POMPA CU PISTON PLUNGER FIG 11

Aceasta realizeaza aspiratia si refularea lichidului la miscarea du-te-vino a pistonului. Pompa e

actionata de un sistem de actionare biela-manivela.
La o cursa completa a pistonului, manivela face o rotatie de 360grade, astfel pompa aspira si
refuleaza o singura data, o pompa cu simplu efect. La deplasarea pistonului spre stanga in spatiul dintre
capacul cilindrului 11 si piston se formeaza vacuum. Diferenta de presiune dintre lichidul din cilindru si
recipient induce aspirarea prin conducta de aspiratie 5, ridicarea supapei de aspiratie 6, lichidul ajugand in
camera de pompare. Supapa de refulare 4 e inchisa datorita fortfei de greutate a lichidului.
La deplasarea pistonului spre dreapta volumul camerei de pompare creste, lichidul det ridicare
supapei 4 si evacuarea prin conducta de refulare 3.
Pistonul PLUNGER e un corp cilindric care prin volum sau dezlocuieste un volum de lichid din
camera de pompare 1. Etansarea se realizeaza mai usor decat la pompele cu piston disc, caseta de etansare e
prevazuta cu presetupa.
Avantaje:
- Etansarea se realizeaza printro cutie de etansare montata in exteriorul pompei
- Supapele pot fi montate oriunde pe perete sau pe camera de pompare

POMPA CU PISTON DISC FIG 11

E folosita pt transportul unir debite relativ mici de lichide la presiuni ridicare.
Elemente constructive: corpul, pistonul si tija, supapale de aspiratie/refulare, sistemul de actionare.
Clasificare: - cu simplu efect la care refularea are loc numai la miscarea intrun singur sens
- Cu dublu efect, avand 2 fete active. Au cate 2 supape de aspiratie si 2 de refulare
Functionarea piston cu un singur efect:
Realizeaza aspiratia si refularea lichidului la miscarea du-te-vino a pistonului 2. Pompa e actionata
de un sistem biela-manivela.
La fel ca la PLUNGER.
Acest tip de pompa are prevazuti pe circumferinta pistonului segmentii de etansare 12.
Dezavantaje:
- In conducte pot aparea pulsatii ce provoaca oscilatii mecanice puternice
- La volume mari de fluide se monteaza atenuator de presiune si se foloseste pompa decalat
- Etansarea interioara dificila dintre piston si peretele cilindrului
- Nu pot fi folosite lichide ce contine materiale solide in suspensie.

POMPA CU MEMBRANA / DIAFRAGMA FIG 16

Rolul pistonului e preluat de o membrana flexibila, care este de forma unui disc, obtinuta din
cauciuc, piele, teflon, material metalic. Se monteaza intre tija pistonului si lichidul de pompare.
Prin deformarea membranei are loc marimea si micsorarea volumului din camera de pompare
realizanduse aspiratia si refularea.
Mecanismele de actionare a membranei pot fi:
- Actionarea prin mijloace mecanice; sistem biela-manivela
- Cu aer comprimat
- Cu ajutorul unui magnet
Pompa cu membrana actionata de sistemul biela-manivela
Membrana 6 in forma de disc e montata pe corpul pompei 5. Tija 7 e prinsa de centrul membranei si
antrenata in miscare alternativa stg-drp cu ajutorul sistemului biela-manivela 10. La deplasarea membranei
spre dreapta volumul delimitata de aceasta in corpul camerei de pompare se mareste, apare depresiune,
supapa de aspiratie 2 se deschide permitand aspirarea lichidului prin conducta de aspiratie 1.
La deplasarea tijei 7 spre stanga membrana va ocupa pozitia indicata cu linie intrerupta, vol delimitat
de membrana e micsorat, dar datorita presiunii formate supapa de refulare 3 se deschide permitand
evacuarea lichidului prin racordul de refulare 4.
La o rotatie completa a manivelei 10, pompa realizeaza o aspiratie si o refulare.
Pompa cu membrana actionata cu piston
Pompa e forma din camera de aspiratie, camera de lucru, camera de refulare. Membrana 3 e montata
intre camera de lucru si cilindrul 8. In interiorul cilindrului e prevazut pistonul 9, iar intre acesta si
membrana se afla un lichid hidraulic rezultand camera hidraulica 7. Deplasarea pistonului drp creeaza
depresiune in cilindrul 8 si in camera de lucru, supapa de aspiratie se ridica permitand aspirarea lichidului.
La deplasarea spre stg, se creeaza presiune in corpul pompei 4 ce induce ridicare supapare de refulare 2 si
evacuare lichidului prin racordul de refulare 1.

