Test nr.

1
1.1.Relatati despre structura normei de drept penal
In literature de specialitate s-au conturat doua opinii potrivit carora norma juridica penala cuprinde 3
parti:ipoteza,dispozitia,sanctiunea-fiind tripotomica.Potrivit celei de-a doua opinii structura este dipotomica,fiind
formata din dispozitie si sanctiune.
Dispozitia reprezinta acea parte a normei penale care determina faptele prejudiciabile ce constituie infractiuni.
Se clasifica in: 1)Dispozitie simpla-care numeste doar fapta fara a descrie semnele ei.
2).Dispozitia descriptiva-contine o descrieire desfasurata a semnelor infractiunii,majoritatea dispozitiilor din partea
speciala a Codului penal sunt dispozitii de acest tip.3).Dispozitia de blancheta-pentru a intelege continutul normei se
face trimitere la alte legi sau acte normative.
4).Dispozitia de trimitere-dispozitia in cadrul careia pentru a intelege continutul normei se face trimitere la
dispozitia insasi a legii penale.5).Dispoztitia combinata-contine mai multe tipuri de dispozitie indicate anterior.
Sanctiunea reprezinta partea normei care determina categoria si cuantumul pedepsei penale care poate fi aplicata
pentru actiunea savirsita.
Santiunile se clasifica in: 1).Santiune relativ determinta-care stabileste o categorie de pedeapsa indicind limitele
minimale si maximale aplicabile cazului dat,daca in continutul sanctiunii se contine numai limita maximala de
pedeapsa,atunci cea minimala o gasim stipulate in Partea Generala a Codului penal:amenda pentru persoana
fizica;amenda pentru persoana juridical;munca nereunerata in folosul comunitatii. 2).Sanctiune absolut determinata-
stabileste expres categoria si marimea pedepsei.3.)Sanctiune alternativa-stabileste doua sau mai multe tipuri de
pedeapsa penala,iar instanta de judecata reiesind din toate circumstantele cauzei si pesoana infractorului stabileste o
singura categorie de pedeapsa penala principala condamnatului.
4).Sanctiune absolut nedeterminata-sanctiunea nu stabileste nici categoria si nici limitele pedepsei.5).Sanctiunea
combinata-sanctiunea care contine in sine mai multe tipuri de sanctiuni aratate anterior,de obicei acestea se refera in
continutul sanctiunilor cind se pronunta pedeapsa atit pentru pesoana fizica,cit si pentru persoana juridica.

1.2.Faceti o generalizare asupra principiului teritorialitatii legii penale

Potrivit acestui principiu legea penala a unei tari se aplica in exclusivitate tuturor infractiunilor comise pe teritoriul
tarii atit cetatenilor RM,cit si celor sttraini sau apatrizi.Confrom art.11 din CP al RM :Toate persoanele care au
savirsit infractiuni pe teritoriul RM urmeaza a fi trase la raspundere penala in conformitate cu CP al RM.
Teritoriul tarii include urmatoarele elemente:suprafata terstra,spatiul acvatic,subsolul si spatiul aerian care sunt
delimitate prin hotare si supuse suvernatitatii statului.
Suprafata terestra reprezinta intinderea de pamint cuprinsa intre frontierele politico-geografice ale statului ce sunt
stabilite prin tratate incheiate de RM cu statele vecine.
Spatiul acvatic-include apele interioare curgatoare(riuri,fluvii) si apele interioare stattoare(lacurile,baltile) cuprinse
intre frontierele politico-geografice ale statului.
Subsolul-este format din zona subterana avind o intindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat.
Spatiul aerian-reprezinta coloana de aer deasupra teritoriului cuprinse intre verticalele imaginare ridicate de pe
frontierele tarii,inclusiv limita exterioara a marii teritoriale.
Statul isi exercita suveranitatea in limitele teritoriului sau in conformitate cu legislatia sa interna si a conventiilor
internationale la care RM este parte.
Sunt considerate infractiuni savirsite pe teritoriul RM infractiuni care prin locul si modul de comitrere se inscriu pe
teritoriul RM,infractiunile comise la brdul unei nave militare maritime sau aeriene care apartin RM indiferen de
locul unde se afla;infractiunile comise la borsul unei nave maritime sau aeriene inregistrate intr-un port sau intr-un
aeroport al RM si care se aflta in afara spatiului acvatic sau aerian al RM.

1.3.Formulati conditiile in care RM poate refuza extradarea

RM nu-si extrdareaza proprii cetateni si persoanele carora le-a acordat dreptul la azil.Extradarea va fi refuzata
daca:1)infractiunea a fost savirsita pe teritoriul RM; 2)sa implinit termenul de prescriptie al tragerii la raspundere
penala pentru infractiunea raspectiva;3)-lipseste plingerea victimei; 4)inractiunea pentru care se cere extradarea
persoanei este considerata de legea nationala infractiune politica; 5)Procurorul Geeneral,ministrul justitiei sau
instanta care solutioneaza cazul privind extrdaraea are motive serioase;6)persoanei cerute ia fost acordat statut de
refugiat sau azil politic;7)statul care solicita extradarea nu aigura reciprocitatea in sfera extradarii.
Subiectul 2
2.1.Definiti subiectul infractiunii
Subiectul activ al infractiunii - persoana fizica/juridica ce a savarsit fapta directa si nemiilocit (in
calitate de autor) ori a participat la savarsirea infractiunii (in calitate de instigator sau
complice)..Sunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice care in momentul savirisrii
infractiunii a implinit virsta de 16 ani.In calitate de subiecti ai raspunderii penale si pedepsei
penale pe teritoriul RM pot fi examinate toate categoriile de personae(cetateni proprii,persoane
straine si apatride) care s-au facut vinovate de comiterea unei faapte prevazute de legea penala.
2.2.Analizati trasaturile persoanei fizice ca subiect al infractiunii
1)Caracterul fizic 2).Virsta )3.Responsabilitatea si iresponsabilitatea
Subiect al infractiunii poate fi numai persoana care poseda capacitatea de a-si da seama de
caracterul comportamentului sau,de actiunile sale pe care le poate conduce.Vinovatia atit din
intentie,cit si din imprudenta se exclude in toate cazurile atunci cind persoana in momentul
savirsirii infractiunii din cauza unei stari psihice nu-si dadea seama de faptele salesau nu putea sa
le conduca.Capacitatea de a-si da seama de faptele sale si capacitatea de a conduce cu ele apare
la persoana psihic sanatoasa din momentul atingerii unei anumite virste-16 ani,exista insa o
categorie de infractiuni in cazu comiterii carora persoana raspunde penal de la virsta de 14
ani.Responsabilitatea este situatia in care persoana poseda insusiri psihice ,ratiune,constiinta care
o fac capabila sa inteleaga caracterul prejudiciabil al actiunilor sau inactiunilor pe care le
savirseste,de asemena persona trebuie sa fie capabila de a se abtine de la savirsirea faptelor
prevazute de legea penala,este necesar ca responsabilitatea sa existe in momentul comiterii
infractiunii.Daca responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei.
2.3.Proiectati o speta in care ar fi present subiectul special al infractiunii
Cetateanu X-medic,aflindu-se pe strazile orasului noaptea a observat ca un grup de persoane l-
au atacat pe cetateanuL Y injunghiindul,X-medicul observind aceasta nu a acordat ajutor medical
lui Y din motiv ca era obosit si se grabea acasa.
Subiectul 3:Vinovatia si formele ei
3.1.Caracterizati modalitatile imprudentei
Imprudenta e manifesta sub doua modalitati:1.Increderea exagerata 2.Neglijenta penala.
Se considera ca infrcatiunea a fost savirsita prin incredere exagerata daca persoana care a savisit-
o a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor prejudiciabile ale faptei sale dar considera ca ele
vor putea fi evitate,ex:accidental rutier.Prevederea posibilitatii survenirii urmarilor
prejudiciabile in urma savirsirii faptei sale reprezinta elemental intelectiv al incredeii
exaggerate,iar considerarea usuratica a posibilitatii evitarii urmarilor reprezinta elemental
volitiv.Persoana care actioneaza cu incredere exagetata in toate cazurile isi da seama de
caracterul negative al urmarilor posibile si de aceea face tot posibilul pentru a le evita.
Infractiunea se considera savirsita din imprudenta prin neglijenta penala atunci cind subiectul nu
a prevazut caracterul prejudiciabil al faptelor sale si urmarile prejudiciabile ale acesteia dar a
avut si posibilitatea si obligatia sa prevada acest character.Neglijenta penala constituie unica
forma de vinovatie in care persoana nu prevede caracterul prejudiciabil al faptelor sale si
urmarile acesteia nici ca reale,nici ca inevitabile si nici ca abstract posibile.Neglijenta penala
reprezinta o forma a atitudinii psihice a subiectului fata de urmarile prejudiciabile ale faptei sale
unde elemntul volitiv se caracterizeaza prin caracterul volitiv al faptei si prin lipsa actelor de
comportare care ar fi indreptate spre preintimpinarea urmarilor prejudiciabile.

3.2.Faceti o generalizare asupra semnelor facultative a laturii subiective

Motivul si scopul infractiunii sunt unele din semnele indispensabile,absolute necesare ale actului
volitiv,care fac parte din componenta laturii subiective a infractiunilor savirsite cu intentie,in
cazul infractiunilor savirsite din imprudenta legiuitorul nu include motivul sau scopul in
descrierile componentelor sate din simplul motiv ca acestea nu pot fi semne caracteristice
infractiunilor respective.Motivul reprezinta fenomenul reflectat in constiiinta omului care-l
determina spre savirsirea unei infractiuni.
Scopul este reprezentarea urmarilor spre a caror realizare tinde persoana.
Motivul si scopul prezinta o importanta diferinta in functie de caracterul si gradul prejudiciabil al
infrcatiunilor respective:1.ele devin semne principale, obligatorii atunci cind legiuitorul le-a
introdus in descrierea unei componente concrete de infractiune; 2.ele reprezinta semen ce pot
modifica calificarea faptei 3.ele in cazul in care nu sunt aratate in dispozitiile normei de
incriminare pot constitui circumstante care atenueaza sau agraveaza raspunderea sau pedeapsa
penala; 4.in unele cazuri motivul si scopul pot devein circumstante exceptionale ale cauzei care
acorda dreptul instantei de judecata la aplicarea unei pedepse mai blinde decit cea prevazuta de
lege.

3.3.A certindu-se cu sotia sa napustit asupra ei cu cutitul lovind-o in regiunea umarului

provocindu-I o rana.De la pierderea abundenta de singe sotia a decedat in scurt timp.Ce forma de
vinovatie este prezenta in actiunile lui A.?Argumentati raspunsul
Raspuns Infractiunea comisa de A. este comisa atit intentionat,cit si din imprudenta,deoarece
A. sia dat seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a
dorit aparitia acestor urmari,de asemenea A. a avut posibilitatea cit si obligatia sa prevada acest
character.
 Test nr.2
Subiectul 1:Legea penala
1.1.Distingeti scopul legii penale
Lege penala reprezinta unul dintre principalele mijloace ale statului in lupta contra
criuminalitatii.Pentru existenta unui stat democratic dreptul penal este chemat sa asigure cadrul
juridic corespunzator unei dezvoltari normale ale societatii,sa respecte drepturile si libertatile
omului.Putem evidential 2 scopuri de baza ale legii penale:scopul de aparare juridico-penala si
scopul prevenirii savirsirii de noi infrcatiuni.Scopul principal al legii penale este apararea
juridico-penala,legea penala ofera protectie in apararea importiva infrcatiunilor a persoanei,a
drepturilor si libertailor acesteia,a prioprietatii,a mediului inconjurator,a
suveranitatii,independentei RM,a pacii si securitatii omenirii,etc.Codul penal al RM plaseaza pe
primul loc apararea juridical a valorilor general umane,statul garanteaza fiecarui om dreptul la
viata,la integritatea fizica si psihica,de asemena legea penalanu doar ca apara relatiile sociale de
atentate criminale,ci si influenteza constiinta si comportamentul subiectilor care intra in asemnea
raporturi.
Prevenirea savirsirii de noi infractiuni reprezinta de asemnea un scop al legii penale.Prevenirea
generala se rasfringe asupra tuturor persoanelor si consta in abtinerea de raspundere si pedeapsa
penala a personelor predispose sa savirseasca fapte penale.Prevenirea speciala se rasfringe asupra
persoanelor ce au savirsit infractiuni prin aplicarea pedepselor penale urmarindu-se reorientarea
acestora spre un comportament noncriminal.

1.2.Determinati categoriile legii penale

1.Dupa intinderea sferei de incidenta:
a)Legi penale generale-se intelege orice dispozitie cu character penal de generala aplicatiune sau
avind aplicatiune in raport cu un numar mare de norme speciale.b)Legi penale speciale-legile
care contin dispozitii cu character penal derogatorii de la dreptul comun privind situatii
exceptionale deosebite care necesita o reglementare speciala.
2.Dupa criteriul duratei de aplicare:
a)Legi penale permanente- legile care nu au o durata de aplicare detrminata in timp,in cuprinsul
lor nu se contine momentul abrogarii acestora,acetse legi produc efecte si atunci cind sunt
modificate in decursul timpului.Legile penale permanente ramin in vigoare atita timp cit sunt
utile si servesc cerintelor sociale,ele sunt abrogate in momentul in care nu mai corespund
exigentelor timpului printr-o lege penala speciala de abrogare.b)Legi penale temporare-legile
care au o durata de aplicare in timp prevazuta din momentul aparitiei lor deoarece chiar in
cuprinsul legii temporare este stabilita si data abrogarii iesirii din vigoare a acesteia.Legile
temporare pot fi emise si ca urmare a unor situatii exceptionale(razboi,inundatii),cind este
necesara o mai buna protejare a anumito valori sociale.
3.Dupa criteriul caracterului legilor:
a)Legi penale ordinare(obisnuite)-acele legi ce sunt elaborate in conditii de normala desfasurare
a vietii sub aspect economic,social,politic,precum si a evolutiei fenomenului criminalitatii.
b)Legi penale exceptionale-legile care apar intr-o situatie extraordinara prin care trece
societatea:stare de razboi,seceta,inundatii,elaborarea acestora fiind impusa de necesitatea unei
mai bune aparari a valorilor sociale.

1.3.Alcatuiti o speta in care aplicarea legii penale ar avea efect retroactiv.

