Sunteți pe pagina 1din 4

Tema 2. Definirea, esenta si continutul auditului 1) Evol istorica a Aud.

Formarea Aud (gen, scop, obiective) e un proces indelungat care nu sa terminat nici in mom actual. Istoria arata ca dezv acestui proces a inceput odata cu intocmirea RF, cca 4000 i.Hr. cind civilizatiile antice ale Orientului Apropiat au format primele state inalt organizate si au initiat act ec.Formarea unui stat impune executia unui buget de stat, adica evolutia ven si chelt; perceperea impoz. Totodata a aparut necesitatea controlului inclusiv a Aud, scopul care consta in micsorarea greselelor si fraudelor din partea slujbasilor necompetenti sau necinstiti. 1 data cuv Aud- latina cu 2000 ani in urma si repr persoana care asculta pe cineva, functionarul care tr sa asculte Darile de seama ale pers oficiale. Tara de origine-MB unde in 1844 se aproba un sir de legi potrivit carora conducerea companiilor pe actiuni era obl de a inventa cel putin odata pe an o pers autorizata care sa controleze conturile contabile si RF. Astfel auditul=control financiar extern infaptuit de un specialist competent care nu activeaza in cadrul #. Existenta multor cazuri de faliment au dus la cresterea riscurilor investitiilor financ. Pt controlul reflectarii corecte a inf financ si pt confirmarea Darilor de seama se invitau pers de incredere. Deci apartitia aud e legata de divizarea intereselor celor ce se ocupa de gestionarea #, si celor ce investesc in #. Criza econ 1928-1933 a sporit necesitatea serv de aud. Pina la sf 40 aud consta in controlul doc ce refl inreg operatiunilor banesti si gruparea lor corecta in RF audit de confirmare.Dupa 1949 auditorii independenti acorda atentie controlului intern presupunind ca intrun control intern eficient probabilitatea erorilor e mai mica si inf financ mai exacta. Companiile de aud au inceput sa acorde mai multe serv de consultanta decit aud propriu-zis audit de orientare.O alta etapa - bazata pe risc - se bazeaza pe det riscului posibil care poate aparea la efectuarea raportului controlului sau la acordarea serv de consultanta. Verificarea are loc prin intermediul selectiei acelor parti unde riscul erorii e mai mare. In RM aud a aparut stihiinic si a fost legat de aparitia si dezv relatiilor de piata. Baza juridica hotarirea Guv din 1991 si Regulamentul temporar din 1994 si era det in fond de act # mixte. Acum 120 Saud si auditori intreprinzatori individuali; 6 organiz cu instruire continua a auditorilor. 2)Notiune, scop, obiective Aud. Comitetul pt practica de audit din MB audit=verificare independenta a RF ale # de un auditor special desemnat pt exprimarea opiniei cu privire la respectarea regulilor stabilite de lege. Comitetul american al asociatiilor contabile audit=sistem de procese pt obtinerea si aprecierea datelor obiective despre evenimentele si act economice prin det nivelului de corespundere fata de criteriul respectiv si prezentarea rezultatelor utilizatorilor cointeresati. =verificarea independenta a RF sau a inf financ despre obiectul verificat cu scopul formularii concluziei. Legea privind act de audit in RM audit=examinare independenta a RF anuale si consolidate si a altor inf aferente acestora ale # auditate pt exprimarea unei opinii profesioniste a auditorului asupra corespunderii lor sub toate aspectele semnificative, cerintelor stabilite fata ed aceste rapoarte. Act de audit=act de intreprinzator care consta in prestarea de serv profesionale efectuata pe baza de contract pt exprimarea opiniei aupra veridicitatii RF. Auditor= pf care detine certificat de calificare a auditorului. Scopul auditului= exprimarea opiniei asupra veridicitatii RF. Obiective audit: aprecierea autenticitatii RF; aprecierea nivelului de org a con si nivelului de calificare a cadrelor, legitimitatea act economice a #; aprecierea situatiei economice a # in per precedenta si prezenta, estimarea ei pe viitor; propunerea unor solutii de inlaturare a erorilor comise la det rezultatului financ. Deosebiri audit-revizie :1.scopul reviziei-inlatura neajunsurile si de a lichida mom neg; scop auditmicsora neajunsurile si limita aspectele negative. 2.revizorul tinde sa stabileasca respectarea cadrului juridic, iar auditorul tinde spre det adevarului. 