POMPE CU ROTI DINTATE CU ANGRENARE EXTERIOARA FIG 17b

Folosite la transportul lichidelor vascoase(ulei, sirop).
In fig 17a principiu constructiv al acestor pompe
Pompa e formata din 2 roti dintate cu canalul de aspiratie si de refulare.
La aceste pompe sensul de rotatie e dat de sageata care pleaca din punctul de angrenare catre
racordul de aspiratie.
In fig 17b e rep schita de principiu a pompei cu roti dintate cu angrenare exterioara
La rotirea rotii conductoare 4 in sensul sagetii, roata condusa 5 e antrenata in sens invers de roata 4 a.i, in
camera de aspiratie 2 vol de L ocupa spatiul delimitat intre dintii a-b si a-b. Se creeaza o depresiune iar l
aspirat patrunde in golurile dintre dinti si e transportat de acestia spre camera de refulare 3.
Pe masura rotirii vol camerei de refulare se micsoreaza cu o cantitate echivalenta cu spatiul delimitat
de dintii c-d si c-d, iar lichidul e astfel obligat sa patrunda in camera de refulare. Astfel la aceste pompe
dintii rotilor dintate joaca rolul pistonului care actiona direct asupra L.

POMPE CU ROTOR ELASTIC FIG 24

Sunt folosite pt transportul lichidelor cu vasc medii, lichide cu un cont neomogen si care pot avea t
pana la 80C. Se fol in ind pord lactate(iaurturi, chefire, zer), in ind cosmetica, in ind chimica, ind de
prelucrare a hartiei si cartonului.
Dpdv constructic, la pompele cu rotor, rotorul elastic 4 este construit din cauciuc, iar paletele
flexibile 5 sunt dispuse radial. Rotorul 4 este montat concentric in carcasa 1, iar carcasa avand o forma iesita
la partea superioara care permite ca in timp rotirii, paletele elastice sa fie deformate in aceasta zona. Sensul
deformarii paletelor flexile 5 este contrar sensului de rotatie al rotorului 4. In timpul miscarii rotorul
transfera lichidul dela racordul de aspiratie 2 la cel de refulare 3. In timpul aceste etape vol de lichid
delimitat de palete ramane ct, iar dist dintre palete permite trecerea prin pompa a unor particule solider cu
dimensiuni destul de mari fig b etapa 2. La intrarea in zona iesita a carcasei are loc mics volumui si deci
refularea vol de lichid este ct.

TRANSPORTUL STATIONAR CU BANDA FIG 5

Alimentarea se face prin palnia de alim 1 prevazuta la baza cu elem de ghidare 2. Banda transp 7 e
sustinuta de rolele superioara 8 si inferioare 12, role montate in suportii pe constructia metalica a utilajului
pt a impiedica deformarea benzii in timpul lucrului pt sub actiunea greutatii prorpii sau a materialului.
Prod se deplaseaza pe banda datorita actiunii tamburului de actionare 9, iar banda se mentine intinsa
datorita tamburului de intindere 3. Prod transp e descarcat in buncarul 10 datorita devierii directiei benzii
transp, deviere data de rola 11. In timpul descarcarii prod transp, pradul e aspirat de sistemul de aspirare 27.
3.1 Rolele benzi trans pot fi montate dif in fct de latimea benzii. In fig 16 sunt prezentate scheme de
montaj a rolelelor.
6.a. banda se sprijina pe un singur rand de role banda fiind plana/dreapta
6.b.c. banda se monteaza pe 2 sau 3 role de sustinere. Banda avand forma de jgheab.
3.2 Sistem de intindere. Tamburul de intindere.
Pt asig aderentei necesare intre banda si scheletul utilajului, dar si pt asig unui transport optim
al materialului se utilizeaza sistemul de intindere cu greutate.
Fig 7 sistemul de intindere cu greutate
Tamburul de intindere 3 e montat pe un carucior ce se deplaseaza in lungul unei sine. De carucior e
fixat cablul 13 ce e trecut peste rola 14, ;a extremitatea cablului fiind montata greutatea 15 datorita careia are
loc intinderea benzii.
3.3 Descarcarea benzilor transportoare fig 8
Se poate realiza din diferite puncte de pe lungimea benzii in mai multe celule a silozurilor

TRANSPORTORUL CU RACLETI FIG 10

Utilaj cu functionare continua folosit pt trans mai multe sarcini (cereal, seminte, mat, sare, cacao)
 Mat de transport e alimentat cu ajutorul palniei de alim 1, iar tamburul de actionare 11 imprima
deplasarea materialului catre gurile de descarcare 9 si 9 si baruile 10 10. Pe lantul Gall 3 sunt montate
racletele 4 lantul fiind intins datorita tamburului de intindere 5 care e format din piesa glisanta 6, glisiere 7
iar sensul sagetii 8 indica intinderea benzii. Lantul e montat in carcasa paralelipipedica 2.
Trasu de lucru: orizontal, combinat orizontal+vertical, inclinat

TRANSPORTORUL ELICOIDAL
Folosit pt transp materialelor in bucati/granulare
Format dintrun jgheab in forma de U in care se roteste snec 4, viteza de rotire fiind mica
Mat introdus prin gura de alim 1 trebuie sa ocupe max 45% din volumul jgheabului.
Snecul e caract de marimea p=pasul.dinstanta dintre 2 spire a snecului.
Pt transportoare elicoidale cu lungimi mare se monteaza pe axul 3 lagarul intermediar de sustinere 5.
Materialul e transportat prin utilaj fara a se invarti odata cu snecul si e evacuat prin gura de evacuare
6.

