Care sunt caracteristicile vegherii ?

Necesitatea prezentei constiente impartiale in procesul de trezire, de

iluminare, de eliberare, de descoperire a adevaratei noastre identitati
The necessity for an impartial presence (awareness, mindfulness) in the
process of awakening, enlightenment, liberation, in order to find our
true identity
La ncessit de la presence consciente impartiale dans le processus d'veil
d'illumination, de la libration, pour trouver notre vritable identit
de Dan Mirahorian
autorul metodei de relaxare pilotata pt trezire/author of the method of guided
relaxation for awakening/auteur de la mthode de relaxation guide pour l'veil:
http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html

Imaginea de mai sus subliniaz importanta prezentei constiente, a vegherii

vedeti doua articole conectate:

Contientizarea este calea catre nemurire

Awareness is the path of immortality
Capitolul 33 Calea catre Imortalitate si cunoastere directa
Calea de trecere de la "a privi" la "a vedea" sau calea catre cunoastere
directa, actiune nemijlocita si Imortalitate
http://www.danmirahorian.ro/33Laozu.pdf
Laozi Capitolul 56 Poarta ascuns -Contiena/The Hidden Gate- Awareness
http://www.danmirahorian.ro/56Laotzu.pdf
tineti legatura cu siturile:
Calea Trezirii sau Eliberarii/The Way of Awakening and Liberation Za Moksha
http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html
http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii
http://zamoksha.blogspot.com/
Dac vei trece in revist legendele, basmele i tradiiile, care leag accesul
la nemurire, de meninerea strii de trezire, de veghere sau de prezen
contient, veti descoperi o convergen, care nu poate fi datorat
intmplrii. S ne reamintim c tiind c zeii nu-i vor drui nemurirea,
Utnapistim ii sugereaz lui Ghilgame calea iniiatic, pt a realiza nemurirea,
transmutarea condiiei umane: "Vino, incearc s nu te culci si s nu dormi
ase zile i apte nopi " (XI, 199)., sau c Prslea cel voinic s-a folosit de
mijloace externe pt. a nu adormi(sgei; calea pilotarii este tot un mijloc
auxiliar) si s obin merele de aur sau elixirul imortalitii, "Apa vie".

Sau s ne reamintim c descoperirea ceaiului este atribuit clugrilor, care

aveau nevoie de el, ca s-i pstreze starea de veghe in cursul meditaiei
sau a rugciunii.

Buddha(de la termenul din lb. sanskrita: "bodhi"-trezitul) s-a referit la

realizarea trezirii prin contientizarea corpului, prin urmrirea gandurilor
sau a procesului respirator (Anapana sati; Vipassana).