3. ca rezultat revizorul doreste obtinerea datelor cit mai concrete, iar auditorul se multumeste cu date aproximative;4. revizor doreste o publicitate max , iar obl auditorului e de a pastra secretul profesional 5.clientul nu poate alege revizorul pt ca acesta apara interesele statului, dar poate alege auditorul. Deosebiri audit-con:1.cea mai mare parte a act de audit e strins legata de datele contabile 2.con cuantifica, prelucreaza si transmite inf cu privire la #, face legatura dintre act desfasurata si factorii decizionali;3.con ofera inf cuantificabile pe care MG # le utilizeaza pt a lua decizii, iar auditorul tr sa cunoasca aceste inf in amanunt;4.contabilul este conformatorul regulilor si principiilor contabile, auditorul are capacitatea de a chibzui asupra conformarii exprimindusi opinia. 3) Regl juridica a act de audit Regl act de audit in RM se efectueaza in 2 nivele: 1)regl de stat :a)asigurarea normativa b)certificarea si licentierea. 2)regl efectuata in baza standardelor de audit (angajamente, contractem rapoarte de audit, metodica de exercitare a auditului). Regmentarea de stat include : 1)legea privind act de audit 2)SNA 3)regulamentele privind practica de audit 4)regulamentul consiliului de supraveghere a act de audit 5)cod etic 6)acte normative ce regl act antreprenoriala (legea cu privire la antreprenoriat si #, Cod fiscal, legea bugetului asig sociale de stat). Legea privind act de audit stabileste cadrul juridic privind organizarea act de audit si Saud si auditorii intreprinzatori individuali; regl exercitarea profesiei de audit. Sunt analizate aspecte vizind :1.org act de audit; 2)garantiile profesiei de audit 3)dr si obl auditorului si ale entitatii auditate 4)exam competentei profes 5)eliberarea, retragerea certificatului de calificare a auditorului 6)suspendarea, incetarea si reluarea act auditorului 7)supravegherea si controlul act de audit 8)rasppt incalcarea legii... In lege sunt nominalizate Principiile act de audit : independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala si prudenta, confidentialitatea, comportament profesional. Conform legii auditul obl al RF anuale inclusiv a celor consolidate se efectueaza la entitatile de interes public si la alte entitati. Entitati de interes public entitate care are importanta deosebita pt public datorita domeniului de act pe care il reprezinta : institutie financiara, fond de investitii, companie de asigurari, fond nestatal de pensii, societate comerciala ale carei actiuni se coteaza la bursa de valori.

SIA cuprind normele si recomandarile practice cu privire la act de audit; indeplinesc functia doc normative de baza, in ele e stipulata succesiunea exercitarii auditului, procedurile esentiale de audit si aprecierea rezultatului auditului; Consiliul de supraveghere a act de audit infiintat in 2007. El repr autoritatea administrativa ce se subordoneaza Mfinantelor avind scop supravegherea si controlul act de audit. In acelasi an Guv a aprobat Regulamentul de act respectiv. In regulament sunt prevazute atributiile , dr si obl consiliului. 4) Genuri si serv de audit. Clasificarea auditului: 1)dupa caracterul cererii : a)obligatoriu (la entitaile de interes public) b) solicitat (se exercita la cererea conducerii # pt verificarea colaboratorilor angajati, cunoasterea situatiei reale la # din surse independente, eval patrimoniului; investitorilor pt verif administratiei angajate; creditorilor pt det solvabilitatii #, daca poate sau nu sasi achite dat; a organelor de stat, instantei de judecata.2)dupa pers de cine se exercita : a)extern (e exercitat de un auditor extern independenta caruia e stabilita prin legislatie) b)intern (repr unul din serv entitatii care efectueaza expertiza act acestuia). 3)dupa criteriile fundamentale ale auditului: a)aud situatiilor financ (este efectuat pt a det daca situatiile financiare in ansamblu sunt prezentate in acord cu anumite criterii. De regula aceste criterii sint SNA. Situatiile fin incluse in acest audit: Bilant contabil, RPP, raport privind fluxul CPr, raportul privind fluxul MB, anexe la rapoartele fin, note explicative) b)audit operational (repr analiza oricarei optiuni a procedurilor si metodelor operationale ale unei # in scopul evaluarii eficientei si eficacitatii lor. Dupa incheierea unui audit operational, mg asteapta recomandari pt ameliorarea act operationale. Ex: evaluarea inf in luarea de decizii privind achizitionarea unor MF noi; examinarea eficientei, prelucrarii operatiunilor legate de salarii in cadrul unui sistem computerizat nou instalat; evaluarea eficientei inf din cadrul prelucrarii vinzarilor. In aud oper verificarile nu se limiteaza doar la con, ele pot cuprinde si evaluarea str organizatorice a # s.a. c)aud al conformitatii (scop: de a det daca # examinata respecta anumite proceduri ca : examinarea salariilor pt a det respectarea legislatiei privind remunerarea