ELEVATORUL CU CUPE
Fol in ind panificatiei, zaharului, berii.
Corpul are forma unui jgheab cu sectiune dreptunghiulara. Utilajul e format din tronsoane de 203 m lungime
prevazute cu ferestre de vizitare si ferestre pt fixarea si intinderea benzii cu cupe.
Lantul Gall 1 are montate cupele 2 astfel incat pe latura ascendenta cupele sunt umplute cu material
iar pe lature descedenta sunt goale.
Piciorul elevatorului cuprinde sistemul de intindere format din tamburul de intindere 4 montat pe un
ax, pe piesa glisanta 7 si giliierele 8.
Piciorul elevatorului permite totodata si alimentarea cu material prin gura de alim 5, gura dispusa
deasupra axului tamburului de intindere si pe latura ascendenta a lantului Gall. Astfel materialul cade direct
in cupe.
Variante constructive ale cupelor:
- Cupe adanci fig 15 cu descarcare usoare fol pt mat granulare si cristaline
- Cu adancime redus 15b pt mat ce se descarca greu amidon faina
- Cupe tip solzi cu sectiune trapezoidala 15a pt mat foarte grele piatra de var

CLASIFICAREA SI CONSTRUCTIA SITELOR

Sitele sunt elem de baza folosite pt constructia utilajelor pt cerne, sortare a semintelor. Ele se
monteaza in batiuri ce sunt supuse miscarii oscilante.
Criteriile de clasificare a sitelor:
- Dupa materialele din care sunt confectionate:
1. din tesatura metalica(fire de otel, cupru, bronz, alama)
2. din tabla perforata care au dimensiuni si forme diferite, folosite la utilajele de sortare si
curatre
3. din matase naturala- la separarea amestecurilor granulare fine
4. din fire sintetice mai rezistente fig 7
- Dupa functionalitatea sitelor pot fi:
1. oscilante in plant longitudinal/transversal
2. rotative
3. centrifuge
4. vibratoare fig 8

SITA CU MISCARE PLAN CIRCULARA PLANSICHTER

Utilajul e compus din mai multe pachtete de rame cu site 9 montate suprapus, pe rame fiind montate
sitele propriu- zise. Rama e un cadru metalic cu rol de sustine si de echilibru a mecanismului liber oscilant.
Ramele pot fi aranjate in paralel, serie, combinat.
Acest utilag asigura supraf mari de cernere intrun spatiu relativ redu, datorita dispunerii pe verticala
a sistemul de separare.
Se foloseste pt: sortare dupa grosime, cernerea prod macinate in vederea separarii in fct de marime.
Fig 3 schita de principiu
 Miscarea plan circulara e asigurata de un mecanism suspendat de tavan, astfel miscarea de rot indusa
de roata de curea 1 montata in carcasa 2 este transmisa prin intermediul arborelui vertical 4.
Prin interm bratului excentri 5 se monteaza un arbore vertical scurt 6, care se roteste in cadrul sitei prin
interm lagarului 7, astfel se asigura o misc plan circulara a pachetului de rame 9, fata de axul arborelui
vertical 4.
De arborele scurt 6 sunt fixate 2 contragreutati 8 cu rolul de echilibru a fortelor centrifuge cu fortele
dezvoltate de pachetele cu rame. Turatia 180-200 rot/min.

MASINA DE SPALAT CU VENTILATOR FIG 3

Pt spalarea frt si leg cu textura tare cartofi prune mere
Recomandata pt spalarea prod mai putin murdare/ spalarea finala a radacinoaselor
Prod de spalat este alim pe masa 1, circulatia intre produs si apa fiind in contracurent
Baia de spalare 2 este prevazuta cu o instalatie de barbotare aer, o instalatie de dusuri si un
transportor cu racleti 3.
Instalatia de barbotare este form din ventilatorul 4 ce aspira axial aerul si il refuleaza tg in conducta
de barbotare 5. Conducta e amplasata sub transportorul cu racleti 3.
Bata de spalare 2 e prevazuta cu clapeta articulata 12 pt evac impuritatilor.
Spalarea are loc prin inmuiere, barbotare de aer si dusare cu ajutorul conductei 13.
Produsul spalat este evacuat prin racordul 10.
Transportorul cu racleti 3 e prevazut cu cu tamburul de intindere 7 si tamburul de actionare 14.