Iisus a cerut discipolilor s vegheze i s fie treziti, "ca un servitor care

ateapt ntoarcerea stpnului". Iisus a vorbit despre femeile neglijente,
care nu au mai avut ulei in lampa(contien) si au pierdut venirea mirelui i
nunta in cer (venirea luminii necreate; iluminarea, trezirea). Aceste cinci
femei se deosebesc de cele cinci femei nelepte, care au avut suficient ulei
(au rmas contiente).
Toi maetrii spirituali pe care i-a avut omenirea s-au referit la prezenta constienta ca
esentiala in trezire sau iluminare, adica trecerea la regimul de funcionare
holografic sau divin sub diferite denumiri. Iisus s-a referit la unificarea ochilor ( i
a celor dou emisfere cerebrale) vedeti Nota, prin "intoarcere" (in lb. aramaic:
teshuvah) i prin "prezen contient" (in lb. greac: ), dar mesajul sau a
incput pe mna celor care l-au deformat i cenzurat. Cuvntul grecesc hamartia
(), tradus in Noul Testament prin "pcat"( pt a face posibil manipularea prin
culpabilizare i comerul cu iertri, indulgene), inseamn in limba greac clasic:
lipsa prezenei, lipsa contienei; absena; "a lipsi"(atenia), "a rata inta(obiectivul)",
"a pierde marca(nivelul cerut; starea de martor)". Cum se afirm in Dhammapada 2,
"contiena ( prezena; atenia) conduce la imortalitate; in timp ce aceia
lipsii de contien (prezen; atenie) sunt deja mori"/ As stated in the
Dhammapada, "awareness(attention) leads to immortality, while those deprived of
awareness(attention, consciousness) are already dead"/ "Comme est indiqu dans le
Dhammapada 2, la prsence (l'attention) mne l'immortalit, tandis que ceux qui
n'ont pas conscience (prsence; attention), ils sont dj morts"/ "Come indicato nel
Dhammapada 2, "consapevolezza (presenza, l'attenzione) conduce all'immortalit,
mentre quelli privi di coscienza (assenti; disattenti) sono come gi morti" [ Sanderson
Beck , Dhammapada (The Path of Truth ) 2. Awareness English version by Sanderson
Beck http://www.san.beck.org/Dhammapada.html
"Awareness is the path of immortality; thoughtlessness is the path of death.
Those who are aware do not die. The thoughtless are as if dead already"]
"Atenia in Acum este poarta ctre Dumnezeu/Attention in the present is the doorway
to God"
Atenia in prezent nu este o ateptare a lui Dumnezeu, ci o intrare in tramul lui
Dumnezeu/ Attention in the present is not an expectation of God but an entering in
the realm of God "
(Mirahorian)
"Contiena/atenia/prezena in cel mai inalt grad, este acelai lucru cu rugciunea/
Lattention, son plus haut degr, est la mme chose que la prire"(Simone Weil,
uvres, Gallimard, coll. Quarto , 1999, VI-2, 297)
"Important nu este s crezi in Dumnezeu, ci doar s nu ne druim iubirea unor fali
zei/Il ne dpend pas de nous de croire en Dieu, mais seulement de ne pas accorder
notre amour de faux dieux/ It is not up to us to believe in God, but only to not grant
our love to false gods (Simone Weil)
"Rugciunea este fcut din atenie. Este o orientare ctre Dumnezeu a intregii atenii
de care sufletul este capabil. Calitatea ateniei determin calitatea rugciunii. Cldura
inimii nu o poate inlocui/La prire est faite d'attention. C'est l'orientation vers Dieu de
toute l'attention dont l'me est capable. La qualit de l'attention est pour beaucoup
dans la qualit de la prire. La chaleur du coeur ne peut pas y suppler/Prayer is made
of attention. It is the direction towards God of all the attention that the soul is capable
of. The quality of the attention makes for much of the quality of the prayer. It cannot
be replaced by the heart's warmth".(Simone Weil)
Iisus a utilizat, in expresia "Intoarcei-v(in loc de: "Pocii-v"), cci Impria
cerurilor este aproape(acum i aici)" [Matei 3:1-2; 4:17], termenul aramaic teshuvah (lit.
"rentoarcere; a se intoarce inapoi"), care are aceeai semificaie (literally means 'to return')
in lb. ebraic (teshuvah )i in lb.arab (tawbah). Acest termen a fost tradus eronat
drept "pocin"(din lb. greac: metanoe), dei rdcina cuvntului grecesc
pentru "pocin" nseamn "a merge dincolo"( meta) de minte ( noe) sau de
realitatea secund, in care am czut prizonieri"; observai conexiunea cu filmul Matrix unde
eroul principal poart acest nume (noe) inainte de eliberare. (vedei continuarea in ultimul
capitol despre Non-actiune (wu wei). vedeti Nota
Doar intoarcerea la lumea cauzala, din ratacirea in lumea secunda a proiectiilor (efectelor)
sustine localizarea data de Iisus, atunci cand a raspuns la intrebarea : "unde se afla Imparatia
lui Dumnezeu?. Iisus a spus ca Imparatia lui Dumnezeu se afla inlauntrul tau ?
"Impria lui Dumnezeu nu vine n aa fel ca s izbeasc privirile. Nu se poate zice: Uite-o
aici! sau: "Uite-o acolo!" Cci iat c Impria lui Dumnezeu este nluntrul vostru" (Luca
17.20-21; Rom.144.17; Vers.23)].