minima; examinarea acordurilor contractuale cu bancile si cu alti creditori pt a asigura ca # respecta clauzele juridice. SIA prevad efectuarea pe linga aud propriu-zis si serv conexe :examinari limitate; proceduri convenite; intocmirea RF. 4) dupa sfera de activitate : a)general b)al institutiilor financiare;5)dupa periodicitatea exercitarii a)initial (prima data auditorul examineaza #) b)ulterior (pe parcurs auditorul mai efectueaza operatii de audit asupra aceleasi #). Servicii de audit 1)de organizare, de tinere a ev contabile, de restabilire 2)de acordare a asistentei la automatizarea evidentei contabile 3)de expertiza contabila 4)de planificare fiscala si de calcul a obl fata de buget de intocmire a Declaratiei fiscale 5)de analiza a act ec-fin 6)de consultanta in prob ce tin de domeniul legislatiei fiscale si fin 7)de alaborare si propagare a materialelor metodice, a recomandarilor privind ev contabila, impozitarea, auditul 8) de asistenta juridica in prob de act ec-fin 9)de asistenta in dom MG 10)de asistenta in administrare, reorganizare si lichidare 11)de consultanta in adm investitiilor in analiza proiectelor investitionale. Unul si acelasi auditor nu poate presta in cadrul aceleasi entitati auditate pt aceeasi per de gestiune ur-le servicii: de organizare, de tinere a ev contabile, de restabilire ; de expertiza contabila; de planificare fiscala si de calcul a obl fata de buget de intocmire a Declaratiei fiscale; de asistenta in dom MG; de consultanta in adm investitiilor in analiza proiectelor investitionale deoarece tr sa se respecte principiul independentei. 5)Organizarea act de audit in RM. Conform legii cu privire la act de audit, auditul se exercita de catre SAud si de auditori intreprinzatori individuali. SAud poate fi constituita sub forma de SRL sau SA. Cea mai mare parte a valorii aporturilor la Capitalul social al SAud tr sa apartina in cazul SRL auditorilor si in cazul SA-SAud rezidente/nerezidente.Relatiile dintre auditori si entitatea auditata se regl de contractul de audit. Contractul se incheie in scris si tr sa contina obiectivul si sfera de aplicare a a auditului, dr si obl auditorilor si a entitatii auditate. Dr auditorilor : 1) sa aleaga metoda de efectuare a auditului 2)sa planifice de sine statator efectuarea aidit; 3)sa solicite de la conducerea entitatii expl verbale si scrise 4) sa beneficieze de serv expertilor, altor specialisti ale caror cunostinte sunt necesare in efectuarea auditului 5)sa primeasca toate instiintarile aferente convocarii sedintei consiliului a adunarii generale a # 6)sa refuze efectuarea auditului daca # auditata nu a prezentat doc necesare sau a prezentat doc care contin date eronate sau incmplete; nu a eliminat impedimentele aparute in procesul auditului; intervine in actiunile auditorului. Auditul ur-za sa fie independent fata de # auditata, orice organizatie terta inclusiv organele de stat care au imputernicit efectuarea verificarii, proprietari, conducerea Saud in care activeaza auditorul. Obl auditoului : 1)sa efctueze auditul conform prevederilor actelor normative in vigoare 2)sa respecte conditiile contractelor de audit 3)sa instiinteze solicitantul de audit, conducerea # auditate despre denaturarile semnificative depistate si despre recomandarile in urma auditului 4)sa renunte la efectuarea auditului daca se incalca pr independentei auditorului 5)sa presteze confidentialitatea inf aferente # auditate si sa nu o divulge pers terte cu exceptia cazurilor prevazute de lege 6) in fiecare an sasi ridice nivelul de calificare (40h academice) 7)sa respecte cerintele fata de controlul calitatii lucrarilor de audit 8)sa prezinte # auditate raportul sau privind inf referitoare la denaturarile depistate. Dr entitatii auditate 1) sa primeasca de la auditori inf despre cerintele actelor normative in vigoare referitor la efectuarea auditului 2)sa primeasca de la auditori recomandari privind inlaturarea cazurilor de incalcare a cerintelor actelor normative 3)sa rezilieze contractul de audit daca auditorul incalca obl prevazute de el 4) sa instiinteze consiliul de supraveghere a act de audit ai alte organe abilitate in cazul depistarii incalcarii legislatiei in vigoare comisiei de auditor. Obl entitatii auditate 1)sa creeze auditorului conditii pt efectuarea auditului 2)sa prezinte documentatia ceruta, expl verbale si scrise 3) sa nu intervina in actiunile auditorului 4)sa respecte conditiile contractului de audit 5)sa adreseze in numele sau, la cerinta, soclicitarii in forma scrisa in adresa pers terte pt primirea inf necesare.