Exemplu: n luna mai 2004, cet. X a sustras pe ascuns prin ptrundere din apartamentul cet. Y
un set de pahare Zepter n valoare da 1000 euro. n mai 2007 pe aceast fapt cet. X a fost tras
la rspundere penal. Instana de jud. datorit efectului retroactivitii legii penale va dispune
pedeapsa cu nchisoare de pna la 5 ani, aa cum prevede sanciunea art.186 alin (2) lit. c) la
momentul comiterii faptei prejudiciabile. Aplicarea sanciunii n aceast situaie (7ani) va fi
considerat ca legal.
Subiectul 2:Infractiunea
2.1.Definiti trasaturile esentiale ale infractiunii
In continutul legii penale sunt cuprinse doar acele fapte ce prezinta un grad prejudiciabil important,de asemenea
legea arata si criteriile care trebuie luate in vedere in procesul judecarii cauzelor penale.Gradul prejudiciabil al
infractiunii se determina conform semnelor ce caracterizeaza elementele infractiunii:obiectul,latura
obiectiva,subiectul,latura subiectiva,deci se va tine seama de modul si mijloacele savirsirii faptei,de imprejurarile in
care fapta a fost savirsita,de scopul urmarit,de urmarile faptei.Gradul prejudiciabil este primul semn characteristic
infractiunii care decurge din importanta valorii sociale lezate sau puse in pericol.
Gradul prejudiciabil ca trasatura a infractiunii cunoaste 2 forme:
1.Gradul prejudiciabil generic sau abstract-este fixat in legea penala si este evaluat de legiuitor in mod abstract
2.Gradul prejudiciabil concret-se refera la fapta real savirsita,acesta urmeaza sa fie identificat de instanta de judecata
in procesul judecarii cauzei penale si se reflecta in sentinta de condamnare pronuntata de judecata.
Al doilea semn al infractiunii este ilegalitatea penala care se caracterizeaza prin aceea ca o fapta oricit de grave
consecinte ar provoca in realitatea obiectiva nu consitituie infractiunr decit daca legea o caracterizeaza ca atare prin
inscrierea ei in categoria faptelor prevazute de aceasta,prin aceasta se recunoaste ca fapta respective prezinta un grad
prejudiciabil care nu ar putea fi combatut in alt mod decit prin aplicarea unei sanctiuni penale.Ilegalitatea penala
este strins legata de gradul prejudiciabil al ei intrucit ilegalitatea penala constituie expresia juridical a gradului
prejudiciabil in continutul legii penale.
Cel de-al treilea semn al infractiunii este vinovatia.Raspunderea penala este supusa numai persoanei vinovata de
savirsirea infractiunii prevazuta de legea penala.Vinovatia cunoaste doua forme:intentia si imprudenta.Fapta este
savirsita cu intentie atunci cind faptuitorul isi da seama de urmarile pe care le produce fapta sa si urmareste sa le
produca.Fapta este savirsita din imprudenta daca persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul
prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,a prevazut urmarile ei prejudiciabile dar considera ca ele vor putea fi
evitate.
Al patrulea semn al infractiunii este pasibilitatea de pedeapsa,temeiul raspunderii penale il constituie
infractiuunea,pentru a distinge daca a fost comisa o infractiune sau nu organul de urmarire penala trebuie sa
porneasca de la fapta comisa.Pasibilitatea de pedeapsa se exprima prin amenintare,adica prin posibilitatea aplicarii
pedepsei pentru fapta comisa si ilegala.
Pentru a consitui o infractiune fapta trebuie sa intruneasca in mod obligatoriu toate aceste 4 semne cumulativ.
2.2.Clasificati infractiunile
Prin clasificarea infractiunilor intelegem impartirea tuturor infractiunilor in diferite categorii in coformitate cu
caracterul si gradul prejudiciabil pe care il prezinta,deci deosebim infractiuni usoare,mai putin grave,grave,deosebit
de grave,exceptional de grave.
1.Infractiunile usoare-faptele comisse cu intentie sau din imprudenta sanctionate de legea penala cu pedeapsa cu
inchisoare pe un termen de pina la 2 ani inclusive sau cu alta categorie de pedeapsa mai blinda(amenda,munca
neremunerata in folosul comunitatii).2.Infractiuni mai putin grave-faptele pentru care legea penala prevede pedeapsa
maxima cu inchisoare pe un termen de pina la 5 ani inclusiv. 3.Inractiuni grave-infractiunile comise atit
intentionat,cit si din imprudenta pentru care legea penala prevede o sanctiune cu inchisoare pe un termen de pina la
12 ani inclusiv.4.Infractiunea deosebit de grava-infractiunea savirsita numai cu intentie pentru care legea penala
stabileste pedeapsa cu inchisoare pe un termen de la 12 la 20 de ani.
5.Infractiunea exceptional de grava-poate fi savirsita numai cu intentie pentru care legea penala prevede detentiunea
pe viata in calitate de pedeapsa.
2.3.Argumentati necesitatea clasificarii infractiunilor
Clasificare infraciunilor in dependenta de gradul si caracterul prejudiciabil al faptei prezinta importanta nu numai
teoretica,dar si prectica.
Atribuirea faptei comisa de o persoana la una din categoriile infractiunii poate avea astfel de urmari
juridice:determinarea regimului inchisorii influenteaza asupra condamnarii cu suspendarea pedepasei,asupra liberarii
conditionate inainte de termen de pedeapsa si inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai
blinda,precum si liberarii de raspundere penala cu tragere la raspundere administrativa.
Dup cum am menionat anterior, calificarea infraciunii constituie o procedur particular a stabiliriirspunderii
penale. Aciunea sau inaciunea persoanei poate fi calificat ca delict civil, contravenieadministrativ, abatere
disciplinar, infraciune etc. ns aciunea sau inaciunea persoanei poate fi numaio fapt amoral. Atunci cnd,
spre exemplu, i spunem studentului; "Ceea ce faci n prezent se numete copiere de la coleg" noi totodat calificm
fapta, ns n acest caz aplicm o norm morala i nu una juridic. Pentru calificarea juridic este obligatorie alegaia
la o norm juridic a unui act normativ.
Specificul aplicrii normelor juridice const n faptul ca n fiecare caz concret trebuie s descoperimsemnele cele
mai importante, eseniale i tipice, care formeaz esena acestui fenomen, i s le comparm cu semnele indicate n
actul normativ, pentru adoptarea deciziei despre faptul c legiuitorul a avut nvedere anume acest caz, elabornd i
adoptnd acest act normativ.. Semnul comun al tuturor faptelor ilicite este gradul lor prejudiciabil pentru persoan,
societate i stai Considerm complet greit opinia potrivit creia numai infraciunea este prejudiciabil.
Dup caracterul i gradul prejudiciabil, infraciunile ntotdeauna se deosebesc printr-o daun, vtmaresau prin alt
consecin prejudiciabil sporit n comparaie cu alte fapte ilicite care de asemenea posed oanumit msur de
gravitate prejudiciabil.
Subiectul 3:Obiectul infractiunii
3.1.Definiti notiunea si importanta obiectului infractiunii
Infractiunea ca fapta a persoanei,ca manifestare a acesteia in sfera relatiilor sociale este
periculoasa pentru valorile sociale cum ar fi persoana,drepturile si libertatile
acesteia,proprietatea,mediul inconjurator,suvernaitatea RM,pacea si securitatea omenirii ce sunt
ocrotite impotriva infractiunilor devin obiecte a infractiunii.
Doctrina priveste obictul infractiunii sub doua aspecte:
1.In calitate de obiect juridic; 2.Ca obiect material
Importanta obiectului infractiunii consta in faptul ca acesta prezinta interes penru determinarea
gradului prejudiciabil al diferitor infractiuni,de exemplu infractiunile care sunt indreptate
impotriva vietii si sanatatii persoanei,impotriva proprietatii acesteia prezinta un grad
prejudiciabil diferentiat in functie de importanta acestor valori.In procesul determinarii gradului
prejudiciabil al faptei sunt luate in vedere si alte aspecte cum ar fi:forma vinovatiei,motivul sau
scopul infractiunii.Toate acestea vin sa individualizeze cu o mai mare precizie gradul
prejudiciabil al faptei,insa gradul prejudiciabil al oricarei infractiuni depinde in primul rind de
important ape care o prezinta obiectul infractiunii,cu cit valoarea social lezata printr-o
infractiune este mai importanta cu atita faptele prin care aceasta este prejudiciata vor fi mai
periculoase,de asemenea obictul infractiunii prezinta importanta si pentru correcta incadrare
juridica a faptei.
3.2.Analizati modalitatile obiectului infractiunii
-Obiectul general-reprezinta ansamblul relatiilor sociale privitoare la totalitatea valorilor sociale
aparate de legea penala impotriva infractiunilor.
-Obiectul generic(sau de grup)-reprezinta o grupa de valori sociale de aceea natura vatamata de
o grupa de infraciuni,persoana reprezinta o valoare sociala care se caracterizeaza prin intrunirea
unui complex de attribute de valori sociale:viata,sanatatea,demintatea,integritatea corporala,toate
aceste valori sunt lezate prin savirsirea infractiunilor contra vietii si sanatatii perosnei,infrcatiuni
contra libertatii,demnitatii si cinstei persoanei.
-Obiectul special(sau nemijlocit)-il constituie o anumita valoare sociala si relatiile cu privire la
aceasta vatamate sau lezate prin savirsirea unei infractiuni cum ar fi in cazul savirsirii infractiunii
de omor obiectul special il consituie viata persoanei,in cazul infrcatiunilor de vatamare grava a
integritatii corporale.Obiectul special al infractiunii reprezinta temeiul principal pentru
atribuirea unui grad prejudiciabil faptei comise de infractor.
-Obiectul simplu sau unic-infractiunile au ca obiect o singura valoare sociala si relatiile
corespunzatoare acesteia.
-Obiectul complex-obiectul apararii penale este complex fiind alcatuit din doua sau mai multe
valori sociale,fiecare cu relatii sociale aferente.

3.3.Marcu care nu avea copii era unicul mostenitor a sotiei sale.Dorind sa primeasca mostenirea
cit mai repede,Marcu pe parcursul la citeva luni ducea cu sotia sa,bolnava de paralizie
progresiva,discutii despre aceea ca in alta lume viata este mai buna,convingind-o sa se
sinucida.Dupa acetse discutii ea sa sinucis.Stabiliti obiectul generic si special al infractiunii.
Raspuns:Obiectul generic-relatiile sociale legate de ocrotirea vietii si sanatatii persoanei.
Obiectl special-viata persoanei.
Test nr.3
Subiectul1:Conceptul dreptului penal
1.1.Relatati despre notiunea si trasaturile caracteristice ale dreptului penal
Dreptul penal ca ramura de drept reprezinta o totalitate de norme juridice care stabilesc ce fapte
constituie infractiuni,conditiile raspunderii penale,pedepesele precum si alte masuri ce urmeaza a
fi a aplicate de catre instantele judecatoresti in cazul persoanelor care au savirsit infractiuni
pentru apararea vaorilor sociale.
Notiunea de drept penal cuprinde 3 aspecte:
1.Dreptul penal reprezinta una din ramurile principale in cadrul sistemului de drept;
2.Dreptul penal reprezinta o stiinta juridical; 3.Dreptul penal reprezinta o disciplna didactica care
este studiata de studentii institutiilor cu profil juridic.
Trasaturile caracteristice ale dreptului penal:
1.Dreptul penale este o ramura de drept distincta ce face parte din sistemul dreptului RM alaturi
de alte ramuri de drept.2.Dreptul penal are o structura unitara,fiind alcatuit din partea generala si
speciala;3.Este format dintr-o totalitate de norme juridice;4.Dreptul penal este autonom in raport
cu celelalte ramuri de drept.5.Normele dreptului penal se aplica in scopul ocrotirii statului si a
ordinii de drept din RM impotriva faptelor periculoase.6.Normele dreptului penal stabilesc
faptele considerate infractiuni,conditiile de tragere la raspundere si pedeapsa penala a
infractorilor.

1.2.Faceti o generalizare asupra principiilor fundamentale ale dreptului penal

Prin principii ale dreptului penal intelegem acele idei diriguitoare sau orientari de baza care
calauzesc atit elaborarea cit si realizarea normelor dreptului penal care se regasesc in cadrul
insitutiilor dreptului penal.
Conform Codului penal putem enumera urmatoarele principii ale dreptului penal:
1.Principiul legalitatii-conform caruia nimeni nu poate fi declarat vinovat de savirsirea unei
infrcatiuni nici supus unei pedepse penale decit in baza unei hotariri a instantei de judecata si in
stricta conformitate cu legea penala.2.Principiul umanismului-presupune ca intreaga
reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele fundamentale ale omului.
3.Principiul democratismului-toti indivizii din societate sunt egali in fata legii.
4.Principiul caracterului personal al raspunderii penale-contine regula potrivit careia atit
obligatia ce decurge dint-o norma penala de a avea o anumita conduita,cit si nerespectarea
acestei obligatii revin persoanei ce nu si-a respectat obligatiile savirsind o fapta interzisa.
5.Principiul individualizarii raspunderii penale si pedepsei penale-presupune stabilirea
sanctiunilor a pedepselor in functie de gradul prejudiciabil al faptei savirsite de infractor.Nimeni
nu poate fi supus de doua ori urmaririi penale si pedepsei penale pentru una si aceeasi fapta.

1.3.Decideti asupra obiectului dreptului penal ca ramura de drept.

Obiectul dreptului penal il constituie relatiile sociale care apar ca urmare a savirsirii
infractiunilor,iar in calitate de subiecti ai raportului de drept penal apar pe de o parte cetatenii
care au comis infractiuni,iar pe de alta parte statul prin intermediul organelor abilitate.Procedeul
specific de reglementare juridica consta in interzicerea infractiunilor ca fapte social periculoase
si determinarea pedepselor penale ce urmeaza a fi aplicate persoanelor care le-au savirsit.
Dreptul penale este alcatuit din partea generala si partea speciala.In partea generala sunt
formulate notiunile de baza ale dreptului penal:infractiunea si pedeapsa penala,sunt stabilite
temeiurile raspunderii penale si liberarii de raspundere penala,principiile dreptului penal,sunt
formulate notiunea de infraciune si vinovatie,este stabilita virsta raspunderii penale,sunt aratate
scopurile pedepsei penale,sunt enumerate cauzele care inlatura caracterul penal al faptei,este
indicat sistemul pedepsei penale,de asemena este indicata liberarea de raspundere si pedeapsa
penala.Partea generala si partea speciala sunt strins legate intre ele.
Subiectul 2:Actiunea legii penale in spatiu
2.1.Definiti locul savirsirii infractiunii
Toate persoanele care au savirsit infractiuni pe teritoriul RM urmeaza a fi trase la raspundere
penala in conformitate cu Codul penal al RM.Prin teritoriul RM si teritoriul tarii se intelege
intinderea de pamint si apele cuprinse intre frontierele RM cu subsolul si spatiul ei
aerian.Infractiunea care este savirsita pe teritoriul RM de un cetatean al RM,strain sau un apatrid
urmeaza a fi sanctionata penal potrivit legii penale a RM.De asemenea persoana care a savirsit o
infractiune pe o nava maritima sau aeriana inregistrata intr-un port sau aeropor al RM si aflata in
afara spatiului acvatic sau aerian al RM poate fi supusa raspunderii penale in conformitate cu
Codul penal al tarii noastre.
Locul savirsirii faptei se considera locul unde a fost savirsita actiunea sau inactiunea
prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor.

2.2.Analizati formele consacrate de asistenta juridica internationala in materie penala

Activitatea de colaborare si asistenta in diverse domenii ale activitatii juridice reprezinta una din
importantele forme de cooperare internationala.
Realizarea asistentei juridice internationale in materie penala poate imbraca diferite
forme,sursele acestor forme sunt tratatele si conventiile,declaratiile de reciprocitate bilaterale si
legile interne ale diferitor state.
Clasificarea formelor de asistenta juridica internationala este posibila in functie de baza pe care
functioneaza intre ele,deci deosebim forme de asistenta juridica eventual
acceptabile si forme consacrate,acestea din urma fiind clasificate in forme cu
character informative si forme cu character procesual.
1.Forme de asistenta juridica eventual acceptabile-aceste forme functioneaza pe baza
sistemului de declaratii de reciprocitate.Formele de asistenta juridical eventual acceptabile sunt
determinate de pozitia geografica a statelor si de fenomenele infractionale specifice acestei
pozitii,de gradul intens de traffic rutier,aerian,maritime dintre aceste state.Exemplu de forma de
asistenta juridical bilaterala:Interpolul asigura colaborarea dintre organelle de politie judiciara ale
diferitor state,desi statele ar putea stabili contacte dintre organelle de politie judiciara proprii in
afara Interpolului.
2.Forma de asistenta juridical consacrate
a)Forme de asistenta cu character informativ-formele care servesc la realizarea luptei impotriva
criminalitatii contribuind prin transmiterea de infrormatii la prevenire.Drept forma cu character
informativ poate servi procurarea de informatii care serveste la tinerea evidentei persoanelor
socialmente periculoase refugiate pe teritoriul unui stat.Actele internnationale semnate de RM
prevad diferite forme de asistenta cu character informative,de ex:Conventia Curtii Supreme de
Justitie cu privire la asistenta jjuridica si raporturile juridice in materie civila,familiala si penala
stabileste expres ca institutiile centrale de justitie ale statelor isi transmit reciproc la cerere
infromatii despre legislatie in vigoare sau care a actionat pe teritoriile lor si despre practica
aplicarii ei de catre institutiile de justitie.
b)Fome de asistenta cu character procesual-se caracterizeaza priin faptul ca ele se desfasoara
efectiv in sfera activitatii de represiune,fiecare dintre aceste forme reprezentind un mijloc dde
colaborare intre state in realizarea represiunii impotriva unor infractiuni.