Nota: Hyperlinkurile in violet trimit la articolul:

Capitolul 2 Dincolo de dualitate: Stiinta eliberarii/Beyond Duality: The
Science of Transcendence Cmpul surs i calea orizontal i vertical
de cunoatere i de aciune
Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge and
action
Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life /Le chemin vers la
source de la vie
http://www.danmirahorian.ro/2LaoTzu.pdf
http://www.scribd.com/doc/67258603/

MATEI 25.1-13: "Atunci Impria cerurilor se va asemna cu zece fecioare

care, lundu-i candelele, au ieit n ntmpinarea mirelui*. i cinci* dintre ele erau
chibzuite, i
cinci nechibzuitel. Cele nechibzuite i-au luat candelele i n-au luat untdelemn cu ele,
dar cele
chibzuite au luat untdelemn n vasele lor, odat cu candelele lor.
Dar mirele ntrziind, ele au* aipit toate i au adormit. Dar la miezul nopii a fost un*
strigt:
Iat mirele, ieii-i n ntmpinare!
Atunci toate fecioarele acelea s-au ridicat i i-au* pregtit candelele. i cele
nechibzuite
au spus celor chibzuite:
Dai-ne din untdelemnul vostru, pentru c ni se sting candelele.
Dar cele chibzuite le-au rspuns, zicnd: Nu, ca nu cumva s nu ne ajung nici nou,
nici vou;
nmergei mai bine la cei care vnd i cumprai-v. Dar, pe cnd mergeau ele s
cumpere, a venit mirele; i cele care erau gata au intrat cu el la nunt i ua a fost*
nchis. Dup aceea au venit i celelalte fecioare, spunnd: Doamne*, Doamne,
deschide-ne! Dar el, rspunznd, a zis: Adevrat v spun, nu* v cunosc.
Vegheai* deci, pentru c nu tii ziua, nici ceasul"

MATEI 25.13 "Vegheai deci, pentru c nu tii ziua, nici ceasul[in care vine Fiul
Omului] "
MATEI 24.42-48 "Vegheai* deci, pentru c nu tii n care cease vine Domnul vostru.
Vegheai* deci, pentru c nu tii n care cease vine Domnul vostru. Dar s tii*
aceasta c, dac ar fi tiut stpnul casei la care straj din noapte vine houl, ar fi
vegheat i n-ar fi lsat s i se spargf casa.
De aceea i voi fii gata, pentru c n ceasul n care nu gndii vine Fiul Omului. Cine
este atunci
robul credincios i chibzuit, pe care l-a pus stpnul su peste servitorii si, ca s le
dea hrana
la timp? Fericit este robul acela pe care stpnul lui, cnd va veni, l va gsi fcnd
aa. Adevrat v spun c* l va pune peste toat averea lui.
MARCU 13:35-37 "Luai seama, vegheai i rugai-v; pentru c nu tii cnd este
timpul:
este ca un om care pleac din ar, i las casa i d robilor si autoritate i fiecruia
lucrarea
lui; i i-a poruncit portarului s vegheze. Vegheai* deci, pentru c nu tii cnd vine
stpnul casei: seara, sau la miezul nopii, sau la cntatul cocoului, sau dimineaa; ca
 nu cumva, venind pe neateptate, s v gseasc dormind. Iar ce v spun vou, spun
tuturor: vegheai!"
LUCA 12:35-40 "Mijlocul s v fie ncins, i fcliile(luminile) aprinse; i voi fii
asemenea oamenilor care-l ateapt pe stpnul lor, oricnd se va ntoarce de la
nunt, ca, atunci cnd va veni i va bate, s-i deschid ndat. Ferice de robii aceia pe
care, venind, stpnul i va gsi veghind. Adevrat v spun c se va ncinge i i va
pune s stea la mas i, apropiindu-se, le va sluji. i dac va venid la a doua strajd, i
dac va veni la a treia straj, i i va gsi astfel, fericii sunt robii aceia. Dar s tii
aceasta, c, dac ar fi tiut stpnul casei n ce ceas vine houl, ar fi vegheat i n-ar fi
lsat s i se spargj casa. i* voi deci fii gata, pentru c Fiul Omului vine n ceasul n
care nu gndii".
[citate din: Biblia - Traducere Literal, Dumitru Cornilescu 1931]
Nota DM: In aceasta analogie pe care Iisus o folosete pentru prezen se face
referire la centrarea in hara(manipura; ch'i hai; plexul solar) i la aprinderea centrelor
energetice subtile (chakra in hinduism, tantien in taoism, "fclii; lumini" in cretinism).
"Mijlocul s v fie ncins, i fcliile(luminile) aprinse";
"Be dressed ready for service and keep your lamps burning"(Luke 12:35)
Centrele energetice subtile in diferite traditii spirituale de pe Terra
Chakra(roti), Tantien(in pinyin: Dntin; Tan t'ien : ; lit.: Campuri de
Cinabru), Faclii, candele, lumini (in Cuvantul lui Iisus), "Alam" ori "Latifa" (in
islamism si sufism).
 vedeti:
Centrele-energetice-subtile(chakra, tantian; tanden)in-diferite-traditii-
spirituale/Subtle energy centers in various spiritual traditions on Earth:
Chakra, Tantien
http://www.docuter.com/viewer.asp?
documentid=17332013004c8b15cb85b161284183499
http://www.scribd.com/doc/25708471/
Despre energia Vitala(Chi, Qi, Ki, Prana, Mana, Orgon) in diferite traditii si
cateva erori /Common errors on subtle vital energy Prana, Chi, Qi, Ki, Mana,
Orgone
http://www.docuter.com/viewer.asp?
documentid=17816519734c8b13b40504c1284182964
http://www.scribd.com/doc/25663614/