Conditiile spre admitere la profesia de audit 1)sustinerea exam de calificare 2)licentierea La examinare sunt admise pers care au studii superioare complete in dom ec-fin sau juridic; sa aiba vechime in munca de min 3 ani in dom respective dintre care 2 ca stagiar la o org de audit; sa nu aiba antecedente penale nestinse. Certificarea. Exam de calificare se organizeaza de Mfinantelor iar nemijlocit examinarea de catre Comisia de Certificare de pe linga Mfinantelor. In urma examinarii se emite un certificat de calificare al auditorului pt auditul general pe un termen nelimitat. Pt obtinerea certificatului de calificare a auditului institutiilor financiare si a aud participantilor profesionisti la Piata Financiar Nebancara (care cuprinde asociatiile de asigurari, piata de imprumuturi si piata valorilor mibiliari), pretendentii sustin examene si primesc certificate de calificare corespunzatoare la organele abilitate (comisi nationala a pietei financiare) numai dupa sustinerea exam si primirea certificatului pt auditul general. Legislatia prevede ca certificatul de calificare a uditorului poate fi retras in cazurile 1.a fost primit la prezentarea unor doc false sau a fost depistata neautenticitatea datelor din doc prezentate 2)auditorul a incalcat cerintele de instruire profesionala continua 3)in privinta auditorului a fost pronuntata o sentinta definitiva de condamnare pt infractiune legata de act profesionala. Licentierea act de audit se efectueaza de Camera de licentiere. Licenta poate fi retrasa in cazurile 1)efectuarea altei act de intreprinzator concomitent cu cea de audit 2)nerespectarea cerintelor de constituire a Saud 3)comiterea incalcarilor in procesul efectuarii auditului, fapt confirmat prin decizia consiliului de supraveghere a act de audit. Tema 3: Etica prof a auditorului 1)Principiile fund ale eticii prof ale aud. In activit lor auditoria au responsabilit nu numai fata de clientii sai, dar isi asuma resp de a actiona in interes public. In aces scop ei treb sa respecte cerintele eticii prof, stipulate in Codul Etic al Profesionistilor Contab, emis de catre Consiliul pt Stand Internat de Aud si Asig. CE are 3 parti: A-stab principiile fundam ale eticii prof si ofera un cadru conceptual pe care auditoria treb sa-l aplice in cazurile: a)identif resicurilor de baza aferente princ fundam; b)evaluarii importantei riscurilor identify; c)aplicarii masurilor de eliminare sau red a risc-lor identif. In B(pt auditori) si C(pt con)-reguli de conduit in sit concrete. Principii:1)integritate-pres sinceritate si onestitate in toate rel profesion. Un auditor nu treb sa certifice info fin at cind aceasta: este falsif sau induce in eroare;este intocm neglijent;omite sau ascunde info semnificative; 2)obiectivitate-impune auditorilor sa fie impartiali, sa nu se afle in conflict de interes sau sub infl altor parti care sa prevaleze asupra rationamentului prof. Cind apar situatii care afecteaza obiectivit auditorului acesta nu treb sa effect auditul sau presteze serv profestionale # date;3)competent profesionala si atentia cuvenita-aud treb sa-si mentina cunostintele si aptitudinile la niv necesar pt a presta serv profesionale. Competenta prof-2 et:a)atingerea compet prof(studii de specialit, instruiri si testari sustin la disciplinele prof, acumul experientei); b)mentinerea compet prof(cunoasterea perm a noilor elaborari in dom aud si con; cunoasterea SIC/SIA;cerintelor actelor norm si legisl); 4)confidentialitate-auditorul