2.3.Avionul inregistrat in aeroportul Chisinau efectua un zbor pe ruta Chisinau-Budapesta.Fiind

in saptiu deasupra teritoriului Rominiei avionul a fost capturat de teroristii D. si N. care
amenintind ca vor exploda nava au impus capitanul sa aterizeze in portul Milan(Italia).
Dupa legea penala a carei tari vor fi trasi la raspundere penala D. si N.,daca D este cetatean al
Indoneziei,iar N.-persoana fara cetatenie.Argumentati raspunsul.
Raspuns:Vor fi trasi la raspundere dupa legea tarii noastre deoarece infractiunile comise la bordul
unei nave maritime sau aeriene apartinid RM indifferent de locul ei de aflare sint supuse
raspunderii penale in baza Codului penal al RM.
Subiectul 3:Latura obiectiva a infractiunii
3.1.Relatati despre notiunea si importanta laturii obiective
Latura obiectiva a infractiunii reprezinta partea exterioara a comportamentului persoanei care a comis o
infractiune,aceasta comportare trebuie sa fie prejudiciabila sis a fie prevzuta de legea penala,adica sa
prezinte o infractiune.Importanta laturii obiective a infractiunii este detrminata in primul rind de faptul ca
aceasta in calitate de element al componentei de infractiune reprezinta temeiul tragerii persoanei la
raspundere si pedeaspsa penala.In al doilea rind,latura obiectiva a infractiunii constituie temeiul juridic al
calificarii faptei care repezinta stabilirea identitatii dintre semnele descries de legiuitor in partea speciala
a Codului penal si semnele faptei concrete savirsite de o persoana concreta.
3.2.Clasificati consecintele prejudiciabile:
Consecintele sau urmarile prejudiciabile se clasifica in doua grupe:
1.Consecintele prejudiciabile materiale:a)patrimoniale-ex:sustragerea,delapidarea.b)fizice-omorul si
toate formele vatamarii corporale.
2.Consecintele prejudiciabile formale:
a)consecinte care aduc prejudiciu drepturilor si libertatilor persoanei;b)consecinte care aduc daune
activitatii aparatului de stat si organizatiior obstesti.
Consecinele socialmente periculoase constau n schimbrile produse n realitatea nconjurtoare (a
valorilor ocrotite de legea penal) sau n pericolul producerii unor asemenea schimbri datorit aciunii
(inaciunii) prevzute de legea penal. De exemplu, n caz de furt se diminueaz patrimoniul, n caz de
spionaj se creeaz un pericol pentru sigurana statului. Pericolul social al infraciunilor const anume n
faptul c ele provoac pericolul sau aduc daune relaiilor sociale, intereselor societii sau ale individului.
Nu exist infraciune fr daun. Astfel, n dependen de caracterul daunei cauzate obiectului de atentare,
consecinele criminale pot fi materiale i formale sau nemateriale. 1. Consecinele materiale ale
infraciunii pot fi: a) Patrimoniale, cum sunt, de exemplu, furtul sau distrugerea averii proprietarului, etc.
b) Fizice, cum sunt, de exemplu, omorul, provocarea de prejudicii integritii corporale a persoanelor, etc.
2. Consecinele formale ale infraciunii se caracterizeaz prin faptul c ele nu fac parte din lumea
material, din domeniul relaiilor sociale. Acestea sunt: a. daune cauzate intereselor personalitii (ofensa,
ultrajul, insulta). b. daune aduse activitii aparatului de stat i organizaiilor obteti (infraciunii
svrite prin abuz de putere, infraciuni contra justiiei, infraciuni contra ordinii administrative, etc.). n
dependen de faptul includerii consecinelor criminale n componena de infraciune n calitate de
elemente de sine stttoare (independente) ale ai sau nu, n dreptul penal este acceptat divizarea tuturor
infraciunilor n formale i materiale.

3.3.Formulati conditiile in care este posibila tragerea la raspundere penala in cazul comiterii unei
actiuni prin inactiune
Inactiunea este legata de o nirma care impune obligatia de a se face ceva,obligindu-l pe destinatar la o
anumita comportare in vederea apararii unor valori sociale,de ex:obligatia de a acorda ajutorul necesar
celui aflat in primejdie,incalacrea acestei norme se face printr-o conduita contrara care se manifesta
printr-o inactiune,de asemenea tragerea persoanei la raspundere penala in cazul savirsirii faptei prin
inactiune nu este suficienta constatarea existentei unei obliagatii,este necesar sa se stabileasca faptul ca in
situatia data persoana a avut posibilitatea reala de a savirsi actiunea ceruta de ea.
Prin inaciune se nelege comportarea pasiv, contient i volitiv, care se exprim prin neexecutarea
aciunii care, conform legii, trebuie ndeplinit, nfptuit, nclcndu-se n acest fel o norm operativ.
De exemplu, nedenunarea svririi unei infraciuni contra statului (art. 86 C.P.). Infraciunea se
deosebete de aciune prin latura fizic exterioar. Pentru svrirea unei inaciuni se cere prezena unei
obligaii i posibilitatea real a persoanei de a aciona. Obligaia de a aciona, de a executa anumite aciuni
poate avea diferite temeiuri: 1) O asemenea obligaie poate fi stabilit, mai nti de toate, de lege sau un
alt act subordonat legii (de exemplu, regulile de circulaie rutier i oblig pe conductorii auto s acorde
ajutorul necesar persoanelor care au avut de suferit n urma unui accident rutier). 2) Obligaia de a aciona
ntr-un anumit mod rezult i din natura ndatoririlor profesionale sau de serviciu. 3) Obligaia juridic de
a aciona rezult i dintr-un ordin bazat pe lege i semnat de persoan oficial. 4) Obligaia de a svri
anumite aciuni reiese i din comportarea anterioar a persoanei, prin care a fost creat pericolul cauzrii
daunei anumitor interese ocrotite de legea penal.
 Test nr.4
Subiectul 1:Caracteristica generala a dreptului penal
1.1.Caracterizati izvoarele dreptului penal
Prin izvor de drept penal se intelege forma juridica pe care o imbraca o norma pentru a devein obligatorie.Izvoarele
dreptului penal sub raportul formei prezinta particularitatea ca pot fi exprimate numai prin lege.Unica lege penala
declarata in RM este Codul penal care se aplica in stricta coformitate cu prevederile Constitutiei RM si ale actelor
internationale la care RM este parte.Principalele izvoare ale dreptului penal sunt legile penale,dupa cum am mai
mentionat in RM unica lege penala este Codul penal care reprezinta actul legislative care cuprinde norme de drept ce
stabilesc principiile si dispozitiile generale si speciale ale dreptului penal,determina faptele ce constituie infractiuni
si prevede pedepse ce se aplica infractorilor.
Constitutia acre prin normele sale consacra cele mai importante valori sociale ale statului
nostr:independenta,suveranitatea,integritatea teritoriala,drepturile si libertatile persoanei,proprietatea etc.Tratatele si
conventiile internationale sunt izvoare ale dreptului penal in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii la care
RM este parte.

1.2.Faceti o generalizare privind stiinta dreptului penal

Prin stiinta dreptului penal subintelegm totalitatea ideilor de drept predominante in societate la o etapa anumita
despre dreptul penal si lupta cu criminalitatea.Obiect al stiintei dreptului penal este legea penala si practica aplicarii
ei.Stiinta dreptului penal studiaza infractiunile si pedeapsa penala in calitate de institutii de baza a dreptului
penal,de asemenea o parte componenta a stiintei dreptului penal este sociologia dreptului penal care reprezinta
totalitatea conceptiilor stiintifice cu privire la notiunile de baza ale dreptului penal,analiza aplicarii legii penale,a
tuturor institutiilor partii generale si speciale a dreptului penal.
De asemenea stiinta dreptului penal studiaza si dreptul penal at tarilor de peste hotare in scopul aplicarii experientei
positive in legislatia tarii nostre.O conditie necesara pentru dezvoltarea stiintei dreptului penal o reprezinta legatura
acesteia cu practica judecatoreasca.
Sociologia dreptului penal are multe puncte de tangenta cu stiinta dreptului executional penal si stiinta dreptului de
procedura penala,toate aceste stiinte au un scop unic care consta in elaborarea cailor,metodelor de lupta cu
criminalitatea,insa fiecare dintre acestea constituie o stiinta separate avind un obiect propriu de cercetare si metoda
sa proprie. In stiinta criminologiei ca obiect de studiu avem criminalitatea.Statistica judiciara are in calitate de obiect
de studio aspectul cantitativ al criminalitatii.Stiinta dreptului executional are in calitate e obiect de studiu legislatia
ce reglementeaza modul de executare a pedepselor penale.Stiinta dreptului penal are o legatura indisolubila cu
stiinta criminalitatii care are ca obiect de studiu studierea metodelor speciale de descoperire,cercetarea
probelor,urmarirea si identificarea infractorului.

1.3.Estimati coraportul dintre dreptul penal si alte ramuri de drept

Dreptul penal se afla intr-o anumita legatura cu toate celelalte ramuri ale dreptului.
1.O legatura strinsa exista intre dreptul penal si dreptulu procesual penal-fiind doua ramuri distincte acestea au totusi
un scop comun:infaptuirea justitiei.Dreptul procesula asigura eficacitatea normelor juridice penale reglementind
activitatea de urmarire penala,de judecata si sanctionare a celor ce savirsesc infractiuni.2.Dreptul penal are legaturi
strinse cu dreptul executional penal-aceasta presupune necesitatea delimitarii lor pentru evitarea dublarii institutiilor
si normelor de drept,normelor dreptului penal ca norme materiale,iar ale dreptului executional ca norme de
procedura.3.Dreptul penal de asemnea are o legatura cu dreptul civil,care reglementeaza relatiile privind patrimoniu
este sprijinit in aplicarea lor de dreptul penal,care incrimineaza si sanctioneaza penal faptele indreptate impotriva
patrimoniului.
4.Dreptul penal se aflta inttro srtrinsa legatura si cu dreptul familiei-normele dreptului penal califica dr5ept
infractiuni indrepttate impotriva familiei un sir de fapte ce lezeaza relatiile dintre soti,copii,parinti,de
ex:incestul,eschivarea de la plata pensiei alimentare.
5.Raportul dintre dreptul penal si dreptul administrative prin prisma strinselor legaturi dintre raspunderea penala
sic ea administrativa.6.Dreptul penal isi extinde legaturile sale cu dreptul commercial7.Dreptul penal de asemenea
se afla intr-o strinsa legatura cu dreptul constitutional,care reglementeaza relatiile de organizare ale statului,valorile
sociale ocrotite si garantate de Constitutie.
Legtura dreptului penal cu alte ramuri de drept Orice lezare adus valorilor prevzute i ocrotite prin normele
de drept, constituie un ilicit juridic. Fiecare nclcare prezint un anumit grad de pericol social neuniform. Cel mai
accentuat grad de pericol l prezint ilicitul penal, care lezeaz cele mai importante valori sociale sau unele aspecte
ale acestora, consecinele sunt mai grave dect toate celelalte cazuri de ilicit juridic. Se deosebesc att prin mijloacele
ct i metodele prin care se ocrotesc diversele valori sociale sau unele aspecte ale acestora38 . 1. Legtura
dreptului penal cu dreptul constituional Dreptul penal are o legtur strns cu dreptul constituional, care
stabilete prin normele sale valorile sociale eseniale pentru configurarea ordinii de drept n ansamblul ei.
Reglementarea juridico-penal trebuie s purcead n orientarea ntregii sale activiti normative de pe poziiile
asigurrii transpunerii specifice a principiilor i valorilor constituionale care consacr reglementarea juridic
intervenit n ocrotirea nemijlocit a unor norme de drept constituional instituind infraciuni i pedepse pentru
protejarea unor drepturi39 . Dreptul penal are legtur cu dreptul constituional, i prin faptul c acesta consacr
unele principii fundamentale ale dreptului penal (principiul legalitii pedepsei, instituia extradrii), deasemenea
consacr drepturile i libertile fundamentale ale cetenilor, libertatea i inviolabilitatea persoanei asigurat prin
incriminarea faptei de arestare ilegal i cercetare abuziv, inviolabilitatea domiciliului, dreptul incriminat prin
infraciunea violarea de domiciliu, secretul corespondenei, c nimeni nu poate fi supus torturii i nici unui fel de
pedeaps sau tratament inuman sau degradant40 . 2. Legtura dreptului penal cu dreptul procesual penal Dreprul
penal are o strns legtur cu dreptul procesual penal. Dreptul penal este acea ramur de drept material care
determin prin normele sale faptele ce constituie infraciuni i sanciunile, condiiile de aplicare i executare a lor.
Dar descrierea faptelor ce constituie infraciuni i identificarea infractorului precum i determinarea vinoviei i
determinarea aplicrei pedepsei are loc prin intermediul organelor judiciare pe calea procesului penal ce se
desfoar n faa organelor judiciare n activitatea de urmrire i judecat. Legtura organic i funcional conduce
la o legtura indisolubil ntre aceste dou ramuri. Eficiena dreptului penal este condiionat totodat i de eficiena
dreptului procesual penal. Raportul juridic penal (conflictual) se precizeaz i definitiveaz prin raportul juridic
procesual penal. Instituii ca amnistia, plngerea prealabil, reabilitarea, extrdarea, expulzarea, etc. au o alctuire
mixt dintre normele penale i cele procesual penale41 . Dreptul procesual penal i dreptul penal sunt aa de strns
legate ntre ele ca de exemplu tipurile i formele de plant cu planta n sine, formele animalelor cu carnea i sngele
acestora, astfel unul i acela spirit trebuie s influeneze procedura penal (procesul penal) cu legea penal,
deoarece procesul este forma de via a legii penale aa dar forma de exprimare a vieii interioare a acesteia. 3.
Legtura dreptului penal cu dreptul administrativ Dreptul penal reglementeaz infraciunile prin care se aduc
atingere activitii organelor de stat (inclusiv cele administrative) abuzul de serviciu, neglijena n serviciu, sau
infraciuni contra autoritii n mod direct42 sau cum ar fi cazul infraciunilor contra statului. 4. Legtura dreptului
penal cu dreptul civil, dreptul familiei Dreptul penal are legtur cu dreptul civil prin faptul c unele instituii de
baz ale dreptului civil cum ar fi: proprietatea, sunt reglementate ntr-un capitol aparte a dreptului penal n partea
special cum ar fi: infraciuni contra proprietii.(furtul,tlhria,escrocheria,antaj,delapidare.etc) Dreptul penal mai
are legtur i cu alte ramuri private ale dreptului cum ar fi dreptul familiei, dreptul muncii, etc. Legtura dreptului
penal cu alte tiine nenormative 1. Legtura dreptului penal cu teoria general a dreptului Cu Teoria general a
dreptului legtura se constat prin faptul c ea exprim i prezint prin sine baza teoretic a dreptului penal ca i alt
baz a altor obiecte i n acela timp ea singur se bazeaz pe conceptul acelora discipline cum ar fi bunoar chiar
dreptul penal43 . 2. Legtura dreptului penal cu filozofia Cu filozofia legtura se explic prin faptul, c metodica
de baz de cercetare a conceptului este dialectica i materialismul istoric, sau o parte a conceptelor cum ar fi de
exemplu baza rspunderii penale, raportul penal sau legtura cauzal, este studiat de pe poziiile exprimate mai sus
tiina penetenciar studiaz problemele ridicate de executarea pedepselor definitive, a pedepselor i sanciunilor
privative de libertate cu modalitile lor de executare n regim penetenciar, n regim de semilibertate sau de libertate
total i celorlalte categorii de pedepse i sanciuni neprivative de libertate, certeteaz sistemul de sanciuni i
modalitile lor de executare, studiind experimentarea executrii pedepselor, dificultile care le ridic alte sau
anumite sanciuni, eficiena i neeficiena lor, prevenirea svririi de noi infraciuni, limitarea strii de recidiv. 4.
Legtura dreptului penal cu criminologia Legtura dreptului penal cu criminologia. Aceasta const n acea c
criminologia ca tiin social nejuridic, la rndul ei studiaz cauzele i condiiile criminalitii geneza acestui
fenomen, formele sale de manifestare, dinamica sa, precum modurile i mijloacele de combatere a acestuia n scopul
limitrii sale. 5. Legtura dreptului penal cu criminalistica, Svrirea unei infraciuni impune descoperirea
rapid a faptei i a persoanei infractorului, la descoperirea faptei i identificarea infractorului se presupun folosirea
unor metode perfecionate, criminalistica este o tiin ce elaboreaz metodele tehnico-tiinifice i tactice i
mijloacele corespunztoare n vederea descoperirii infraciunilor, identificrii infractorilor i prevenirii svririi de
noi infraciuni46 . 6. Legtura dreptului penal cu medicina legal i psihiatria judiciar Legtura dreptului
penal cu medicina legal este determinat de necesitatea calificrii i incadrrii corespunztoare a unor infraciuni
contra vieii, sntii i integritii corporale a persoanei i infraciunile referitoare la viaa sexual. Cu ajutorul
medicinii legale se poate stabili cauza morii sau vtmrii integritii corporale, durata ngrijirilor medicale, n
funie de felul i natura traumatismului provocat. Concluziile medicolegale pot fi hotrtoare pentru aprecierea
juridico-penal i pentru justa calificare a acestora, expertiza medicolegal aduce elemente n probarea inteniei.
tiina dreptului penal are legtur i cu psihiatria, tiina n cauz se ocup cu studiul bolilor mintale a nevrozilor i
maladiilor psihice. Iresponsabilitatea constituie o cauz care exclude caracterul penal al faptei, persoana
iresponsabil nu acioneaz cu vinovie. Chiar dac fapta este prevzut de legea penal dar svrit fr vinovie
fapta nu constituie vinovie i nu atrage rspunderea penal. Iresponsabilitatea pune problema limitelor dintre penal
i extrapenal47 .
Subiectul 2:Componenta infractiunii
2.1.Definiti componenta infractiunii
Potrivit teoriei dreptului penal prin componenta de infractiune se intelege un system de elemente
si semen obiective si subiective stabilite de legea penala care califica o fapta social periculoasa
drept o infractiune concreta.Codul penal al RM considera componenta infractiunii la fel ca o
totalitate de semen obiective si subiective stabilite de legea penal ace califica o fapta
prejudiciabila drept o infractiune concreta.