"Trezete-te* tu, care dormi, i nviaz** dintre cei mori i Indumnezeirea

[Hristos; gloria Domnului] va strluci peste tine" [EFESENI 6:14; *Is. 60.1:
"Ridic-te, strlucete*, pentru c lumina ta a venit i gloria Domnului a
rsrit peste tine!"; Rom.13.11,12; 1 Cor. 15.34; 1 Tes. 5.6; **Ioan 5.25:
"Adevrat, adevrat v spun c cine aude cuvntul Meu i crede n Cel care
M-a trimis are via etern i nu vine la judecat, ci a trecut din moarte
la via. Adevrat, adevrat v spun c vine un ceas i acum este, cnd cei
mori* vor auzi glasul Fiului
lui Dumnezeu i cei care-l vor auzi vor tri. Pentru c, dup cum Tatl are
via n Sine, tot aa a
dat i Fiului s aib via n Sine" ]

Pentru a testa gradul de prezen al discipolilor, unii maetri Zen vin pe

neateptate pe la spatele discipolilor, care mediteaz, i i lovesc cu un
baston. Un oc destul de mare! Dac discipolul este total prezent i n stare
de vigilen, dac i pstreaz "cingtoarea incins i lampa aprins",
atunci i observ maestrul apropiindu-se pe la spate i l opreste sau se
ferete.

Dar dac discipolul este lovit, nsemn c a fost adormit, cufundat n

gnduri, adic absent, incontient.
Atunci cand sfinii si maetrii spirituali spun : "trezii-v, desteptai-v, " ei
se refer la trezirea din somnul identificrii realitaii cu umbrele proiectate
pe ecranul mental(peretele peterii), la eliberarea din realitatea
secund(petera despre care i-a vorbit Socrate lui Platon) in care oamenii
am czut prizonieri, la vindecarea orbirii (trecerea de la "a privi" la "a
vedea"; trecerea de la funcionarea dualist la cea nondualist, divin,
holografic), la invierea din mori (oamenii netrezii, care nu realizeaz
"naterea din nou" nu aparin lumii celor vii, ci morilor).

Orice cale spiritual autentic va urmri sa trezeasc, s fac oamenii mai

constieni, mai trezii, s alunge vlurile care acoper lumina omniprezent,
s-i elibereze de lanurile (identificrile, dogmele) si automatismele care-i
in prizonieri. S nu acioneze ca niste roboi, care au devenit sclavi ai
dependenelor, deprinderilor, obiceiurilor, a ceea ce cred c stiu, ci s
acioneze in mod constient. Orice rugciune repetat mecanic nu conduce la
trezire. Orice gest de inchinare sau de asezare a corpului intr-o anumit
poziie nu conduce la realizare, dac nu este asistat de prezen constient.
Metoda de relaxare pilotat este una de asezare constient in repaus, in
neclintire. Fr asistare constient oamenii adorm, in loc sa intre in starea
paradoxal de veghe(o stare caracterizat de unde cerebrale specifice
somnului, dar in care este prezent constiena; vedei diagrama yin-yang
prezentat in manualul de relaxare pilotat, cu privire la cele patru stri de
constiin)
 Trezirea incepe urmrind ceea ce facem, ceea ce gandim, ceea ce simim.
Misticii sufi recomand urmrirea mersului pe jos( dac la un moment dat se
pierde firul urmririi constiente a fiecrui pas, se incepe din nou exerciiul
din locul de plecare).