treb sa respecte confide info dobindite pep arc auditului, sa nu foloseasca aceste info pt avantajul sau personal sau a altor parti. Situatii cind aud poate divulga info:prev de legisl;prin autorizatia Saud si nu contravin legisl;permis de insusi clientul soc de aud; 5)comportam professional-auditorul treb sa respecte legile si reglem sis a evite orice actiune care discrediteaza profesia. In cazurile cind auditoria isi promoveaza si mediatizeaza activit lor ei nu treb:sa declare exagerat despre posibilitatile de exercitare a serv-lor,calificare sau experienta dobindita;sa aprecieze neg calitatile profesion si activit altor auditori. 2)Riscurile afer activit profesion ale auditorilor Aud tr sa cunoasca riscurile care pot sa apara in activit lor prof si actiunile de elim sau red a lor. Riscuri aferente princip de etica prof: 1)de interes propriu-apare cind auditorul are interes fin direct fata de #auditata;onorariile totale de la un client, repr o considerabila;aud are rel strinse de afaceri cu # auditata;aud se afla in process de negocieri de angajare la # aud;auditorul desc erori semnif la eval calitatii serv prest anterior clientului. 2)de autorevizuire-apreciere ef incorrect de aud:Saud preg un raport despre eficacit functionarii sist de control intern al clientului dupa ce singura l-a elab si implementat; aud ocupa sau a acupat recent o functie de conducere la # auditata;auditorul este angaj la # auditata si poate exercita o infl asupra opiniei eferente auditului efectuat; soc de aud presteaza alte tipuri de serv profesionale concomitant cu cea de audit.3)risc gen de reprezentare-consta in faptul ca un auditor promoveaza pozitia unui client astfel incit obiectivitatea sa poate fi afectata. Apare at cind Saud este proprietarul actiunilor auditate;auditorul este repr clientului si apara interesele intr-un litigiu sau in dispute cu terte parti.4)risc de familiaritate-apare at cind auditorul are o ruda sau un afin care ocupa functii de conducere la # auditata; auditorul accepta cadouri sau semen de ospitalitate cin lor este semnificativa;conducatorul Saud are leg indelungate cu # auditata;5)risc de intimidare-consta in faptul ca asupra unui auditor sa fie exercitata o presiune reala sau perceputa. Apare cind auditorul aste amenintat cu rezilierea contractului de catre client; clientul nu este dispus sa aschite onorariul soc de aud in sit cind auditorul nu este de accord cu anum tratamente contabile si refl anumitor oper in evid;Saud este amenintata cu un litigiu, ori se afla intr-unul cu clientul;clientul insista asupra miscor vol de lucru pt red onorariului pt serv prest;clientul insista asupra puncutlui sau de vedere, impunind aud sa accepte motivind aceasta prin experienta vasta a colab con. Eliminarea sau red riscurilor nominalizate poate fi prev:la niv de stat prin adopt actelor legisl si normative coresp;la niv professional prin intermed ridicarii calificarii auditorului.In cazul solutionarii conflictelor etice, auditorul treb sa ia in considerare toate faptele importante, intrebarile de etica aparute, principiile implicare in esenta conflictului, procedurile de control intern ale Saud, alte variante alternative de actiune. Daca auditorul care se afla in conflict etic cu clientul sau si nu poate solution pb, el poate sa se adreseze la conducerea S aud, juristilor sau la o org profesionala. Totodata, el poate analiza si posibilit renuntarii de a participa la misiunea de audit, ori demisie.