2.2.Clasificati componentele de infractiuni

Stiinta dreptului penal in scopul inlesnirii procesului de studiere a componentelor de infractiune
distinge notiunea de element si semn al componentei infractiunii.
Elementele componentei infractiunii sunt:
1.Obiectul:-obiect generic(de specie sau de grup) -obiect nemijlocit sau special;-obiect material
2.Latura obiectiva:-fapta prejudiciabila-urmarea prejudiciabila-raportul causal dintre fapta si
urmare-timpul,locul,metoda,mijlocul,imprejurarile comiterii faptei.
3.Subiectul:
Semnele subiectului sunt:-caracterul fizic;-responsabilitatea;-virsta;-subiectul special(luarea de
mita)-persoana juridica.
4.Latura subiectiva:-vinovatia;-motivul;-scopul.
Celor 4 elemente ale componentei infractiunii le corespund 4 grupuri de semne ce
caracterizeaza aceste elemente:
1.Grupul de semne ce caracterizeaza obiectul infractiunii;2. Grupul de semne ce caracterizeaza
latura obiectiva;3. Grupul de semne ce caracterizeaza subiectul infractiunii;4. Grupul de semne
ce caracterizeaza particularitatile laturii subiective.
De asemenea teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de semne ale componentei de infractiune:
1.Principale;2.Facultative.

2.3.Proiectati o speta in care un semn facultativ al componentei infractiunii ar deveni obligator.

Cetateanului X I s-au adus de peste hotare citeva vaccinte impotriva gripei A1(H1N1),acesta a
dispus sa le vinda,insa dupa ceva timp a fost tras la raspundere penala din cauza ca citeva
persoane care si-au administrat vaccinul au decedat.
Subiectul 3:Subiectul infractiunii
3.1.Definiti trasaturile subiectului infractiunii
1.Caracterul fizic2.Virsta3.Responsabilitatea
Caracterul fizic-subiect al infractiunii poate fi numai persoana care poseda capacitatea de a-si da
seama de caracterul comportamentului sau,de actiunile sale pe care le poate conduce.Vinovatia
atit in forma de intentie,cit si imprudenta se exclude in toate cazurile atunci cind persoana in
mommentul savirsirii infractiunii din cauza unei strai psihice nus-I dadea seama de faptele sale
sau nu putea sa le conduca.Virsta-sunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice
responsabile care in momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de 16 ani,exista insa
infractiuni la care persoana urmeaza sa raspunda penal incepind cu virsta de 14 ani.
Responsabilitatea- este situatia in care persoana poseda insusiri psihice ,ratiune,constiinta care o
fac capabila sa inteleaga caracterul prejudiciabil al actiunilor sau inactiunilor pe care le
savirseste,de asemena persona trebuie sa fie capabila de a se abtine de la savirsirea faptelor
prevazute de legea penala,este necesar ca responsabilitatea sa existe in momentul comiterii
infractiunii.Daca responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei.

3.2.Analizati conditiile tragerii la raspundere penala a persoanelor care au savirsit

infractiunea in stare de ebrietate
Conform Codului penal persoana care a savirsit o infractiune in stare de ebrietate produsa de
alcool sau de alte substante nu este liberata de raspundere penala.
Starea de ebrietate apare ca circumstanta agravanta,insa instanta de judecata este in drept sa nu
considera aceasta ca o circumstanta agravanta.
Atribuirea starii de ebrietate la categoria de circumstanta agravanta precum si faptull ca aceasta
nu exclude raspunderea si pedeapsa penala a faptuitorului are ca temei absenta crietriului
medical al iresponsabilitatii.
Putem clasifica starea de ebrietate in 2 categorii:
1.Ebrietate fiziologica 2.Ebrietate patologica
In cazul savirsirii infractiunilor de faptuitorul care potrivit expertizei medico-legale se afla in
stare de ebrietate fiziologica,acesta va fi supus aplicarii pedepsei.
In cazul savirsirii infractiunilor in stare de ebrietate patologica se exclude totalmente raspunderea
penala intrucit in asemnea situatii sunt prezente ambele crieterii are iresponsabilitatii,instanta de
judecata pronuntind sentinta de condamnare este in drep sa aplica masurile de constringere cu
character medical sau poate sa-i puna sub curatela.

3.3.Poate fi Lebedev tras la raspundere penala pentru comiterea unui omor intentionat?
Lebedev nu este pasibil de pedeapsa desi a savirsit o infractiune in stare de
responsabilitate,inainte de pronuntarea sentintei de catre instanta de judecata el sa imbolnavit de
o boala psihica cronica care la lipsit de posibilitatea de a-si da seama de actiunile ori inactiunile
sale si de a le durija.Fata de Lebedev in baza hotaririi instantei de judecata vor fi aplicate masuri
de constringere cu character medical,iar daca se insanatoseste va fi supus pedepsei.
Test nr.5
Subiectul 1:Actiunea legii penale in timp si spatiu
1.1.Relatati despre timpul savirsirii infractiunii
Conform Codului penal timpul savirsirii faptei se considera timpul cind a fost savirsita actiunea
sau inactiunea prejudiciabila indifferent de timpul survenirii urmarilor.Aceasta regula insa este
supusa unor critici,indicindu-se ca momentul consumarii infractiunii pentru divesre categorii de
fapte infractionale este diferit,astfel se considera ca:1.pentru infractiunile cu componente formale
timpul savirsirii infractiunii este considerat momentul realizarii faptei prejudiciabile
2.pentru infractiunile cu componenta materiala timpul savirsirii este discutabil,conturindu-se
astfel doua opinii:conform primei timpul savirsirii infractiunilor cu componente materiale este
legat de momentul survenirii urmarilor infractionale,cea de-a doua opinie este ca timpul
savirsirii infractiunilor cu componenta materiala este momentul savirsirii faptei prejudiciabile.
3.pentru infractiunile cu componente formal-reduse timpul savirsirii infractiunii este determinat
de momentul realizarii acelei etape infractionale la care legislatorul a transferat consumarea
faptei;4.pentru infractiunile prelungite timpul savirsirii infractiunii se considera timpul savirsirii
ultimei actiuni din seria de actiuni identice5.pentru infractiunea continua timpul savirsirii
infractiunii este considerat moemntul realizarii faptei prejudiciabile actiune sau inctiune din care
incepe nerealizarea continua a obligatiunii impuse faptuitorului sub pericolul pedepsei.
6.pentru infractiunile prin participatie fapta se considera consumata din momentul realizarii de
catre autor a laturii obiective a infractiunii,se aplica legea in vigoare la momentul savirsirii
faptei de catre autor.7.pentru activitatea infractionala neconsumata(pregatire sau tentativa) timpul
savirsirii este considerat momentul curmarii sau al intreruperii actului infractional din cauze
independente de vointa faptuitorului.

1.2.Faceti o generelizare asupra principiilor aplicarii legii penale in spatiu in cazul

comiterii unei infractiuni in strainatate.
Legea penala a RM se aplica in unele cazuri si infractiunilor comise in strainatate.O prima
ipoteza ar fi aceea cind infractorul este o persoana cetatean al RM sau un apatrid care insa
domiciliaza permanent pe teritoriul RM,de ex:un cetatean al RM comite in Franta o sustragere
dupa care se reintoarce in tara,in acest caz el va raspunde penal in conformitate cu Codul penal
al RM.
O a doua ipoteza este atunci cind legea penala a RM se aplica faptelor savirsite in strainatate de
catre cetatenii straini ori apatrizii cu domiciliul in strainatate care savirsesc fapte grave contra
statului nostrum sau contra unui cetatean al RM,de ex:un cetatean strainaomoara un moldovean
aflat in strainatate,daca acesta nu va fi pedepssit de legea statului unde sa comis fapta va putea fi
tras la raspundere penala cu autorizarea Procurorului General al RM conform legii penale a
RM,urmarirea si judecarea se pot desfasura si in lipsa infractorului urmind a fi supus executarii
pedepsei indata ce va fi retinut.
A treia ipoteza priveste aplicarea legii penale si atunci cind este vorba despre alte fapte savirsite
de un cetatean strain in strainatate,de ex:un cetatean strain sustrage in propria sa tara sau intr-un
oarecare alt stat strain bijuteriile unei persoane,acesta va putea fi condamnat dupa legea penala a
RM daca se afla pe teritoriul tarii noastre si daca legea statului unde a fost savirsita fapta o
pedepseste penal pe aceasta.
Daca fapta comisa de un cetatean strain in strainatate atenteaza asupra securitatii statului nostru
sau adduce o grava lezare integritatii corporale unui cetatean al RM sau il lipseste de viata atunci
legea penala a RM urmeaza a fi aplicata indiferent de ceea ce sta inscris in legea penala a tarii
unde a fost savirsita infractiunea.Daca insa este vorba despre alte fapte legea penala a RM se va
aplica numai cu conditia ca legea tarii unde a fost comisa fapta sa o prevada.

1.3.Alcatuiti o speta in care legea penala ar avea effect retroactiv.

Subiectul 2:Persoana juridica-subiect al infractiunii
2.1.Definiti subiectul general al infractiunii
Atragerea persoanei juridice in calitate de subiect al infractiunii reprezinta actualmente unul din cele mai
comtroversate subiecte nu numai in RM,cit si in practica penala mondiala.In majoritatea tarilor lumii se
respinge parerea potrivit carei persoana juridical poate fi subiect al unei infractiuni.Noul Cod penal al RM
pentru prima data in istorria penala a tarii noastre contine reglementari privind persoana juridical ca
subiect al infractiunii,aceasta inovatie se datoreaza faptului schimbrii relatiilor economice din RM si
anume trecerea la economia de piata,odata cu aceasta au aparut o multime de persoane juridice,sa
diversificat domeniul de activitate a persoanelor juridice,marindu-se posibilitatea comiterii unor incalcari
din partea acestora si fiind dificil controlul efectuat asupra activitatii lor.
2.2.Descrieiti conditiile in care este posibila tragerea la raspundere penala a persoanei juridice.Sunt
pasibile de raspundere penala pentru savirsirea unei fapte penale toate persoanele juridice cu
exceptia autoritatilor publice.
Persoana juridica este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorspunzatoare a dispozitiilor directe
ale legii careindeplineste indatoriri sau interdictii pentru efectuarea unei anumite activitati.De asemenea
persoana juridica este pasibila de raspundere penala daca este vinovata de efectuarea unei activitati ce nu
corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate,de asemenea fapta care cauzeaza sau creaza
pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile persoanelor,societatii sau statului a fost savirsita in
interesul acestei persoane juridice.Persoana juridical poarta raspundere penala pentru savirsirea
infractiunilor in sanctiunile carora este prevazuta pedeapsa generala aplicabila persoanelor juridice,de
ex:savirsirea unor infractiuni economice,ecologice,a ifractiunilor contra sanatatii publice,a infractiunilor
in domeniul informaticii.
2.3.Argumentai pro sau contra includerii in legea penala a prevederilor referitoare la persoana
juridical ca subiect al raspunderii penale.
Consider ca este bennefica includerea in legea penala a prevederilor referitoare la persoana juridica ca
subiect al raspunderii penale,deoarece restingerea cercului de infractiuni ar putea duce la faliment.
Orice persoan juridic, indiferent de specia ei, nu poate exista dect prin persoanele fizice care
au ntemeiat-o i prin persoanele fizice care o conduc. Chiar dac are o existen autonom, ca
entitate distinct de aceste persoane fizice, persoana juridic ar fi o simpl abstracie dac nu
este raportat, n organizarea i funcionarea ei, la aceste persoane fizice
Ca i n cazul persoanei fizice i la persoana juridic nu se poate ajunge lasvrirea unei
infraciuni fr stabilirea legturii psihice ntre persoana juridic i infraciunea svrit. Legea nu face
nici un fel de referire la condiiile subiective ale acestei rspunderi. Astfel urmeaz ca stabilirea
imputatiei sau a culpabilitii s se fac pe baza principiilor generale a dreptului penal.
Unul dintre aceste principii este acela c vinovia persoanelor juridice nu se poate confunda cu
aceea a persoanei fizice care a svrit infraciunea, sau faptul c infraciunea svrit de persoana fizic
sub forma de vinovie stabilit de legea penal nu induce neaparat i rspunderea persoanei juridice.ns
fr existena unei infraciuni svrite de persoana fizic nu se poate vorbi nicicnd de rspunderea
penal a persoanei juridice.
Un alt principiu aplicabil n materie este acela c vinovia persoanei juridice nu poate fi
determinat prin aplicarea mecanic a dispoziiilor din Codul Penal privind vinovia i formele acesteia.
Imputabilitatea subiectiv sau culpabilitatea poate fi definit ca fiind atitudinea psihic a
persoanei juridice, care prin organul su individual sau colectiv de conducere, a cunoscut sau ncurajat
sau numaia ncuviinat svrirea cu intenie, de ctre persoana fizic a infraciunii legate de obiectul su
de activitate. n cazul infraciunilor din culp, atitudinea persoanei juridice este culpabil atunci cnd se
constat n sarcina ei lipsa de supraveghere sau de control care a fcut posibil svrirea acelei
infraciuni. Trebuie s fie examinat mecanismul de formare a voinei proprii a persoanei juridice i de
funcionare a procesului decizional din cadrul acesteia, precum i dac persoana juridic n discuie a
cunoscut n mod real, a voit, a ncurajat sau ncuvinat svrirea unei infraciuni ori dac aceasta a fost
comis mpotriva voinei persoanei juridice i cu excluderea oricrei culpe.
Subiectul 3:Eroarea si influenta ei asupra raspunderii penale
3.1.Caracterizati eroarea de drept
Eroarea de drept consta in necunoasterea sau cunoasterea gresita a prevederilor legii penale,in situatia
erorii de drept faptuitorul este in eroare cu privire la caracterul legal sau illegal al faptei.Daca insituatia
erorii de fapt persoana nu cunoaste o imprejurarea de fapt in care isi desfasoara activitatea,in situatia
erorii de dreppt persoana are reprezentarea tuturor imprejurarilor faptei sale.Codul penal al RM nu
contine nici o prevedere ce ar reglementa eroarea,din simplu motiv ca legea penala incrimineaza fapta
care prezinta un grad deosebitr dde pericol social sau persoana avind reprezentarea pericolului social al
faptei comise trebuie sa-si dea seama ca fapta sa este interzisa de legea penala.
Cunoastem urmatoarele tipuri ale erorii de drept:
1.Atribuirea faptei la categoria infractiunilor,in realiatea legea insa necalificind-o ca atare,in asemnea
cazuri fapta nu atenteaza asupra unui obiect ocrotit de legea penala.2.Exista atunci cind faptuitorul
apreciaza gresit fapta prejudiciabila ca fiind lipsita de pericol social 3.Reprezentarea gresita a persoanei
cu privire la urmarile juridice ale infractiunii savirsite cu privire la calificarea acesteia ,tipul si marimea
pedepsei ce urmeaza a fi aplicata pentru savirsirea acelei fapte,aceste circumstante nu sunt cuprinse de
continutul intentiei,de aceea aprecierea incorecta a acestora nu influenteaza forma vinovatiei si nu
exclude raspundderea penala.

3.2.Analizati modalitatile erorii de fapt

1.Eroarea in obiect-reprezinta o inchipuire eronata a persoanei privind continutul social si juridic al
obiectului atentarii.Ea poate fi caracterizata prin 2 modalitati:
a)este vorba de cazul in care subiectul infractiunii considera gresit ca atenteaza la un anumit obiect,in
realitate insa dauna este cauzata unui alt obiect neomogen cu acela care a fost cuprins de intentia
faptuitorului,d ex:persoana care intentiona sa sustraga dintr-un deposit farmaceutic preparate cu effect
narcotizant in realitate sustrage substante care nu au un asemenea effect.
b)o alta forma a erorii in obiect exista in cazul necunoasterii circumstantelor datorita carora se modifica
aprecierea sociala si juridical a obiectului,ex:daca femeia este insarcinata in cazul savirsirii unei
infractiuni de omor sau violul asupra unei minore maresc considerabil gradul prejudiciabil al
infractiunilor respective si servesc drept circumstante sau semne calificante,in asemnea situatii in
procesul calificarii faptei se va proceda astfel:daca persoana vinovata nu a stiut despre existenta acestor
circumstante in realitate insa ele fiind prezente atunci infractiunea va fi calificata ca fiind savirsita fara
circumstante,iar daca vinovatul admite gresit prezenta unei stfel de circumstante agravante care de fapt
nu exista in retaliate fapta urmeaza a fi calificata drept tentative de infractiune cu circumstante agravante.
2.Eroarea admisa in caracterul actiunii sau inactiunii savirasite,acesta exista:
a)situatia in care faptuitorul considera ca fapta sa are un character infractional,in realitate insa ea nu se
caracterizeaza astfel,o asemenea eroare nu influenteaza asupra formei vinovatiei,fapta ramine a fi
intentionata dar raspunderea survine nu pentru infractiunea consumata dar pentru tentative la ea intrucit
intentia criminala nu a fost realizata,ex:procurarea ilegala a unei arme de foc defectata considerind-o in
stare de lucru se va califica drept tentative de procurare ilegala a unei arme de foc. b)persoana considera
gresit ca savirseste o fapta legala si nu-si da seama de pericolul ei social,o astfel de eroare exclude intentia
insa daca fapta este recunoascuta prejudiciabila in cazul comiterii numai cu intentie a acesteia se exclude
si raspunderea penala.Daca fapta este recunoscuta criminala si comisa din imprudenta atunci persoana va
fi trasa la raspundere.c)eroarea cu privire la consecintele prejudiciabile care se refera atitr la
caracteristicile calitative,cit si la cele cantitative ale acestui semn obiectiv al infractiunii.
d)eroarea in raportul causal-subintelegem intelegerea gresita a dependentei cauzale dintre fapta si
urmarile survenite.