MASINA DE SPALAT CU SNEC FIG 4

Pt spalarea radacinoaselor cartofi, morcov, telina.
Prod de spalat e alim in cuva de spalare 1 dotata cu preaplinul 2. Circulatia prod si a apei de spalare
este in echicurent, apa e alim la partea infer a cuvei de spalare.
Din cuva de spalare prod e preluat de snecul transportor 6 si alim in tamburul perforat 7.
In acest tambur se realiz spalarea prin pulverizarea apei cu aj sistemului de dusuri 8.
Tamburul perforat e prevazut cu sistemul de vibrare 10 cu 1500 osc/min, datorita vibratiilor are loc o
curatire suplimentare a produsului.
In plus eficienta spalarii creste datorita rotirii tamburului perforat si amestecarea prod de catre mecul
9.
Impuritatile de la baza cuvei de spalare 1 sunt elim prin sita 4 si prin deschiderea clapetei.
Impuritatile din etapa a 2 de spalare, realiz in tamburul perforat 7, sunt evac la canal. Procesul de spalare
dureaza 3 min, capacitatea maxinma de spalare 50-450 t/24h.

MASINA DE SPALAT CU 2 AXE

Pt spalarea sfeclei de zahar. Este alc dintro c

PNEUMOSEPARATORUL BUHLER FIG 13

Pt sep cerealelor de impuritati usoare si de praful antrenat
E alc din 2 cicloane 3 si 7 lipite.
Masa de cereale cu impuritati usoare si praful antrenat se alim prin racorudl 1 prevazut la partea superioara a
utilajului.
In primul ciclon 3 se gaseste deflectorul cu perete curbat 2 ce permite o prima separare. Astfel in
ciclonul 3 partic mai grele, cerealele curatate sedimenteaza si se evac prin ecluza 4 si racordul 5, iar curentii
de aer intalnind peretii inclinati 6, 6 determina separarea impuritatilor dat micsorarii vitezei aerului astfel ca
in ciclonul 7 se separa si se depun impuritati usoare care sunt elin prin ecluza 8 si racodul 9.
Aerul cu praful antreant e evacuat pe la partea super a utilajului prin racordul 9 amplasat pe partea
opusa a racordului de alim.

TARARUL VIBRATOR BUHLER FIG 11

Masa de cereale cu imp e alim prin racordul 18 si ajunge in buncarul de primire 17, prevazut la
partea infer cu placa vibratoare 17 si canalul de aspiratie 9.
Buncarul de primire are o gura de vizitare 22 si 2 ferestre de vizitare. De placa vibratoare 17 se
prinde electrovibratorul 15,fixat prin intermediul a 2 suspensii elastice 16 de carcasa utilajului, iar in partea
dinspre canalul de aspiratie prin 2 arcuri elicoidale 19 prinse de placa 17 si de canalul 9 cu aj piulitii fluture
20.
Canalul de aspir 9 are 2 zone:
- O zona ce comunica cu exteriorul prin peretele transparent 9 deasupra caruia se afla lampa 8.
In fct de poz peretelui 9 se mareste/micsoreaza sectiunea canalului 9.
Peretele 9 se sprijina la partea inferioara pe 2 parghii 12 fixate pe un ax articulat.
Parghiile 12 au la partea super bolturile 11 ce pot culisa pe canalele longitudinale.
Una din parghii e prevaz cu articulatia 13 piulita 6 care se deplaseaza odata cu invartirea rotii de mana
5aflata in tija filetata 7.
La partea super a canalului de aspir 9 sectiunea se poate modifica apropriind/departand clapeta
articulata 3 prin interm piulitei 6, rotind roata de mana 5.
Canalul de aspir mai are un ansamblu identic constituit din clapeta 3 piulita si roata de mana + tija
filetata 7.

SITA CILINDRICA BURATUL

Se folos pt oper de curat si sortare a sem. Supraf de separare poate avea forma cilindrica, prismatica,
constr din tabla perforata cu orificii cu sect circulata/dreptughiulata astfel realizanduse separarea sem dupa
latime si grosime.
Acest utilaj se foloseste pt curatarea sem de in/canepa. Masa de sem e alim in palnia de alim 1 si
ajunge in sita cilindrica 2.
Pe prima portiune a sitei, ochiurile au dimens de 1 mm, iar catre capatul sitei, ochiurile au dim de 3mm.
Sita e intinsa de tija elastica 3, iar in timpul separarii impurit si sem ajung pe transportorul elicoidal
4(pt imp mici) si pe transportul elicoidal 5 pt sem curatate.
Cele 2 transportoare sunt legate cu ajum elem de legatura 6.
Impur masei sunt separate la capatul sitei cilindrice si evac prin racordul 9.