3)Regulile conduitei profesionale ale auditorilor Sunt prez in partea B a CE: 1)numirea profesionala-sunt refl ? ref la acceptarea de catre auditor a serv profesion. Auditorul treb sad et daca acceptarea clientului va contribui la incalcarea princip etice, de asemenea sa:obtina o intelegere a naturii ramurei de activit a clientului si oper lui, scopului si cerintelor misiunii;sa studieze actele legisl si norm ce reglem activit clientului; sad et daca poate sap rest serv cerute luind in considerare esenta cadrelor profesionale;sad et daca este nec de a atrage experti suplim;sa convina asupra unei lim reale de timp pt indeplin misiunii. 2)conflicte de interese -pot aparea cind soc de aud concureaza in careva sfere cu clientul;prest serv la client care sunt in sit de conflict;are intelegeri cu un concurrent al clientului. Auditorul treb sad et riscurile posibile ce pot aparea in cazurile date, daca se constata confl de interese treb sa instiinteze clientul ca are interes intr-o afacere sau activit si conducerea companiilor clientilor care se gasesc in sist de conflict. 3) opinii supl - opinia care a a 2 in cazul cind a SAud a prestat mai inainte serv corespunzatoare. Opinia supl poate fi ceruta din motivele: 1)confirmarea opiniei de audit prezentata de o alta companie de audit; 2)confirmarea corectitudinii tinerii evidentei contabile si intocmirii situatiilor fin; 3)mod faptelor in baza carora a fost exprimata opinia intiala. In cazurile date auditorul tr sa ceara permisiunea clientului de a contacta auditorul care unitial a emis opinia. Daca nu obtine permisiunea el tr sa ia decizia despre rationamentul prezentarii opiniei sale. 4)onorarii si alte tipuri de remuneratii-marimea onorariului se stab in timpul incheierii contr de audit. Poate sa existe o sit cind auditorul este de accord cu o remunerare mai mica decit tarifele pt serv respective. In asa caz pot aparea dubii daca auditorul va putea indepl misiunea de audit conf stand tehnice, incl respect princip etice. Pentru asig princ etice, aud treb sa det: scopul si cond contr;lim valorilor posibile ale onorariilor; baza pt det onorariilor si alte aspect; 5)marketingul serv profesionale- auditorul treb sa respecte legile si reglem sis a evite orice actiune care discrediteaza profesia. In cazurile cind auditoria isi promoveaza si mediatizeaza activit lor ei nu treb:sa declare exagerat despre posibilitatile de exercitare a serv-lor,calificare sau experienta dobindita;sa aprecieze neg calitatile profesion si activit altor auditori.6)cadouri si ospitalitate-pot aparea in sit cind unui auditor sau unei rude ale acestuia sa I se ofere cadouri sau ospitalitate din partea unui client pt a det astfel daca sist repr incalcarea a princip etice. Este nec ca auditorul ca concretizeze natura, val si intentia din spatele ofertei. In cazurile cind cadourile sau ospitalitatea au un motiv obiectiv si val lor nu este semnificativa, at sist dat nu v-a infl opinia aud si nu va duce la incalc princip etice.Aud treb sa analiz in fiecare sist concret toate riscurile leg de accept cadourilor si accept ospitalit. Daca exista riscul de incalc a princ etice aud nu tre sa accepte oferta. 7)custodia A clientului-in CE se mentioneaza ca un auditor nu treb sa-si assume custodia asupra A clientului. Poate aparea riscul asupra integrit si obiectivit auditorului din cauza interesului personal sau fin din A oferite in custodie.8)obiectivitate-CE cere de de la auditori sa respecte obiectivitatea evid riscurilor de interes propriu si fin in afacerile clientului. Aaud treb sa stab actiuni de elim sau red a risc date, cum ar fi:stab procedurilor de verif a princip obiectivitatii de catre auditori;sa suspende activit auditodilor care incalca princip dat; sa inceteze rel fin cu clientul respective; 9)independenta-repr princip de baza al activit auditorului, implicind intai independ la niv mintal sic ea de fapt. Pot fi sit cind Saud are o firma din cadrul unei retele si ea nu treb sap rest serv unui client care a fost deservit anterior de catre atla Saud care este memba aceleiasi retele. Se consid incalc princ indep, at cind are loc fuziunea Saud si ele prest dif serv unui si aceluiasi client.Cazurile in care sun prev incalc princip independ sunt:existent interesului fin acordat imprumuturilor; rel de rudenie;invit auditorului sa lucreze in compania clientului;existent litigiilor;select de personal pt client de catre Saud. Tema 4. Planificarea auditului 1)Def, componentele planif auditului. Etapele aud: planif; exercitarea (colect dovezi); finalizarea. Fiecare