3.3.Lungu folosindu-se de lipsa paznicului noaptea a intrat in farmacie si a sustras preparate toxice in
fiole si prafuri considerind ca acestea sunt droguri.Preparatele furate Lungu le-a realizat lui Vlad si
Iarovoi care erau narcomani.Duapa citeva ore dup ace acestia au consumat continutul a doua fiole au
decedat.Expertiza a stability ca extractul din fiolele gasite la Lungu in timpul perchezitiei nu era altceva
decit o substanta toxica.
Determinati forma vinovatiei lui Lungu?Cum a influentat greseala lui Lungu asupra continutului
vinovatiei sale?Intentie.
 Test nr.6
Subiectul 1:Aplicarea legii penale in spatiu
1.1.Enumerati formele de asistenta juridica internationala in materie penala
Clasificarea formelor de asistenta juridica internationala este posibila in functie de baza pe care
functioneaza intre ele,deci deosebim forme de asistenta juridica eventual
acceptabile si forme consacrate,acestea din urma fiind clasificate in forme cu
character informative si forme cu character procesual.
1.Forme de asistenta juridica eventual acceptabile-aceste forme functioneaza pe baza sistemului
de declaratii de reciprocitate.Formele de asistenta juridical eventual acceptabile sunt determinate
de pozitia geografica a statelor si de fenomenele infractionale specifice acestei pozitii,de gradul
intens de traffic rutier,aerian,maritime dintre aceste state.Exemplu de forma de asistenta juridical
bilaterala:Interpolul asigura colaborarea dintre organelle de politie judiciara ale diferitor
state,desi statele ar putea stabili contacte dintre organelle de politie judiciara proprii in afara
Interpolului.
2.Forma de asistenta juridical consacrate
a)Forme de asistenta cu character informativ-formele care servesc la realizarea luptei impotriva
criminalitatii contribuind prin transmiterea de infrormatii la prevenire.Drept forma cu character
informativ poate servi procurarea de informatii care serveste la tinerea evidentei persoanelor
socialmente periculoase refugiate pe teritoriul unui stat.
Actele internnationale semnate de RM prevad diferite forme de asistenta cu character
informative,de ex:Conventia Curtii Supreme de Justitie cu privire la asistenta jjuridica si
raporturile juridice in materie civila,familiala si penala stabileste expres ca institutiile centrale de
justitie ale statelor isi transmit reciproc la cerere infromatii despre legislatie in vigoare sau care a
actionat pe teritoriile lor si despre practica aplicarii ei de catre institutiile de justitie
b)Fome de asistenta cu character procesual-se caracterizeaza priin faptul ca ele se desfasoara
efectiv in sfera activitatii de represiune,fiecare dintre aceste forme reprezentind un mijloc dde
colaborare intre state in realizarea represiunii impotriva unor infractiuni.

1.2.Analizati principiul universalitatii aplicarii legii penale in spatiu

Prin principiul universalitatii presupune ca legea penala a RM se aplica pentru savirsirea altr
infractiuni decit cele pentru care s-ar aplica legea penala a RM conform principiului
realitatii,savirasirea acelor infractiuni prevazute de tratatele internationale la care RM este parte
de catre cetatenii straini sau apatrizi ce nu au domiciliu pemanente pe teritoriul RM
Aplicarea legii penale a RM potrivit principiului universalitatii presupune realizarea unor
conditii:1.savirsirea unei infractiuni,altele decit cele pentru care s-ar aplica legea penala a RM
conform principiului realitatii,de ex:infractiunile ce afecteaza comunitatea internationala:traficul
de stupefiante,furtul unor opere de arta.2.infractiunea sa fie savirsita in intregime in strainatate;
3.fapta sa fie savirsita de un cetatean strain sau apatrid ce nu are domiciliu permanent pe
teritoriul RM;4.sa existe dubla incriminare,adica fapta sa fie prevazuta ca infractiune atit de
legea penala a RM,cit si de cea a tarii unde a fost savirsita;5.infractorul se afla in RM venit de
buna voie;6.infractorul sa nu fi fost tras la raspundere penala in strainatate.

1.3.Proiectati o situatie in care infractiunea s-ar fi comis pe teritoriul RM de un cetatean

strain,insa extradarea lui nu ar fi posibila
Un grup de persoane reprezentanti diplomatici ai Frantei au sosit in RM intr-o vizita,in seara
aceleiasi zile cind au sosit sa iscat un conflict intre ei si alti diplomati cetateni ai RM,conflictul
sa soldat cu batai,in consecinta reprezentantii diplomatici au cauzat vatamari usoare integritatii
corporale diplomatilor cetateni ai RM.
Subiectul 2:Fapta prejudiciabila
2.1.Relatati despre semnele laturii obiective a infractiunii
Latura obiectiva a unei infractiuni reprezinta actul exterior care caracterizeaza fapta
infractionala asupra obiectului ocrotit de legea penala.
1.Fapta prejudiciabila(semnul material)-este reprezentat de insasi fapta incriminate,intrucit fara o
activitate exterioara nu poate exista infractiunea,numai o actiune sau inactiune poate leza o
valoare,actiunea consta in savirsirea a ceea ce legea interzice,iar inactiunea consta in abtinerea de
a efectua o actiune pe care legea pretinde sa fie comisa.
2.Urmarea prejudiciabila- consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru
acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate exprima intr-o vatamare
efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el.
3.Raportul cauzal dintre fapta si urmare-rezultatul produs prin infractiune este urmarea actiunii
sau inactiunii subiectului active al infractiunii sau a participantilor la aceasta,atunci cind la
producerea rezultatului au cooperat mai multe persoane.
4.Timpul,locul,metoda,mijlocul,imprejurarile comiterii faptei(semne facultative).
Prin locul savirsirii infractiunii se intelege locul unde a fost savirsita actiunea/inaciunea
prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor.
Timpul savirsirii faptei se considera timpul cind a fost savirsita actiunea/inactiunea
prejudiciabila,indifferent de timpul survenirii urmarilor.

2.2.Comparati actiunea cu inactiunea prejudiciabila

Actiunea reprezinta o comportare pozitiva,o conduita prin care se face ceva de natura sa produca
o schimbare in sfera relatiilor sociale.Cele mai multe infractiuni sunt savirsite prin
actiuni,aceasta poate consta dintr-un singur act sau din mai multe fara ca prin aceasta sa-si
piarda unitatea,de ex:infractiunea de vatamare corporala poate fi savirsita cu aplicarea unei
singure lovituri sau a mai multor.
Actiunea poate imbraca diferite forme,se poate manifesta sub aspecte diferite in functie de
obiectul special ocrotit de legea penala care poate fi lezat numai printr-un anumit mod de
comportare a infractorului.In infaptuirea actiunii autorul poate utilize forta proprie atunci cind
loveste victima sau anumite instrumente si mijloace.
Inactiunea reprezinta comportamentul pasiv al persoanei,infractiunea inseamna a nu face ceea ce
este impus,ceea ce este ordonat prin lege.O infractiune ce se manifesta sub forma de inactiune se
poate savirsi numai daca persoana care are obligatia legala de a face ceva nu o realizeaza.

2.3.Pricop,in virsta de 14 ani,a sarbatorit revelionul in centrul orasului impreuna cu alti prieteni
de aceeasi virsta.Dupa intrebuintarea bauturilor alcoolice unul dintre prietenii lui Pricop-Strelitov
a cerut primului sa atace batrinul care mergea inaintea lor,sa-I sustraga ceasul de la mina sis a il
transmita.Pricop a refuzat categoric,insa dup ace Strelitov la amenintat cu rafuiala fizica,Pricop a
executat cele propuse de Strelitov.Dupa 10 ore Strelitov ce purta la mina ceasul victimei a fost
retinut de colaboratorii politiei.
Influenteaza asupra solutionarii problemei privind tragerea la raspundere penala a lui Pricop acea
circumstanta ca el a comis actiunile sale sub influenta violentei psihice aplicate de Strelitov?
Nu,la raspundere penala va fi traas Strelitov.
Subiectul 3:Vinovatia si formele ei
3.1.Relatati despre conceptul si formele vinovatiei
Vinovatia reprezinta atitudinea psihica a pesoanei fata de fapta prejudiciabila savirsita si urmarile
prejudiciabile ale acesteia,ce se manifesta sub forma de intentie sau imprudenta.
Intentia reprezinta cea mai raspindita forma a vinovatiei atit in continutul legii penale,cit si in
practica judecatoreasca.Infractiunea se considera savirsita cu intentie directa atunci cind
persoana care a savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunilor/inactiunilor
sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a dorit survenirea acestor urmari.
Intentia indirecta are loc atunci cind persoana care a comis infractiunea isi dadea seama de
caracterul actiunii/inactiunii sale,a prevazut consecintele prejudiciabile si cu toate ca nu le dorea
constient admitea survenirea lor.
Imprudenta-se considera ca infractiunea a fost savirsita din imprudenta daca persoana care a
savirsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,a prevazut
urmarile ei prejudiciabile dar considera in mod usurabil ca ele vor putea fi evitate ori nu isi
dadea seama de cacterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale,nu a prevazut posibilitatea
survenirii urmarilor ei prejudiciabile,desi trebuia sa le prevada.

3.2.Descrieti fapta savirsita cu doua forme de vinovatie si fapta savirsita fara vinovatie.
-In cazul infractiunilor savirsite cu doua forme de vinovatie partile componente ale acesteia de
obicei atenteaza asupra a doua obiecte aparate de legea penala,dar poate atenta si asupra unui
singur obiect cum este de ex:cazul provocarii ilegale a avortului care a provocat o vatamare
mediu integritatii corporale sau a sanatatii.In cadul acestor componente de infractiune subiectul
actioneaza cu intentie,iar din imprudenta fata de consecintele acesteia.
Infractiunea savirsita cu doua forme de vinovatie poate fi de 2 tipuri:
1.este formata din infractiunile cu semne calificante,componenta de baza este materiala,iar in
rolul de semn calificant apare o urmare mai grava sau deosebit de grava comparative cu urmarea
care reprezenta semnul obligator al componentei de baza.
2.infractiunile componenta de baza a corora este formala,iar in rolul de consecinte calificante
avem semne ce caracterizeaza componenta calificanta de infractiune.
-Fapta se considera savirsita fara vinovatie daca persoana care a comis-o nu isi dadea seama de
caracterul prejudiciabil al actiunii sai inactiunii sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii
urmarilor ei prejudiciabile si conform circumstantelor cauzei nici nu trebuia sau nu putea sa le
prevada.De la aceasta regula exista doua situatii in care intre actiunea/inactiunea si urmarea
prejudiciabila survenita exista o legauta cauzala,insa fapta se considera savirsita fara vinovatie.
In prima situatie persoana care a comis fapta nu isi dadea seama de caracterul pejudiciabil al
actiunii sau inactiunii sale si nici nu trebuia sau nu putea sa-l inteleaga.La aceasta situatie se
refera legitima aparare aparenta cind o persoana este convinsa in baza unor date obiective si a
unor conditii subiective ca se afla in fata unui atac
A doua situatie in care fapta se savirseste fara vinovatie,este aceea in care persoana nu isi dedea
seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale,nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei
si conform circumstantelor cauzei nici nu trebuia si nici nu putea sa le prevada,in acest caz
pentru a produce efecte de inlaturare a caracterului penal al faptei,cazul fotruit trebuie sa se
intemeieze pe anumite conditii:
a)actiunea sau inactiunea care a determinat urmarea neprevazuta trebuie sa fie o fapta
incrimanata de legea penala;
b)actiunea sau inactiunea unei persoane sa fi produs o urmare prejudiciabila datorita unor
imprejurari obiective,neprevazute de constiinta si vointa acelei persoane;
c)persoana care a savirsit fapta trebuie sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia
imprejurarii care a determinat producerea urmarii prejudiciabile.
Fapta savirsita fara vinovatie inlatura caracterul penal al faptei,si pe cale de consecinta
raspunderea penala.
3.3.Construiti mecanismul psihologic al vinovatiei
Abaterea de la normele moraledin societate, specific oricrei infraciuni, caracterizeaz i multiplele
forme de comportament al persoanelor din situaia preinfracional, care devin n consecin, victime.
Amoralitatea n coportamentul victimelor sporete probabilitatea comiterii infraciunii n privina lor. n
cercetrile criminologice, comportamentul infracional, individual, victima prezint interes n acea msur
n care comportamentul ei se insereaz n evenimentul infraciunii i poart n sine o ncrctur
criminogen.
ns, chiar cnd are loc cea mai activ provocare a infraciunii din partea victimei, svrirea ei este
posibil doar atunci cnd personalitii infractorului i sunt caracteristice anumite orientri anti-sociale.
Cu ct mai semnificativ este rolul comportamentului victimei n geneza infraciunii, cu att mai redus
este intensitatea orientrii anti-sociale a personalitii infractorului. Asemenea dependen, interaciune,
poate fi relevat mai clar n infraciunile contra persoanei, fiindc n mecanismul psihologic al comiterii
lor, devin importante emoiile infractorului, care pot duce, n consecin, pn la faza afectului.
Fr analiza comportamentului i personalitii victimei, a reaciei ei asupra aciunilor infractorului, este
imposibil uneori de a determina din ce cauze atentatele infracionale similare, comise de unele i acelai
persoane, provoac rareori acelai rezultat infracional.
Elementele negative ale comportamentului victimei, pot servi ca factori ce favorizeaz svrirea
infraciunilor, sau chiar provoac comiterea lor. n psihologie se afirm c n calitate de factori care au
importan pentru apariia i decurgerea conflictului, pot fi ideile, poziia n anumite relaii, precum i
calitile individuale specifice ale personalitii.
Legislaia penal a Republicii Moldova conine un ir de indicaii precum c comportamentul negativ al
victimei poate servi ca circumstan care atenueaz pedeapsa penal sau ca baz de calificare a
infraciunii cu un grad de pericol mai redus.
Ca i infractorul, poteniala victim, apreciaz situaia din via concret ce s-a creat, i deseori
procedeaz, n dependen de rezultatele evalurii precum i n baza viziunilor, deprinderilor, calitilor
sale psihologice, etc. Deci, victima, interacioneaz nu numai cu viitorul infractor, dar i cu alte elemente
ale situaiei.
Acionnd ca un element activ al situaiei, victima poate aduce infractorul, prin comportamentului su,
ntr-o stare de afect puternic, genernd fric, ur, reacii uneori chiar nedorite pentru infractor. Deseori,
prin aceasta i se explic faptul c houl devine uciga, cu toate c pn la comiterea infraciunii nu avea
intenia s omoare victima.
n alte situaii, poteniala victim, prin njosirea permanent, i creaz viitorului infractor, o stare de afect,
provocndu-l pe infractor prin aceasta, la aciuni violente.
Test nr.7
Subiectul 1:Legea penala
1.1.Caracterizati legea penala sub aspectul notiunii si trasaturilor caracteristice
Prin lege penala se intelege actul legislative care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile si
dispozitiile generale si speciale ale dreptului penal,determina faptele ce constituie infractiune si prevede
pedepsele ce se aplica infractorilor.Temeiul juridic al legii penale este Constitutia RM,precum si actele
internationale la care RM este parte.
Trasaturile:1.Trasatura de baza a legii penale ca act juridic al organului suprem al puterii de stat
Parlamentului RM reiese din desemnarrea sa si consta in asigurarea apararii persoanei,drepturilor si
liberattilor ei,a mediului,proprietatii,intereselor statului si ale societatii,precum si a intregii ordini de drept
de orice atentat infractional;2.Legea penala reprezinta actul legislative adoptat de Parlamentul RM in
conformitate cu prevederile Constitutiei RM si a actelor internationale. 3.Legea penala in statul de drept
reprezinta mijlocul realizarii politicii penale;4.Legea penala reprezinta unicul izvor de drept penal intrucit
normele penale se contin numai in legea penala 5.Legea penala contine temeiul si principiile raspunderii
penale.6.Legea penala stabileste care fapte prejudiciabile (actiuni/inactiuni) constituie infractiuni si
determina pedepsele care pot fi aplicate persoanelor care au savirsit infractiuni sau in unele cazuri
concrete indica spre posibilitatea aplicarii liberarii de raspundere si pedeapsa penala.7.Legea penala
cirespunde conditiilor social-economice,politice si ideologice in care traieste societatea,intereselor si
cerintelor acesteia8.Legea penala insasi prin faptul aprobarii si puneii in aplicare a acesteia contribuie la
prevenirea criminalitatii,la respectarea prevederilor Constitutiei si a altor legi din partea cetatenilor
statului.
1.2.Descrieti conditiile extradarii
Condditiile pot fi clasificate in:1.Conditii cu privire la infractiuni;2.Conditii cu privire la
infractor;3.Conditii de ordin procedural.
1.Conditii cu privire la infractiuni:
a)sa se fi savirsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant ori impotriva intereselor acestuia.
b)sa existe dubla incriminare; c)peddeapsa prevazuta de lege sa fie de cel putin un an de inchisoare sau o
alta pedepasa mai aspra; d)in cazul in care fapta pentru care se cere extradarea este pedepsita de legea
tarii solicitante cu pedeapsa capitala,extradarea persoanei poate fi refuzata daca partea solicitanta nu va
da asigurari ca pedeapsa capitala nu va fi executata in privinta persoanei extradate.e)extradarea nu se
acorda daca infractiunea pentru care este ceruta este considerata de legea RM infractiune politica.
2.Conditii cu privire la infractor:
a)infractorul trebuie sa fie cetatean strain cind RM este stat solicitat.
b)nu pot fi extradati de RM:proprii cetateni;persoanele straine care se bucura inRM de imunitate de
jurisdictie;persoanele corora le-a fost acordat statut de refugiat politic;persoanele carora li sa acordat
dreptul de azil in RM;persoanele straine citate din strainatate in vederea audierii caparti;Procurorul
General,Ministerul Justitiei sau instanta care solutioneaza cazul privind extradarea.c)infractorul sa se
gaseasca pe teritoriul statului solicitat
3.Conditii de ordin procedural:
1.Sa existe o cerere de extradare din partea unui stat care are interesul sa-l pedepseasca pe faptuitor sau
sa-l puna sa execute pedeapsa pe cel condamnat.2.Statul solocitat care primeste cererea de extradare este
obligat sa-l aresteze pe faptuitor pentru ca acesta sa nu dispara.
3.Statul solicitat este obligat sa comunice statului solicitant data si locul predarii faptuitorului care este
extradat4.Statul solicitant este obligat sa comunice partii solicitate informatii cu privire la finalizarea
procesului penal in care a fost implicat cel extradat.

