel, era mai mult bun simt, in prezent copiii vorbesc la pertu, injura pe strada
in prezenta mea, nici nu am curaj sa le fac vreo obiectie ca dj stiu ca imi sare in cap; nu se tine
cont de varsta, nu se tine cont ca sunt femeie, toate sunt alandala. Un alt exemplu este al
domnului P. care afirma: ,,Referitor la siguranta cred ca oamenii din acele vremuri erau mai in
siguranta atat pe strada cat si in propriile locuinte.
Aprecierea pozitiva a regimului comunist de catre multe persoane ce au trait in acest tip
de regim pare un fapt paradoxal, deoarece comunismul a esuat pe nenumarate planuri. Totusi, a
reusit, in cazul anumitor persoane sa le induca un sentiment de siguranta interioara. Nevoia de
siguranta este una primordiala tuturor fiintelor umane, acest lucru fiind surprins foarte bine de
catre psihologul american Abraham Maslow, care a ierarhizat nevoile umane prin intermediul
piramidei necesitatilor. Teoria sa sustine ca toti oamenii au anumite necesitati, care sunt
indeplinite intr-o anumita ordine: In primul rand oamenii urmaresc sa-si satisfaca nevoile
fiziologice, apoi cele de siguranta, urmeaza cele de dragoste si de apartenenta la un grup, iar in
varful piramidei se situiaza nevoia de stima si cele de autodezvoltare. Asadar nevoia de securitate
este foarte puternica fiind situate aproape de baza piramidei. Regimurile totalitare incerca sa
promoveze securitatea in detrimentul libertatii, pe cand regimurile democratice promoveaza
valorile din varful piramidei lui Maslow. Nevoia de securitate fiind insa foarte puternica,
indivizii vor cauta sa-si satisfaca in primul rand aceasta necessitate.
Insa nu toti oamenii care au trait sub regimul comunist sunt multumiti de securitatea
oferita de acesta. Chiar daca un regim totalitar elimina sursele de insecuritate la adresa
individului, prin caracterul sau intruziv si represiv devine el insusi o sursa de amenintare in
conceptia unora dintre cetateni. Spre exemplu domnul I. declara ca: ,,In trecut nu puteam sa ma
manifest cum simteam, sa ma exprim liber, deoarece imi era frica de securitate, insa in zilele de
astazi vorbesc liber orice problema fara sa imi fie frica.
 Bibliografie:

Carti:

1.Burcu Aurelian, ,,Piramida trebuintelor umane fundamentale, Editura Fundatiei Merur, 2003

Site-uri:
1. http://www.scribd.com/doc/21984597/Concepte-Fundamentale-in-Sociologie#scribd,
data accesarii: 30.01.2015
2. http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/CONTRIBUTIA-LUI-E-DURKHEIM-SI-24.php ,
data accesarii: 30.01.2015
3. http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/NORME-SOCIALE-SI-SANCTIUNI-SOC84.php ,
data accesarii: 31.01.2015