et presupune effect unui spectru mai larg de lucrari. Particularit, vol, tipul de effect a lor depinde departicularitatile clientului. SIA300 planif unui audit al situatiei fin. Planif= elaborarea unei strategii gen si a unei abordari detaliate a caracterului ; mom de exercitare si a vol proc de audit presupuse. Caracterul procedurilor(tipul)=tot proc aplicate de auditori, se divizeaza in : 1)proc de testare a controlului intern sunt aplicate de auditor cind doreste sa testeze efcicienta sist de control intern SIC. 2)proc ce tin de esenta=cele mai scumpe dpd al timpului implicat in ut lor, ofera cele mai sigure dovezi af elem verificate. Ele includ: a)test detaliata a tranzactiilor si soldurilor conturilor (emiterea scrisorii de reclamatii) b)proc analitice (calc coef; compararea inf pt mai multe perioade). Planif lucrarilor contribuie 1)la acordarea atentiei la cele mai importante directii ale aud 2)la repartizarea eficienta a lucrarilor personalului 3)la det prob potentiale si executarea rapida a lucrarilor 4)la editarea neintelegerilor cu clientul. Vol planif depinde de: 1)marimea #; 2)complexitatea aud 3)cunoasterea businesului clientului 4)experienta anterioara de lucru a auditorului cu #. Comp planif: 1)preplanif 2)obtinerea inf despre businessului clientului 3)intelegerea sist contabil si de control intern 4)evaluarea riscului si caracterului semnif 5)elaborarea planului gen de aud si a programului de audit. Fiecare din primele 4 etape au ca scop sa ajute auditorul sa realizeze ultima etapa, adica intocmirea unui plan de aud eficient si redactarea unui progr de aud. De ex cunoasterea businesului clientului ajuta auditorul sa inteleaga evenim, tranzactiile si practica existenta ce pot influienta semnificativ asupra RF. 2)Preplanif= actiuni care treb intreprinse in fazele initiale ale aud: 1)decizia de accept a unui nou client sau de deservire a clientului cu care colaboreaza auditorul 2)identif motivelor pt care un client are nevoie de audit 3)ajungerea la un acord cu clientul in ceea ce priveste termenul si conditiile angajamentului. Modul de accept a clientilor noi si examinarea celor existenti-SIA 220 controlul calitatii pt un audit al situatiilor fin. SAud pot sasi evalueze clientii curenti cu scopul de a det daca exista motive de a intrerupe relatiile cu acestia. Se analizeaza aspectele: 1)expirarea unei anumite per de timp si conflictele anterioare legate de lucrarile de aud 2)tipul de opinie exprimat si remunerarile neachitate

3)schimbarea considerabila a consiliului director, dr de propr, situatiei fin si a litigiilor; tipul businessului clientului 4)angajamente pe care SAud nu le poate continua sau care ar putea fi continuate doar in anumite conditii. Accept clientilor. Proc de apreciere a potentialilor clienti: 1)obtinerea si examinarea RF si a Declaratiei privind Iv 2)solicitarea inf despre potentialul client de la pers terte (juristi, banci) 3)evaluarea independentei si capacitatii SAud de a deservi clientul potential 4)comunicarea cu auditorul predecesor pt a stabili onestitatea conducerii si daca auditorul predecesor a inteles motivele de schimbare a auditorilor 5)luarea in considerare a tipurilor de angajamente pe care SAud nu le poate accepta 6)stabilirea circumstantelor care pot impune SAud sa trateze acest angajament ca unui ce necesita o atentie speciala. 3)Cunosaterea businessului clientului . SIA 315 indentif si evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa prin intelegerea # si a mediului sauLa exercitarea aud e necesar ca auditorul sa obtina inf privind businessul clientului. Cunostintele obtinute tr sa fie suficiente ca auditorul sa poata stabili si intelege faptele, tranzactiile si practica existenta care infl RF, verif acestora si raportul auditorului. Inainte de a accepta un angajament audiotul urmeaza sa obtina inf preliminara despre ramura, sfera de act, forma de proprietate, conducerea #. Dupa accept auditorul tr sa colecteze inf suplimentara si detaliata care in continuare este precizata, actualizata si completata. Surse de inf: 1)experienta prec de lucru cu # si ramura data 2)discutii cu personalul # 3)discutii cu pers de aud inter si analiza rapoartelor aud inter 4)discutii cu alti auditori, juristi care au prestat anterior serv la # data 5)acte legislative si normative ce se refera la regl act # 6)publicatii ce se refera la ramura respectiva (date statistice, articole, rapoartele bancilor) 7)inspectarea cladirilor, teritoriului si utilajelor # 8)doc prezentate de #/ Factorii ce infl busines client: 1)generali