Observai si in imaginea de mai jos c prezena constient este un exerciiu

de aliniere a celor trei planuri (noetic, emoonal, biotic) si
atenii(intelectual, afectiv si instinctual).
 Dac una dintre atenii pleac(se indreapt ctre altceva: gand, amintire
sugerat) se reiniializeaz exerciiul (se repet mantra, cererea,
rugciunea, intrebarea paradoxal de tip koan sau cea recomandat de
Ramana Maharishi; "Cine sunt eu?").

Pildele lui Iisus se refer la atenia incolor, detasat, lipsita de identificri

strine cii ("unde ii e comoara, acolo ii va fi si inima(atenia afectiv").
De ce este important sa fim constieni?

Fiindc altfel nu exista experiena trezirii in momentul reintoarcerii acas.

Fr a fi cu ochii deschisi degeaba suntem inconjurai de lumin..degeaba
intalnim Sinele Universal(Stpanul Universului).
Si in cursul somnului profund ne reintoarcem acas, dar fiindc facem acest
lucru inconstieni, dup ce am abandonat constiena, nu vedem si nu
experimentm nimic. De fapt suntem obligai s abandonm o constien
nerafinat, colorat de dualitate, care aparine egoului, minii..

De aceea este necesar starea de martor imparial, rafinarea prezenei,

clarificarea "ochilor" prin care vedem realitatea, detasarea de ochii minii,
care privesc doar umbrele proiectate pe ecranul mental (peretele pesterii).

In loc de versurile lui Charles Reade (1814-1884) sau de Frank Outlaw unde
este surprinsa calea constientizarii decrisa de Buddha:
"Urmareste-ti gandurile; fiindca ele devin cuvinte/"Watch your thoughts;
they become words.
Urmareste-ti cuvintele; fiindca ele devin fapte(actiuni)/Watch your words;
they become actions.
 Urmareste-ti faptele; fiindca ele devin obiceiuri/Watch your actions; they
become habits.
Urmareste-ti obiceiurile; fiindca ele devin caracter/Watch your habits; they
become character.
Urmareste-ti caracterul; fiindca el devine destinul tau"/Watch your
character; it becomes your destiny"

Am intalnit fraza eronata de mai jos:

"Ai grija de gandurile tale....caci ele se vor transforma in cuvinte!/ "Take
care of your thoughts; they become words".

Citatul gresit mentionat mai sus ignora calea de trezire care este prin
urmarire/observare/constienta in stare de prezenta constienta impartiala

Bucuria de observa, de a urmari(watch) este tranformata intr-o grija

suplimentara de catre cei care nu stiu despre ce este vorba.

Cine sa aibe grija ? A cui este aceasta grija? Daca aceasta se face de catre
sau cu implicarea ego, atunci s-a terminat cu trezirea(descoperirea
adevaratei noastre identitati), fiindca se intareste identificarea cu falsa
identitate (ego, corp, nume, profesie), care ne-a fost implantata, ca sa uitam
cine suntem

Credintele tale devin ganduri, cuvinte(vorbe), fapte(actiuni),

caracter si destin
gandurile noastre sunt rezultatul programarii
conceptuale(credintelor implantate)

Mahatma Gandhi spunea:

"Credintele tale devin ganduri /"Your beliefs become your thoughts,

Gandurile tale devin cuvinte /Your thoughts become your words,
Cuvintele tale devin actiuni/Your words become your actions,
Actiunile tale devin obiceiuri/Your actions become your habits,
Obiceiurile tale devin valori/Your habits become your values,
Valorile tale devin destin"/Your values become your destiny."
 "Gandul se manifesta sub forma cuvantului/The thought manifests as the
word;
Cuvantul se manifesta sub forma faptei/ The word manifests as the deed;
Fapta se manifesta sub forma obiceiului/The deed develops into habit;
Iar obiceiul se cristalizeaza sub forma caracterului/And habit hardens into
character;
Asa ca urmareste cu grija gandul si caile sale /So watch the thought and its
ways with care,
Si lasa-l sa izvoreasca din iubire/And let it spring from love
Nascut din grija pt toate fiintele/Born out of concern for all beings
Asa cum umbra urmeaza corpul/As the shadow follows the body,
Asa cum gandim, asa devenim/As we think, so we become.

Buddha a indicat constienta drept calea de eliberare din acest cerc vicios
sau lant al inrobirii in Dhammapada (Calea Adevarului). Dhammapada (Pli;
Prakrit: Dhamapada; Sanskrit Dharmapada) este forma versificata a
scripturii Buddhiste, atribuita in mod traditional lui Buddha insusi. Acesta
este cel mai cunoscut text din canonul Theravada canon. Titlul,
Dhammapada, este un termen compus din dhamma("doctrina" lui Buddha;
"adevar etern" "dreptatea, radacina" tuturor "fenomenelor") si
pada( "picior" si prin extensie "piedestal", "platforma", "temelie", "carare",
"cale" sau "vers" ). O prezentare a Dhammapada se afla pe situl de mai jos:
http://en.wikipedia.org/wiki/Dhammapada
Primele doua capitole din Dhammapada

1. Dhammapada , Capitolul I. Versurile gemene/Twin Verses (Yamaka-vaggo)

1.1. Ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gndit, este construit pe

gndurile noastre, este alcatuit din gndurile noastre. Dac cineva vorbete
sau acioneaz cu un gnd impur, suferina urmeaz, asa cum roata urmeaz
piciorul boului, care trage carul./ What we are is the result of what we have
thought, is built by our thoughts, is made up of our thoughts. If one speaks
or acts with an impure thought, suffering follows one, like the wheel of the
cart follows the foot of the ox.

1.2. Ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gndit, este construit cu

gndurile noastre, este format din gndurile noastre. Dac cineva vorbete
sau actioneaza cu un gnd curat, fericirea urmeaz, asa ca o umbr, care
niciodat nu ne prsete./ What we are is the result of what we have
thought, is built by our thoughts, is made up of our thoughts. If one speaks
or acts with a pure thought, happiness follows one, like a shadow that never
leaves.

1.3. Niciodat ura nu este invins de ura(intunericul nu este invins niciodata

de intuneric). Ura este invins de iubire(intunericul este invins doar de
lumina). Aceasta este o lege etern. Muli nu-i dau seama c noi trebuie s-
i punem capt astfel; doar cei care realizeaza acest lucru, inceteaza certurile
lor imediat(nu putem sa amplificam constientizarea si impacarea cu noi
insine daca ramanem ancorati in conflicte din afara)./ For hate is never
conquered by hate. Hate is conquered by love. This is an eternal law. Many
do not realize that we must all come to an end here; but those who do
realize this, end their quarrels at once.

1.4. Oricine triete numai pentru placeri, cu simurile necontrolate,

nemsurat n alimentaie, lene, i slab, va fi doborat de Mara, ca vntul
 care rstoarn un copac putred/ Whoever lives only for pleasures, with
senses uncontrolled, immoderate in eating, lazy, and weak, will be
overthrown by Mara, like the wind throws down a weak tree.

1.5. Oricine nu triete pentru placeri, cu simurile bine stapanite, moderat

n alimentaie, realizeaz credina(ancorarea in vijnanamaya kosha) i
puterea virtuii, nu va fi rsturnat de Mara, tot asa cum niciun vnt nu
doboar un munte stancos./ Whoever lives not for pleasures, with senses
well controlled, moderate in eating, has faith and the power of virtue, will
not be overthrown by Mara, any more than the wind throws down a rocky
mountain.

1.6. Oricine si-ar pune roba galbena fr sa-si cure impuritile, fr a ine
seama de auto-control i de adevr, nu este demn de haina galben./
Whoever would put on the yellow robe without having cleansed oneself from
impurity, disregarding self-control and truth, is not deserving of the yellow
robe.