1.3.Inclupatul Sirbu a fost trimis in judecata pentru savirsirea infractiunii de calomnie prevazuta dde
art.170 CP al RM.Inainte de judecarea cauzei la 7 mai 2004 a intrat in vigoare Legea RM nr.111-XV din
22.04.04 care a abrogate infractiunea de calomnie din continutul Partii speciale a CP al RM.
Sa se arate ce influenta a avut aceasta modificare legislative.
Raspuns:Modificare il va elibera pe Sirbu de raspundere si pedeapsa penala,conform art.10 din CP al RM
legea penala care inlatura caracterul infractional al faptei,care usureaza pedeapsa sau amelioreaza
situatia persoanei ce a comis infractiunea are effect retroactive,adica se extinde asupra persoanelor care
au savirsit faptele respective pina la intrarea in vigoare a acetei legi,inclusive asupra persoanelor care
executa pedeapsa.
Subiectul 2:Latura obiectiva a infractiunii
2.1.Relatati despre semnele laturii obictive a infractiunii
Continutul laturiii obiective a infractiunii este cuprins dintr-un sir de semne:
1.Fapta infractionala(semnul material)
2.Urmarea prejudiciabila
3.Legatura cauzala dintre fapta prejudiciabila si urmarile acesteia
Fapta reprezinta actul de conduita interzis de catre o norma a CP ce se desfasoare intr-un anumit
loc sit imp,orice fapta prejudiciabila este savirsita cu aplicarea unor anumite intrumente sau
mijloce,precum si prin intermediul unei anumite metode,de ex omorul in toate cazurile se
savirseste cu ajutorul unor anumite instrumente sau cu aplicarea unei metode anume
Urmarea prejudiciabila- consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru
acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate exprima intr-o vatamare
efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el.
Raportul cauzal dintre fapta si urmare-rezultatul produs prin infractiune este urmarea actiunii sau
inactiunii subiectului active al infractiunii sau a participantilor la aceasta,atunci cind la
producerea rezultatului au cooperat mai multe persoane.

2.2.Faceti o generalizare aspura semnelor facultative ale laturii obiective ale infractiunii
Existenta infractiunii este conditionata de savirsirea unei fapte manifestata sub forma de actiune
sau inactiune.Orice fapta presupune un act de conduita din partea infractorului prin care se aduc
anumite daune valorilor sociale ocrotite de legea penala.Fapta sociala sa ppoate realiza intr-un
anumit loc sit imp,prin anumite mijloace sau instrumente,metoda sau imprejurarea nu prezinta
principaliul pentru existenta infractiunii,de aceea in normele de incriminare de obicei nu sunt
incluse conditii cu privire la acestea care ar completa descrierea faptei.In anumite cazuri aceste
semne prezinta importanta pentru determinarea unui anumit tip de infractiuni contribuind la
individualizarea gradului prejudiciabil al infractiunii in continutul carora au fost incluse,de ex:e
necesar ca fapta sa fie savirsita intr-un anumit loc:la infractiunile de profanare a
mormintelor;timpul este o conduita necesara a infractiunilor militare(timpul de
razboi);mijloacele reprezinta semne principale al infractiunilor cu ar fi vinatul illegal.Includerea
acestor semne in normele inxcriminatoare a fost necesara deosrece numai in prezenta lor se
poate provoca o dauna valorilor sociale aparate de legea penala,daca aceste semne cu sunt
prevazute in CP constatarea lor poate prezenta interes pentru individualizarea judiciara a
pedepsei,in situatiile cind semnele respective nu sunt iincluse in continutul de baza al
componentelor de infratiune date devin semne calificante ce sunt introduse in continutul
calificant.

2.3.Alcatuiti o speta in care unul din semnele facultative ale laturii obiective ar devein
obligatoriu
Art.233-vinatul illegal,vinatul fara autorizatie corespunzatoare,fie in perioada interzisa,fie in
locurile interzise,cu unele metode nepermise.
Subiectul 3:Intentia si modalitatile ei
3.1.Caracterizati intentia si modalitatile ei
Intentia reprezinta cea mai raspindita forma a vinovatiei atit in continutul legii penale,cit si in practica
judecatoreasca. Infractiunea se considera savirsita cu intentie directa atunci cind persoana care a savirsit-o isi
dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunilor/inactiunilor sale,a prevazut urmarile prejudiciabile si a dorit
survenirea acestor urmari.
Intelegerea caracterului prejudiciabil al faptei si prevederea urmarii ei constituie elemental intelectiv al
intentiei.Intelegerea caracterului prejudiciabil al faptei savirsite e adresata in timp prezentului si inseamna ca
persoana in timpul savirsirii infractiunii constientizeaza caracterul si gradul prejudiciabil al faptei pe care o
savirseste.Previziunea urmarilor prejudiciabile este adresata in timp viitorului si inseamna ca faptuitorul a avut
reprezentarea posibilitatii survenirii lor.
Intelegerea caracterului prejudiciabil al faptei savirsite inglobeaza reprezentarea in constiinta persoanei a valorillor
sociale asupra carora se atenteaza,a continutului actiunii si inactiunii prin care se realizeaza activitatea
infractionala,a circumstantelor concrete in care se va desfasura infractiune.
Previziunea urmarilor prejudiciabile presupune reprezentarea faptuitorului asupra daunei care va fi cauzata,rpin
savirsirea faptei,valorilor crotite de legea penala.
Factorul intelectiv al intentiei directe presupune survenirea inevitabila a urmarilor prejudiciabile.
Factorul volitiv al intentiei directe caracterizeaza directionarea vointei subiectului si se exprima in dorinta survenirii
anumitor urmari prejudiciabile ale actiunii sau inactiunii sale infractionale.
Dorinta constituie factorul volitiv mobilizat la atingerea scopului infractional.
Intentia indirecta are loc atunci cind persoana care a comis infractiunea isi dadea seama de caracterul
actiunii/inactiunii sale,prevedea consecintele prejudiciabile si cu toate ca nu le dorea constient admitea survenirea
lor. Previziune in cazul intentiei indirecte presupune doar intelegerea posibilitatii survenirii reale a urmarilor
prejudiciabile si nu a inevitabilitatii lor.
Factorul volitiv al intentiei indirecte este caracterizat de lipsa dorintei,dar de admiterea constienta a urmarilor
prejudiciabile.
Intentia simpla si cea calificata
Intentia este simpla atunci cind faptuitorul prevede si urmareste survenirea urmarilor prejudiciabile.
Intentia calificata atunci cind faptuitorul urmareste survenirea urmarilor in vederea realizarii unui scop prevazut in
norma de incriminare.
Intentia determinata si cea nedeterminata
Intentia determinata se caracterizeaza prin prezenta la subiectul infractiunii a unei inchipuiri concrete cu privire la
indicii calitativi si cantitativi a prejudiciului cauzat prin infractiune. Intentia determinata simpla-atunci cind
subiectul are o inchipuire precisa despre un oarecare rezultat.
Intentia determinata alternativa-exista atunci cind subiectul prevede posibilitatea egala si reala de aparitie a doua sau
a mai multor urmari prejudiciabile.Intentia nedeterminata-este caracterizata prin aceea ca desi face parte din
previziunea subiectului in constiinta acestuia nu este determinata.
Intentia initiala si cea supravenita
Intentia initiala este evidenta atunci cind faptuitorul prevede urmarea faptei sale de la inceput.
Intentia supravenita exista atunci cind prevederea urmarii prejudiciabile apare ulterior unei hotariri initiale si
determina hotarirea unlterioara de a o produce.
Intentia spontana si cea premeditata
Intentia spontana-intentia care este realizata in infractiune imediat sau dupa tracerea a unui interval neinsemnat de
timp de la momentul elaborarii planului de a comite o infractiune.
Intentia spontana este simpla si afectata.
Intentia premeditate se caracterizeaza prin faptul ca intentia de a comite o infractiune se relizeaza dupa trecerea unui
anumit interval de timp de la aparitia gindului sau planului de a comite infractiunea.
Intentia unica si cea complexa
Intntia unica se manifesta atunci cind faptuitorul a hotarit sa savirseasca o singura fapta
Intentia complexa-faptuitorul a hotarit sa savirseasca mai multe fapte.

3.2.Determinati deosebirile dintre intentia indirecta si increderea exagerata

In cazul intentie indirecte subiectul prevede posibilitatea reala de survenire a urmarilor prejudiciabile,in cazul
increderii exaggerate aceasta posibilitate apare ca o abstractie,subiectul isi da seama ca astfel de fapte pot atrage
dupa sine aparitia unor urmari prejudiciabile,dar se bazeaza pe faptul ca in situatia concreta data le va putea evita.
Deosebirea intre increderea exagerata si intentia indirecta se face in raport cu elementul volitiv,daca in cazul
intentiei indirecte subiectul constient admite survenirea urmarilor prejudiciabile,adica pozitiv se atirna fata de
ele,atunci la increderea exagerata apare nu numai dorinta ci si admiterea constienta a aparitiei caroiva-I
urmari,subiectul straduindu-se sa nu permita aparitia in fapt a acestota avind o atitudine negative fata de ele.
3.3.Elaborati mecanismul psihologic al vinovatiei in cazul comiterii infractiunii cu intentie.
Daca faptuitorul nu doreste survenirea urmarilor prejudiciabile insa le admite in mod constient acesta constituie un
produs derivat al faptei sale in calea spre atingerea scopului dorit.Vinovatul nu tine spre provocarea urmarilor
prejudiciabile insa in acelasi timp nu incearca sa le evite.

Abaterea de la normele moraledin societate, specific oricrei infraciuni, caracterizeaz i multiplele

forme de comportament al persoanelor din situaia preinfracional, care devin n consecin, victime.
Amoralitatea n coportamentul victimelor sporete probabilitatea comiterii infraciunii n privina lor. n
cercetrile criminologice, comportamentul infracional, individual, victima prezint interes n acea msur
n care comportamentul ei se insereaz n evenimentul infraciunii i poart n sine o ncrctur
criminogen.
ns, chiar cnd are loc cea mai activ provocare a infraciunii din partea victimei, svrirea ei este
posibil doar atunci cnd personalitii infractorului i sunt caracteristice anumite orientri anti-sociale.
Cu ct mai semnificativ este rolul comportamentului victimei n geneza infraciunii, cu att mai redus
este intensitatea orientrii anti-sociale a personalitii infractorului. Asemenea dependen, interaciune,
poate fi relevat mai clar n infraciunile contra persoanei, fiindc n mecanismul psihologic al comiterii
lor, devin importante emoiile infractorului, care pot duce, n consecin, pn la faza afectului.
Fr analiza comportamentului i personalitii victimei, a reaciei ei asupra aciunilor infractorului, este
imposibil uneori de a determina din ce cauze atentatele infracionale similare, comise de unele i acelai
persoane, provoac rareori acelai rezultat infracional.
Elementele negative ale comportamentului victimei, pot servi ca factori ce favorizeaz svrirea
infraciunilor, sau chiar provoac comiterea lor. n psihologie se afirm c n calitate de factori care au
importan pentru apariia i decurgerea conflictului, pot fi ideile, poziia n anumite relaii, precum i
calitile individuale specifice ale personalitii.
Legislaia penal a Republicii Moldova conine un ir de indicaii precum c comportamentul negativ al
victimei poate servi ca circumstan care atenueaz pedeapsa penal sau ca baz de calificare a
infraciunii cu un grad de pericol mai redus.
Ca i infractorul, poteniala victim, apreciaz situaia din via concret ce s-a creat, i deseori
procedeaz, n dependen de rezultatele evalurii precum i n baza viziunilor, deprinderilor, calitilor
sale psihologice, etc. Deci, victima, interacioneaz nu numai cu viitorul infractor, dar i cu alte elemente
ale situaiei.
Acionnd ca un element activ al situaiei, victima poate aduce infractorul, prin comportamentului su,
ntr-o stare de afect puternic, genernd fric, ur, reacii uneori chiar nedorite pentru infractor. Deseori,
prin aceasta i se explic faptul c houl devine uciga, cu toate c pn la comiterea infraciunii nu avea
intenia s omoare victima.
n alte situaii, poteniala victim, prin njosirea permanent, i creaz viitorului infractor, o stare de afect,
provocndu-l pe infractor prin aceasta, la aciuni violente.
Test 8
Subiectul 1:Norma juridico-penala
1.1.Definiti norma juridico-penala
Normele juridice penale reprezinta reguli de conduita inscrise in legi penale care reglementeaza
raporturile juridice de drept penal ce apar in rezultatulsavirsirii unei infractiuni.
Normele juridice penale isi realizeaza functia lor regulatoare prin prevederea tuturor faptelor ce
sunt periculoase pentru valorile sociale care formeaza obiectul dreptului penal si prin interzicerea
lor sub sanctiune penala.Normele juridice penale au character complex,fiind prohibitive si
imperative,sunt prohibitive prin aceeea ca instituie obligatia generala de abtinere in a savirsi
fapta incriminata ca infrractiune,si sunt imperative deoarece prevad aplicarea si suportarea
consecintelor penale in caz de nerespectare a interdictiei de savirsire a infractiunilor
incriminate.Normele juridice penale sunt reflectate in articolele din Codul penal al RM.
1.2.Descrieti norma juridico-penala
Referindune la structura normei juridico-penale in literature de specialitate s-au conturat doua
opinii potrivit carora norma juridica penala cuprinde 3 parti:ipoteza,dispozitia,sanctiunea-fiind
tripotomica.Potrivit celei de-a doua opinii structura este dipotomica,fiind formata din dispozitie
si sanctiune.
Dispozitia reprezinta acea parte a normei penale care determina faptele prejudiciabile ce
constituie infractiuni.
Se clasifica in:1.Dispozitie simpla-care numeste doar fapta fara a descrie semnele ei.
2.Dispozitia descriptiva-contine o descrieire desfasurata a semnelor infractiunii,majoritatea
dispozitiilor din partea speciala a Codului penal sunt dispozitii de acest tip.3.Dispozitia de
blancheta-pentru a intelege continutul normei se face trimitere la alte legi sau acte normative.
4.Dispozitia de trimitere-dispozitia in cadrul careia pentru a intelege continutul normei se face
trimitere la dispozitia insasi a legii penale.5.Dispoztitia combinata-contine mai multe tipuri de
dispozitie indicate anterior.
Sanctiunea reprezinta partea normei care determina categoria si cuantumul pedepsei penale care
poate fi aplicata pentru actiunea savirsita.
Santiunile se clasifica in:1.Santiune relativ determinta-care stabileste o categorie de pedeapsa
indicind limitele minimale si maximale aplicabile cazului dat,daca in continutul sanctiunii se
contine numai limita maximala de pedeapsa,atunci cea minimala o gasim stipulate in Partea
Generala a Codului penal:amenda pentru persoana fizica;amenda pentru persoana
juridical;munca nereunerata in folosul comunitatii.2.Sanctiune absolut determinata-stabileste
expres categoria si marimea pedepsei.3.Sanctiune alternativa-stabileste doua sau mai multe
tipuri de pedeapsa penala,iar instanta de judecata reiesind din toate circumstantele cauzei si
pesoana infractorului stabileste o singura categorie de pedeapsa penala principala condamnatului.
4.Sanctiune absolut nedeterminata-sanctiunea nu stabileste nici categoria si nici limitele
pedepsei.5.Sanctiunea combinata-sanctiunea care contine in sine mai multe tipuri de sanctiuni
aratate anterior,de obicei acestea se refera in continutul sanctiunilor cind se pronunta pedeapsa
atit pentru pesoana fizica,cit si pentru persoana juridica.