1.7. Iar cine s-a curat pe sine de impuritati, este bine ntemeiat n toate
virtuile, i este posedat de auto-control i adevr, este demn de haina
galben.But whoever has cleansed oneself from impurity, is well grounded
in all the virtues, and is possessed of self-control and truth, is deserving of
the yellow robe.

1.8. Cei care-si imagineaz adevrul n neadevr i vd neadevr n adevr

nu ajung niciodat la adevr, ci doar urmeaz dorintele efemere. (a folosi
mintea pt a ajunge la adevar, la vedere, la cunoasterea directa este o
eroare). Cei care tiu adevrul ca adevr i neadevrul ca neadevr ajung la
adevr i urmeaz adevratele dorinte(care conduc la eliberare)./Those who
imagine truth in untruth and see untruth in truth never arrive at truth but
follow vain desires. Those who know truth as truth and untruth as untruth
arrive at truth and follow true desires.

1.9. Aa cum ploaia ii face drum ntr-o cas cu acoperiul stricat, tot aa
pasiunea isi croiete drum ntr-o minte care nu este urmarit. Ca i ploaia
care nu ii poate face drum ntr-o cas bine acoperit, tot astfel pasiunea nu
ii poate face drum ntr-o minte care este supus contientizarii./ As rain
makes its way into a badly roofed house, so passion makes its way into an
unreflecting mind. As rain does not make its way into a well roofed house,
so passion does not make its way into a reflecting mind.

1.10. Cei ce fac fapte greite sunt ntristai n aceast lume, i sunt ntristai
n viitoarea; ei sunt ntristai n ambele. Ei jelesc i sunt afectai atunci cnd
vd rul pe care l-au fcut./ Wrong-doers grieve in this world, and they
grieve in the next; they grieve in both. They grieve and are afflicted when
they see the wrong they have done.

1.11. Cei virtuosi gsesc bucurie n aceast lume, i vor gsi bucurie n cea
viitoare; ei vor gsi bucurie n ambele. Ei gsesc bucurie i sunt bucurosi
cand vd binele pe care l-au fcut./The virtuous find joy in this world, and
they find joy in the next; they find joy in both. They find joy and are glad
when they see the good they have done.

1.12.Cei ce fac fapte greite sufer n aceast lume, i au de suferit n

urmtoarea; ei sufer n ambele. Ei sufer atunci cnd se gandesc la
greelile pe care le-au fcut. Ei sufer chiar mai mult, atunci cnd merg pe o
cale greit./ Wrong-doers suffer in this world, and they suffer in the next;
 they suffer in both. They suffer when they think of the wrong they have
done. They suffer even more when going on the wrong path.

1.13. Cei virtuosi sunt fericii n aceast lume, i sunt fericii n viitoarea; ei
sunt fericii n ambele. Ei sunt fericii cand se gandesc la binele pe care le-au
fcut. Ei sunt chiar mai fericii, atunci cnd merg pe drumul bun./ The
virtuous are happy in this world, and they are happy in the next; they are
happy in both. They are happy when they think of the good they have done.
They are even happier when going on the good path.

1.14. Chiar dac cel neatent recita multe din scripturi, dac nu acioneaza n
conformitate cu acestea, el nu traieste o viata sfanta, ci este ca un cioban
care numra vacile din cireada altora. /Even if the thoughtless can recite
many of the scriptures, if they do not act accordingly,
they are not living the holy life, but are like a cowherd counting the cows of
others.

1.15.Chiar dac cel credincios recit doar cteva dintre scripturi, n cazul n
care acioneaz n conformitate cu acestea, renuntand la pasiuni, ur, i
nebunie, fiind posedat de adevrata cunoatere i de senintatea mintii,
nedorind nimic din aceast lume sau din urmtoarea, el trieste o via
sfnt./ Even if the faithful can recite only a few of the scriptures, if they act
accordingly, having given up passion, hate, and folly, being possessed of
true knowledge and serenity of mind,
craving nothing in this world or the next, they are living the holy life.

2. Dhammapada , Capitolul II Contientizarea; Vigilenta/ Awareness;

Mindfulness (Appamda-vaggo)
Contientizarea este calea catre nemurire;/Awareness is the path of
immortality;
Neatenia/neglijenta este calea morii./ Thoughtlessness is the path of
death.
Cei care sunt contieni nu vor muri./Those who are aware do not die.
Cei care sunt neateni/neglijenti sunt deja mori./The thoughtless are as if
dead already.

Cel inelepi care au inteles cu claritate acest lucru,/The wise having clearly
understood this,
se bucura in prezent contient/ delight in awareness
i descoper bucuria n cunoaterea(directa) a celor eliberati/and find joy in
the knowledge of the noble ones.
Acesti inelepi, meditativi, perseverenti,/ These wise ones, meditative,
persevering,
folosind ntotdeauna staruinta intens(lipsit de lupt), /always using
noneffort,
ating Nirvana(stingerea gandurilor si karma; eliberarea), pacea i fericirea
suprem./attain nirvana, the supreme peace and happiness.

Dac o persoan este treaz, contient, atent, pur, grijulie, /If a person is
awake, aware, mindful, pure, considerate,
stapana pe sine( isi controleaza impusurile), i triete n conformitate cu
datoria (menirea fiintei umane), /self-restrained, and lives according to duty,
slava acelei persoane va crete./ that person's glory will increase.
Prin trezire, prin contientizare, prin reinere i control,/By awakening, by
awareness, by restraint and control,
ineleptul poate face pentru sine /the wise may make for oneself
o insula pe care nici un potop nu o poate inunda(coplesi; distruge)./an island
which no flood can overwhelm.
Protii alearg dup faim, sunt orbi(ignoranti) si lipsiti de
atentie(grij)../Fools follow after vanity, are ignorant and careless.
Ineleptul pstreaz contientizarea drept cea mai mare comoar a lui /The
wise keep awareness as their best treasure.

Nu aleargai dup faim (nume, pozitie; avere)/ Do not follow after vanity
si nici dup placeri senzoriale, si nici pt satisfacerea poftelor./nor after
sensual pleasure nor lust.

Oricine mediteaza folosind constientizarea obine marea bucurie(fericirea

neconditionata; ananda). /Whoever meditates with awareness obtains great
joy.
Cnd neleptul cucereste starea fara de ganduri prin constienta, urcand pe
naltele terase ale nelepciunii (cunoasterii nemijlocite), eliberat de
tristetea vederii mulimii triste situate mai jos, ei privesc la nebuni, asa cum
cei aflati pe un vrf de munte privesc pe cei ce stau pe campie./When the
wise conquer thoughtlessness by awareness, climbing the terraced heights
of wisdom, free from sadness viewing the sad crowd below, they gaze upon
the fools, like one on the mountain peak gazes upon those standing on the
plain.

Contient printre cei lipsiti de constienta, treaz printre cei adormiti, /Aware
among the thoughtless, awake among the sleepy,
ineleptul avanseaza, ca un cal de curse care lasa in urma pe cei lenti. /the
wise advances, like a racehorse leaves behind the slow.

Prin contientizare Indra s-a ridicat si a devenit eful zeilor;/By awareness

Indra rose to become chief of the gods;
Oamenii lauda contientizarea, iar neatenia este intotdeauna
blamata./People praise awareness; thoughtlessness is always blamed.

Un ceretor care gaseste bucurie n contientizare, /A mendicant who finds

joy in awareness,
se uit cu team la cei lipsiti de constienta, /who looks with fear on
thoughtlessness,
care se misc precum focul, /moves about like fire,
arzand ca un incendiu toate restrictiile, mici sau mari./ burning all
restrictions, small or large.
Un ceretor care gaseste bucurie n contientizare, /A mendicant who finds
joy in awareness,
care se uit cu team la cei lipsiti de constienta,/who looks with fear on
thoughtlessness,
nu poate cadea, ci este aproape de Nirvana(stingerea suferintelor; eliberare;
trezire)./cannot fall away, but is close to nirvana."

Vedeti si alte variante de traducere in limba engleza a textului din

Dhammapada (Path of Truth)
Sanderson Beck : http://www.san.beck.org/Dhammapada.html
Max Mller: http://www.sacred-texts.com/bud/sbe10/index.htm