Pentru a se face distinctia intre mai multe categorii de norme penale,in literature de specialitate
sau rezlizat un sir de clasificari:1.Dupa continutul si sfera de incidenta a normei distingem:
a)Norme penale generale-acelea care sunt cuprinse in continutul Partii Generale a Codului Penal
si sunt de generala aplicatiune,ele stabiilesc reguli de aplicare a institutiilor fundamentale ale
dreptului penal si anume infractiunea,raspunderea si pedeapsa penala.
Acestea se mai clasifica in:1.Norme declarative-stabilesc scopul si principiile generale ale
dreptului penal2.Norme determinative-norme care contin formularea institutiilor si notiunilor
separate ale dreptului penal.b)Norme penale speciale-normele de incriminare care prevad
conditii in care o anumita fapta constituie infractiune si pedeapsa ce se aplica pentru savirsirea
ei.Aceste norme alcatuiesc continutul Partii Speciale a Codului Penal.
Ele se mai clasifica in:a)Norme de interdictie-norme prin care se impune o interdictie oprindu-se
savirsirea unei anumite fapte prejudiciabile prevazute de legea penala prin amenintarea cu
aplicarea unor anumite sanctiuni,majoritatea normelor speciale sunt de interdictie.b)Norme de
prescriptie-prin care se oblige cetatenii sa savirseasca anumite fapte recunoscute social utile
2.In functie de caracterul conduitei prescrise prin preceptul normelor:
-Norme prohibitive-abtinerea de a savirsi fapta descrisa si incriminate in dispozitie.
-Norme onerative-stabilesc obligatia de a face sau de anu face ceva.
3.In functie de elementele cuprinse in structura normei penale:
-Norme penale complete-cuprin atit dispozitia,cit si sanctiunea necesare incriminarii si
sanctionarii unei fapte ca infractiune.-Norme penale divizate-nu au structura completa in acelasi
articol din lege.
4.In materie de tehnica legislative:
-Norme penale de incriminare cadru-au in structural or o dispozitie de incriminare cadru si o
sanctiune corespunzatoare.-Norme penale de trimitere sau de referire-sunt norme incomplete.

1.3.Decideti asupra formelor de interpretare a legii penale

Interpretarea legii penale este o operatiune lgico-penala de lamurire a continutului unei legi
penale.In functie de subiectii care efectueaza interpretarea,aceasta poate fi:
-Oficiala-atunci cind este efectuata de catre organe sau subiecti oficiali;
-Neoficiala-atunci cind este efectuata de catre oameni de stiinta,profesionisti,cetateni.
Interpretarea oficiala poate fi:
-Legala(autentica)-este efectuata de catre legiuitor si consta in explicarea anumitor
termini,expresii sau situatii juridice care impun o interpretare unitara.Aceasta interpretare poate
fi contextuala atunic cind este facuta de legiuitor odata cu adoptarea normei intepretate si in
cuprinsul aceleiasi legi;si posterioara-atunci cind este facuta ulterior adoptarii legii interpretate si
prin act normative separate.-Cauzala-apare cel mai frecvent in practica,deoarece incadrarea
juridical a oricarei infractiuni de catre organul de urmarire penala sau de instanta de judecata
presupune o activitate permanenta de interpretare a prevederilor legale in raport cu
circumstantele fiecarei cauze.
Interpretarea neoficiala poate fi:
-Doctrinala-este facuta de catre institutiile de cercetari stiintifice ,de teoreticienii dreptului penal
care prn monografii,lucrari,articole efectueaza o analiza teoretica a normelor penale.
-Profesionala-este efectuata de catre juristi,in afara unei cauze penale concrete.
-Obisnuita-este realizata de catre orice neprofesionist,participant la raportul de drept penal,de
cetateni.
Subiectul 2:Consecintele prejudiciabile
2.1.Relatati despre consecintele prejudiciabile
Urmarea prejudiciabila consta din lezarea obiectului sau,crearea unei stari de pericol pentru
acesta prin savirsirea actiunii sau inactiunii ilicite,rezultatul se poate exprima intr-o vatamare
efectiva adusa obiectului,o lezare a acestuia sau producerea unui pericol pentru el.
Consecinta ca lezare adusa obiectului poate fi matriala si consta din modificarea suferita de
obiectul material sau in schimbarea efectiva materiala produsa in realitatea inconjuratoare,de
ex:infractiunea de omor,de vatamare corporala,de sustragere.
Consecinta ca lezare adusa obiectului poate fi nemateriala-atunci cind obiectul apararii unor
infractiuni consta intr-o valoare nemateriala,de ex:demnitatea persoanei.
Consecinta penala poate consta si intr-o strare de pericol-atunci cind fapta fara a produce o dauna
efectiva obiectului apararii penale ii creeaza o stare de pericol de amenintare directa suficienta ca
fapta sa fie apreciata in calitate de infractiune,de ex:tentative dde omor.

2.2.Clasificati consecintele prejudiciabile

Consecintele sau urmarile prejudiciabile se clasifica in doua grupe:
1.Consecintele prejudiciabile materiale:a)patrimoniale-ex:sustragerea,delapidarea.b)fizice-
omorul si toate formele vatamarii corporale.
2.Consecintele prejudiciabile formale:a)consecinte care aduc prejudiciu drepturilor si libertatilor
persoanei;b)consecinte care aduc daune activitatii aparatului de stat si organizatiior obstesti.

2.3.Decideti asupra importantei consecintelor prejudiciabile

In primul rind ele sunt semne principale in cadrul componentelor materiale de infractiunne;
In al doilea rind in unele componente materiale de infractiune consecintele prejudiciabile apar in
calitate de semne calificante ale acestora;
In al treilea rind consecintele prejudiciabile sunt luate in considerare de instanta de judecata in
procesul stabilirii pedepsei faptuitorului in calitate de circumstante atenuante sau agravante.

Subiectul 3:Subiectul infractiunii

3.1.Relatati despre responsabilitate si iresponsabilitate
Responsabilitatea este starea psihiologica a persoanei care are capacitate de a intelege caracterul
prejudiciabil al faptei,precum si capacitatea de a-si manifesta vointa si a-si dirija actiunile.
Este absolute necesar ca responsabilitatea sa existe in momentul comiterii infractiunii,daca
responsabilitatea lipseste nu se mai pune problema vinovatiei ca semn al ifractiunii.
Persoana fiin responsabila poate fi caracterizata potrivi a doua criterii:
1)Criteriul juridic(psihologic)-capacitatea persoanei de a intelege caracterul prejudiciabil al
infractiunilor precum si posibilitatea de a conduce cu actiunile sau inactiunile sale.
2)Criteriul medical-responsabilitatea persoanei care poseda posibilitatea de a intelege de ce fapta
sa prezinta un grad sau un nivel de prejudiciabilitate pentru a se abtine de la comiterea ei.
Este iresponsabila persoana care nu este apta de a-si aprecia faptele sale sau chiar si daca este
capabila sa le aprecieze nu este in stare de a le stapini,nule poate dirija in mod constient datorita
unei boli psihice permanente sau temporare.Nu este pasibila de raspundere penala persoana care
in momentul savirasitii unei fapte prejudiciabile se afla in stare de iresponsabilitate,fata de
asemenea persoane in baza hotaririi instantei de judecata pot fi aplicate masuri e constringere cu
character medical.La categoria persoanelor iresponsabile se mai atribuie si persoanele care au
savirsit infractiuni in stare de responabilitate insa inainte de pronuntarea sentintei de instanta de
judecata sa imbolnavit de o stare psihica care a lipsit-o de posibilitatea de a-si da seama de
actiunile sale ,fata de asemenea persoane este pronuntata aplicarea masurilor de constringere cu
character medical,iar dupa insanatosire aceasta persoana urmeaza sa raspunda penal pentru
faptele comise anterior.De asemenea mai poate fi considerata persoana iresponsabila cea care a
savirsit infractiunea in stare de responsabilitate,a fost responsabila pe parcursul desfasurarii
procesului insa sa imbolnavit de o boala cronica mintala in momentul executarii pedepesei
penale,fat de aceasta persoana se pronunta trimiterea intr-o institutie medicala specializata cu
scopul efectuarii tratamentului necesar,iar daca se insanatoseste va fi supusa executarii
termenului de pedeapsa ramas,insa daca in perioada efectuarii tratamentului a expirat termenul
de pedeapsa ea va fi liberata de executarea termenului inchisorii.
Criteriul medical al iresponsabilitatii include prezenta unei maladii sau bolipsihice.
Criteriul juridic(psihologic)-include 2 factori psihici:factorul intelectiv-persoana nu poate sa-si
deie seama de actiunile sale;factorul volitiv-persoana nu poate conduce cu faptele sale.

3.2.Explicati modul de stabilire a virstei subiectului infractiunii

Suunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice responsabile care in momentul comiterii
infractiunii au implinit virsta de 16 ani,in cazul unor categorii de infractiunii virsta tragerii
personei la raspundere penala este de 14 ani,de asemnea exista categorii de infractiuni in cazul
savirsirii carora subiecti ai acestora pot fi persoane majore,ce au deposit virsta de 18 ani,de
ex:pornografia infrantila,provocarea ilegala a avortului.
Pentru a stabili virsta minorului judecata este obligate sa determina cu exactitate ziua,luna si anul
nasterii acestuia,in unele cazuri se purcede la efectuarea unei expertize medico-legale pentru
constatarea virstei minorului:se va constata ca minorul a implinit o anumita virsta reioesind din
virsta minimala stabilita de expert,iar cind se cunoaste ziua de nastere se va considera ca
persoana a implinit o anumita virsta incepind cu ora 00:00 a zilei urmatoare.Daca expertii
numesc numai anul nasterii atunci ziua de nastere va fi considerate ultima zi a acelui an.
Se disting 3 criterii pentru stabilirea virstei raspunderii penale:
1.Biologic-persoana de vine automat penalmente responsabila odata cu atiingerea unei anumite
virste;
2.Intelectual-faptuitorul este responsabil daca se demonstrreaza ca a comis fapta cu discernamint
3.Mixt-combinatia primellor doua criterii.

3.3.Platon pastra la domiciliu un pistol fara autorizare corespunzatoate.La 10.03.2004 feciorul

sau in virsta de 12 ani aiesit in curte si jucindu-se cu arma a ranit-o la mina dreapta pe Popova in
virsta de 18 ani,cauzind acesteia leziuni corporale usoare.
Dati notiunea de subiect al infractiunii.
Subiect al infractiunii este cel care a comis o infractiune,sunt pasibile de rasoundere pernala
persoanele fizice responsabile care in momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de 16 ani,
in cazul unor categorii de infractiunii virsta tragerii personei la raspundere penala este de 14
ani.In calitate de subiecti ai raspunderii si pedepsei penale pe teritoriul RM pot fi examinate toate
categoriile de persoane(cetateni proprii,persoane straine si apatride) care sau facut vinovate de
comiterea unei fapte prevazute de legea penala.
Poate fi tras la raspundere penala feciorul lui Platon?
Nu.
Test nr.11
Subiectul 1:Raportul juridic penal de conflict
1.1.Definiti raportul juridic penal
Raporturile juridice penale reprezinta relatiile de aparare sociala impotriva criminalitatii si
combaterea acesteia,reglementate prin normele dreptului penal,ce apar independent de vointa
destinatarilor legii penale.Raporturile juridice penale se realizeaza intre stat si toti ceilalti
membrii ai societatii,in cadrul acestui raport statul prin organelle sale are dreptul de a impune
respectarea valorilor sociale ocrotite de lege si de a trage la raspundere penal ape cei care au
savirsit infractiuni,iar membrii societatii au obligatia de a se conforma legii.Raporturile juridiec
penale nu iau nastere pe baza unui accord de vointa intre cei care sunt subiecti ai raportului,ci
prin exprimarea imperativa a vointaei statului,raporturile juridice penale alcatuiesc ordinea de
drept penala efectiva.

1.2.Comparati raportul juridic penal de conformare cu cel de conflict

Raporrturile juridice de conformare sunt acele raporturi care se stabilesc intre stat-ca subiect ce
asigura protectia celor mai importante valori sociale prin mijloace juridice penale si toti cetatenii
carora li se adreseaza aceste norme.Raporturile juridice de conformare au o existenta
abstracta,imateriala,avind relevanta in realizarea scopului de preventie generala pe care o are
dreptul penal.Ne este greu de acceptat existenta unor raporturi de conflict generate prin savirsirea
infractiunii fara o prealabila conturare a obigatiilor generale de conformare la lege in cadrul unor
raporturi de conformare.De asemenea intelegerea raportului juridic penal numai in sensul
conflictului dintre norma penala si individual antisocial neglijeaza tendinta legisltiilor moderne
de a asimila modelul preventiv-curativ in aria mijloaclor de aparare sociala penale si reducerea
reactiei repressive.Din momentul in care o anumita persoana nerespectind norma prohibitive sau
onerativa a legii atenteaza la valorile sociale raaportul jjuridic penal ia o forma concreta,in
aceasta situatie norma juridical penala genereaza relatii sociale de aparare de tip conflictual.

1.3.Estimati momentul nasterii,modificarii si stingerii raportului juridic penal de conflict

Raportul juridic penal de conflict se naste din momentul savirsirii infractiunii,temeiul real al
raspunderii penale il constituie fapta prejudiciabila savirsita.Dobindirea calitatii de subiect al
raportului juridic de conflict se realizeaza prin vointa expresa a persoanei care decide sa nu-si
mai respecte obligatiile sale de conformare la dispozitiile legii penale,incalacarea repetata a
obligatiei de conformare prin savirsirea mai multor infractiuni da nastere unor multiple raporturi
juridice penale de conflict.Constatarea existentei unui raport juridic penal de conflict se face de
catre o instanta de judecata competenta conform legii.Raportul juridic penal de conflict se
constata prin intermediul procesului penal.
Modificarea raportului juridic penal de conflict are loc cind se adopta o norma juridical penala
mai blinda,intervin unele cauze care inlatura pedeapsa sau se modifica definitive.
Stingerea raportului juridic penal de conflict o reprezinta executarea pedepsei,in cazul liberarii
de raspundere si pedeapsa penala stingerea raportului juridic penal de conflict se produce in
momentul raminerii definitive a hotaririi penale prin care sa dispus liberarea..

Subiectul 2:Infractiunea si componenta infractiunii

2.1.Relatai despre actiunea prejudiciabila
Actiunea reprezinta o comportare pozitiva,o conduita prin care se face ceva de natura sa produca
o schimare in sfera relatiilor sociale.Cele mai multe infractiuni sunt savirsite prin actiuni,aceasta
poate consta dintr-un singur act sau din mai multe fara ca prin aceasta sa-si piarda unitatea,de
ex:infractiunea de vatamare corporala poate fi savirsita cu aplicarea unei singure lovituri sau a
mai multora.Categotia de infractiune in reglementarea sa generala presupune savirsirea unei
actiuni.Actiunea in structura unui anumit tip de infractiune cunoaste o anumita forma de unde
apare si denumirea de infractiune tipica,adica proprie acelei fapte.In norma de incriminare se
indica actiunea fie printr-un cuvint,fie printr-o expresie.Actiunea poate imbraca diferite forme,se
poate manifesta sub aspecte diferite in functie de obiectul special ocrotit de legea penala care
poate fi lezat numai printr-un anumit mod de comportare a infractorului,aceasta se paote realize
prin cuvinte,prin metoda scrisa sau prin acte fizice.La infaptuirea actiunii faptuitorul poate utilize
forta proprie atunci cind loveste victima sau anumite instrumente.

2.2.Analizati coraportul dintre infractiune si componenta infractiunii

Notiunea de infractiune sic ea de componenta a infractiunii sunt strins legate intre ele,insa ele nu
sunt identice.Intr-o opinie sotiunea materiala a infractiunii si notiunea generala a componentei de
infractiune exprima pe diferite cai elementele esentiale ale unora si acelorasi fenomene ale vietii
sociale,ale faptelor prejudiciabile,care sunt prevazute in calitate de infractiuni in legea penala.
Infractiunea reprezinta intotdeauna un fenomen al realitatii obiective,ea este comisa de catre o
persoana concreta,intr-un anumit loc,intr-o perioada determinate de timp,in anumite
imprejurari,fiecare infractiune se caracterizeza printr-o multitudine de trasaturi individuale,de
ex:o infractiune de omor poate fi savirsita de catre o persoana,in anumite conditii de loc si de
timp,din anumite motive etc.
Componenta infractiunii este o notiune juridica ce se contine in dispozitia unei norme concrete a
Parii speciale a CP si care caracterizeaza nu o infractiune concreta,ci o infractiune de un anumit
tip sau gen prin intermediul descrierii semnelor principale ale acesteia.Componenta infractiunii
nu este o fapta comisa de infractor,ci o notiune abstracta,componenta infractiunii exista chiar
daca in realitate nu se savirseste nici o infractiune prevazuta de aceasta componenta,componenta
infractiunii este de neconceput fara legea penala,si fara fata prejudiciabila,analizind o fapta
prejudiciabila savirsita in realitatea obiectiva si componenta infractiunii ce o caracterizeaza
observam ca numarul semnelor prevazute in componenta infractiunii este mult mai mic in raport
cu numarul semnelor ce caracterizeaza infractiunea ca o fapta a realitatii.,de ex:pentru
componenta huliganismului nu prezinta nici o importanta faptul ca actiunea a fost savirsita ziua
sau seara,ca era barbat blond sau vrunet,ca era imbracat intrun anumit stil,etc.

2.3.Radu sa inteles cu Puiu sa-I vinda niste material de constructii,cu conditia ca Puiu le va lua
singur.Cind Puiu a venit dupa materiale,Radu I le-a aratat.Nestiind ca materialele nu-I apartin lui
Radu,Puiu lea incarcat si a plecat.
Pot fi pedepsite penale actiunile lui Radu?Nu.

Subiectul 3:Subiectul infractiunii

3.1.Definiti suubiectul special al infractiunii
Prin subiect special al infractiunii este considerate persoana care pe linga semnele subiectului
general intruneste cumulative in momentul savirsirii faptei si o conditie speciala.Deci nu orice
persoana fizica responsabila ce a implint o anumita virsta si care a provocat aparitia unui anumit
prejudiciu poate fi privita in calitate de subiect al infractiunii.
Semnele subictului special sunt foarte variate,ele se pot referi la diferite caracteristici ale
personalitaii infractorului,cum ar fi cele ce se refera la functia pe care o ocupa
faptuitorul,profesia acestuia,starea famliara,de ex:subiect al infractiunii de incalcare a regulilor
de securitatea circulatiei sau de exploatare a mijloacelor de transport poate fi numai persoana
care conduce mijlocul de transport.
Semenel ce caracterizeaza subictul special sunt aratate in dispozitiile articolelor partii speciale a
CP.Exista situatii cind semnele subiectului special nu sunt aratate intr-o norma concreta a partii
speciale insa acestea pot fi determinate daca apelam la metoda interpretarii sistematice logice sau
gramaticale a legii,de ex:neacordarea de ajutor unui bolnav.
Subiectii speciali pot fi clasificati:
-Conform situatiei juridico-statale:
1)cetateanul RM
2)ceteanul strain sau apatrid
-Dupa criteriul demographic,conform genului:1)femeia;2)barbatul
-Conform profesiei:1)medical2)infractor contra justitiei
-Conform functiei detinute:1)persoana cu functie de raspundere;2)militarul

3.2.Analizati conditiile tragerii la raspundere penala a persoanei juridice

Noul CP al RM pentru prima data in istoria penala a tarii noastre contine reglementari privind
persoana juridical ca subiect al infractiunii.Recunoasterea teoretica a posibilitatii persoanei
juridice se a raspunde penal a fost urmata de aplicarea prin anumite acte internationale,astfel
Comitetul European privind problemele infractionale a Consiliului Europei a recomandat
Parlamentelor statelor membre a Consiliului de a recunoaste persoana juridica in calitate de
subiecti ai raspunderii si pedepsei penale in cazul savirsirii infractiunilor ecologice.De asemenea
Conventia Europeana de drept penala asupra coruptiei prevede raspunderea penala a persoanelor
juridice pentru infractiuni reprezentind darea si luarea de mita ,traffic de influenta si spalare a
banilor.La moment raspunderea penala a persoanelor juridice este prevazuta in Marea
Britanie,SUA,Franta,Germania
Sunt pasibile de raspundere penala pentru savirsirea unei fapte penale toate persoanele juridice
cu exceptia autoritatilor publice.
Persoana juridica este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorspunzatoare a
dispozitiilor directe ale legii careindeplineste indatoriri sau interdictii pentru efectuarea unei
anumite activitati.
De asemenea persoana juridica este pasibila de raspundere penala daca este vinovata de
efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate,de
asemenea fapta care cauzeaza sau creaza pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile
persoanelor,societatii sau statului a fost savirsita in interesul acestei persoane juridice.
Persoana juridical poarta raspundere penala pentru savirsirea infractiunilor in sanctiunile carora
este prevazuta pedeapsa generala aplicabila persoanelor juridice,de ex:savirsirea unor infractiuni
economice,ecologice,a ifractiunilor contra sanatatii publice,a infractiunilor in domeniul
informaticii.

3.3.Prezentati o speta in care ar fi present subiectul special al infractiunii

Cetateanu X-medic,aflindu-se pe strazile orasului noaptea a observat ca un grup de persoane l-
au atacat pe cetateanuL Y injunghiindul,X-medicul observind aceasta nu a acordat ajutor medical
lui Y din motiv ca era obosit si se grabea acasa.
 1. CARACTERIZAREA GENERAL A DP
1.1Def. conceptul i caracteristicile DP
D.P. ca ramur de drept reprezint - totalit. de norme juridice, care stabilesc ce fapte constituie
infraciuni, condiile rspunderii penale, pedepsele i alte msuri ce urmeaz a fi aplicate sau
luate de ctre instanele judectoreti n cazul persoanelor care au svrit infr., n scopul aprrii
celor mai importante valori sociale.Caracteristicele DP. le distingem din analiza definiiei, i
anume:a) DP. - ramur de drept distinct;b) DP. - structur unitar, d/ce este alctuit din
PSpec.i PGen.;c) e format dintr-o totalitate de norme juridice;d) D.P. este autonom ntru-ct
reglem. un domeniu de relaii sociale;e) normele D.P. stabilesc faptele considerate infraciuni,
condiile de tragere la rs.penal precum i pedepsele ce tr. aplicate;f) normele de drept se aplic
n scopul ocrotirii statului i a ordinii de drept din R.M. mpotriva faptelor socialmente
periculoase.
1.2. Caracterizai principiile D.P. P. legalitii nimeni nu poate fi trs la rsp. penal dect
n baza sentinei unei judectorii care tr. s fie n strict conform. cu leg.penal. P.
umanismului LegPen. nu urmrete scopul de a cauza suferine fizice sau de a leza demnitatea
omului. ntreaga reglem.juridic are menirea s apere persoana ca valoare suprem a societii. P.
democratismului toate persoanele care au svrit infraciuni snt egale n faa legii i sunt
supuse rs. penale fr deosebire de sex, ras, limb, religie, apartenen la o minorotate na.,
opinie politic, sau o alt situaie. Aprarea dreptur. i intereselor unei pers. nu poate fi realizat
prin nclcarea drepturilor i intereselor altei persoane. P. egalitii n faa legii toi sunt
egali n faa legii indiferent de ras, religie, sex, opinie politic, apartenin la o minorotate na.
sau o alt situaie. P. vinoviei persoana este supus rspunderii i pedepsei penale numai
pentru fapta svrit cu vinovie (intenia sau imprudena) prevzut de legea penal. P.
caracterului personal al rsp. penale RP este supus numai pers. care a svrit cu intenie
sau impruden o fapt prev. de LegPen. P. individualizrii rsp. penale i pedep. penale. la
aplicarea LegPen se ine cont de caracterul prejudiciabil al faptei ,de persoana fptuitorului i
circumst. care agraveaz sau atenuiaz RP.
1.3. Decidei asupra obiectului D.P. ca ramur de drept.
Obiectul D.P. l constituie o categorie aparte de relaii sociale, numite relaii juridice penale.
Aceste relaii iau natere ntre membrii societii i stat prin intermediul org. judiciare din
necesitatea aprrii valorilor eseniale ale societii i a dezvoltrii lor n deplin securitate.
Pe de o parte ali autori, afirm c obiectul D.P. l constituie relaiile sociale care apar ntre
societate i membrii si din momentul intrrii n vigoare a normelor penale, deoarece din acest
moment societatea poate pretinde de la membrii si o anumit conduit, iar membrii societii
snt obligai s le respecte.

TESTUL Nr.1
Spe. tiind c Iachim sufer de o form grav a schizofreniei, Movileanul la determinat pe
acesta s aib raport sexual cu sora lui (Iachim). Expertiza medical a stabilit c este iresponsabil
i nu-i poate da seama de faptele sale. Calificai fapta lui Mov. i Iachim.
Se va schimba calific. dac , n mom. svririi faptei, sora lui Iachim se afla n stare de
com? 1. Fapta lui Movileanu va fi calificat ca instigare la incest.Se consider instigator,
persoana care prin orice metode, determin o alt persoan s svreasc o infraciune. Fapta
lui Iachim nu va fi calificat ca infraciune, deoareca acesta este recunocut printr-o expertiz
medical ca fiind iresponsabil. Legea penal recunoate ca fiind iresponsabil persoana care din
cauza unei boli psihice nu-i poate dirija aciunile. Aceast persoan nu este pasibil de
rspundere penal. n baza hotrrii instanei de judecat, pot fi aplicate msuri de constrngere
cu carcter medical. 2. Calificarea n cazul, cnd sora lui Iachim se afla n stare de com nu. se va
schimba, deoarece dup cum am menionat, el este iresponsabil.
Test 3
Subiectul 1 Legea penal
1.1.Relatai despre structura normei de drept.Structura normei juridico- penal difer dup
cum acestea sunt norme penale generale i norme penale speciale.Normele penale generale
stabilesc principiile i dispoziiile de baz ale dreptului penal. Aceste norme sunt constituite din
dispoziie i ipotez, sanciunea penal lipsind. Pe cnd normele speciale sunt norme
incriminatorii. n structura lor intr: ipoteza, dispoziia i sanciunea. n ipotez se descrie fapta
incriminat, pe cnd dispoziia rezult din nsi ncriminarea.
Sanciunea la rndul ei fiind de mai multe feluri: - sanc. absolut determinat, stabilete
expres categoria i mrimea pedepsei; - sanc. relativ determinat, stabilete categoria concret
de pedeaps i limitele ei; - sanc. absolut nedeterminat, sanciunea ce nu stabilete nici
categoria nici limitele pedepsei; - sanc. alternativ, stabilete dou sau mai multe categorii de
pedepse din care numai una este aleas de instana de judecat.
1.2. Determinai felurile de interpretare a legii penale.
Felurile de interpretare a legii penale sunt:1)Aplicarea legii penale n timp- caracterul penal al
faptei i pedeapsa pentru aceasta se stabilete de legea penal n vigoare la momentul svririi
faptei Aciunea legii penale n timp are dou efecte: - retroactivitatea; - ultraactivitatea.
Retroactivitatea - se aplic pn la intrarea ei n vigoare n cazul n care uureaz pedeapsa i
amelioreaz situaia persoanei. Ultraactivitatea dei a intrat n vigoare legea nou se mai
aplic legea veche.
1)Aciunea legii penale n spaiul- se are n vedere aplicarea legii penale n funcie de locul
svririi infraciunii (n ar sau strintate), care se guverneaz de urmtoarele principii: - p.
teritorialitii, l. penal se aplic tuturor infr. svrite pe teritoriul rii noastre. - p.
personalitii, cetenii RM i apatrizii cu domiciliul permanent pe teritoriul rii sunt pasibili de
rs. penal conform CP al RM. - p. realitii, cetenii strini i apatrizii ce au svrit infr. ce
lezeaz drepturile i interesele RM sunt posibili de rs. penal conform CP al RM. - p.
universalitii, este vorba de inf. svrite care sunt prevzute de tratatele internaionale la care
RM este parte.
1.3. Propunei o situaie practic n care legea penal ar avea efect retroactiv.
Prin retroactivitatea legii se nelege, leg. penal care nltur caracterul penal al faptei, care
uureaz sau amelioreaz situaia persoanei, adic se extinde asupra persoanelor care au svrit
infr. pn la intrarea n vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care i ispesc
pedeapsa i asupra celor care au antecedente penale. Exemplu: n luna mai 2004, cet. X a sustras
pe ascuns prin ptrundere din apartamentul cet. Y un set de pahare Zepter n valoare da 1000
euro. n mai 2007 pe aceast fapt cet. X a fost tras la rspundere penal. Instana de jud. datorit
efectului retroactivitii legii penale va dispune pedeapsa cu nchisoare de pna la 5 ani, aa cum
prevede sanciunea art.186 alin (2) lit. c) la momentul comiterii faptei prejudiciabile. Aplicarea
sanciunii n aceast situaie (7ani) va fi considerat ca legal.
Subiectul III
Ceban sistematic ntrebuina buturi alcoolice, se certa cu soia. n ziua svririi infraciunii, el,
fiind n stare de ebrietate, a adormit n casa tatlui su. Soia a venit i l-a adus acas,unde s-a
nceput cearta.Ceban a luat arma i a mpucat.Auzind glgie n casa soilor Ceban, au venit
vecinii.Ceban, ameninndu-i cu arma, i-a dat afar, a ndreptat arma asupra soiei i a tras,
omorndu-o pe loc. n acest moment de cas s-a apropiat mama soiei lui Ceban.Observnd-o
lng poart, Ceban a tras i n direcia ei, dar a dat gre.
mpotriva cror relaii sociale este ndreptat infraciunea svrit de Ceban? Determinai
obiectul generic i nemijlocit al omorului.nfraciunea svrit de Ceban este ndreptat
mpotriva relaiilor sociale privitoare la viaa sau sntatea persoanei.Omorul intenionat (sau pur
i simplu omorul) este lipsirea ilegal i intenionat de via a unei alte persoane.Obiectul
juridic generic l formeaz relaiile sociale privitoare la viaa sau sntatea persoanei. Obiectul
juridic nemijlocit (special) al omorului intenionat l formeaz relaiile sociale cu privire la
viaa persoanei.Obiectul material al omorului intenionat l formeaz corpul persoanei.
Infraciunea urmeaz a fi calificat n cazul omorului soiei conform art.145 alin.(3) lit.b) din
Codul penal (omorul svrit asupra soiei).
Ct priveti aciunile lui Ceban ndreptate mpotriva mamei soiei, acestea urmeaz a fi calificate
conform art.27 i art.145 alin.(1) din Cod penal (tentativ de omor a unei persoane).
Sub.III
Colesnic manifesta o atitudine neomenoas fa de mama ei. tiind c ultima nu se poate
deplasa, fr ajutor strin, prin apartament, ea pleca de acas pentru 2-3 ziule, lsnd-o pe
bolnava fr mncare. Fiind acas, Colesnic nu-i ddea mamei sale nimic dect pne i ceai. n
rezultat, la aceasta din urma s-a dezvoltat distrofia general a organismului care a generat o boal
psihic cronic. Atitudinea fa de mama sa era motivat de Colesnic n felul urmtor: mama sa
nu s-a ocupat de educaia ei n copilrie, ducea un mod de via depravat i nu merit un alt fel
de tratament la btrnee.

Efectuai aprecierea juridic a faptei lui Colesnic.