economici : politica fiscala de stat, politica valutara de stat, rata dob, cursu valutei straine 2)de ramura: piata si concurenta, act sezoniera si ciclica; mod tehnologiei produsului; cadrul legislativ-normativ; asig cu energie si costul acesteia 3)la nivelul #: proprietarii reali si partile legate; str capitalului; reputatia de afaceri a membrilor consiliului director; experienta personalului de conducere; fluctuatia cadrelor; competenta personalului con; existenta contr intern; legislatia fiscala. Inf despre business client se ut pt: 1)a det riscul inerent si riscul legat de control 2)pt a elabora planul gen de audit si programul de audit 3)pt a evalua probele de aud 4)pt a identifica faptele neordinare 5)pt a identifica partile legate si op cu acestia 6)pt a evalua caracterul semnificativ 7)pt a identifica inf contradictorii ale conducerii. 4)Sist contabil si SIC. Controlul intern se clasif : 1)sist contabil 2)SIC a)mediu de control b)proc de control.Sist contabil-tot regulilor si inreg contabile ale # prin intermediul carora are loc prelucrarea tranzactiilor in scopul tinerii con. El permite de a identif si acumula, analiza si calcula, clasif si inregistra, generaliza si refl in RF tranzactiile economice. Auditorul tr sa studieze sist contabil pt a intelege 1)princ tranzactii ale # 2)inreg contabile importante si doc confirmatoare 3)modul de efectuare a tranzactiilor 4)tinerea con de la inc efect tranzactiei pina la intocmirea RF. SIC-tot politicilor si proc adoptate de # in vederea asigurarii unei desfasurari organizate si eficiente a act economice. a)mediul de control-parte din SIC care consta in atitudinea membrilor consiliului director si conducerii fata de controlul intern si importanta acestuia pt #. Auditorul tr sa studieze mediul de control pt a putea aprecia atitudinea conducerii # fata de controlul intern. MC include: functiile consiliului director; stilul conducerii; sist de control al conducerii inclusiv aud intern si proc ce tin de cadre; str organizatorica si metodele de stabilire a imputernicirilor si responsabilitatilor. b)proc de control-politica si proc ce completeaza mediul de control, sunt stabilite de conducere pt atingerea obiectivelor #. 1)proc de prevenire a denaturarilor: limitarea accesului fizic la A si inreg contabile; aprobarea si controlul doc; controlul sist computerizat; rotatia personalului cu functii de raspundere; ut formularelor de doc contabile elaborate in baza cerintelogr legii tinind cont de particularitatile #. 2)proc de descoperire a denaturarilor: pregatirea si efect rezultatelor verificarii reciproce; verif exactitatii aritmetice a inreg; compararea si analiza rezultatelor fin cu datele bugetelor; compararea inf interne cu sursele externe de inf; comp rezultatelor inventarierii MB cu datele contabile. Audoiorul tr sa obtina intelegerea proc de control intern suficienta pt elaborarea planului de aud. Intelegerea data e obtinuta in baza experientei de lucru anterioare si se completeaza cu 1)solicitarile consucerii si altor angajati (circuitul doc) 2)exam doc si inreg contabile 3)observarea act si tranzactiilor # inclusiv observarea organizarii, prelucrarii automatizate a datelor si a caracterului prelucrarii tranzactiilor. Auditorul poate ut chestionare pt intelegerea sist contabil si de control intern. 5)Evaluarea riscului si caracterului semnificativ . SIA 320 prag de semnif in planif si desfasurarea aud. La exercitarea aud tr de tinut cont de caracterul semnificativ si de legatura acestuia cu riscul de audit. Inf se considera semnificativa daca omiterea sau denaturarea acesteia poate influienta deciziile economice luate de utilizatori in baza RF. Caracterul semnif e examinat in cadrul tuturor etapelor de aud : 1)la et planif-se calc pt a det caracterul, mom de exercitare si vol proc de aud. 2)la et colectarii dovezilor-e ca eroare admisibila, se calc pt fiecare cont sau grup de tranzactii 3)et finala-serveste ptstabilirea erorilor care tr obl colectate de client. Aspect calitativ al caracterului semnif impune ca auditorul s det daca devierile depistate sunt sau nu semnificative (dezvaluirea politicii de con). Aspect cantitativ al caracterului semnif se caract printrun prag de semnif care det denaturarea max admisibila a datelor din RF si auditorul tr sa aprecieze daca devierile descoperite depasesc acest nivel de semnif. Pt a det pragul de semnificatie tr de tinut cont de abaterea realtiva si absoluta. Auditorul nu poate stabili un prag de semnif unic pt toate #. Auditorul tr sa ia in considerare posibilitatea aparitiei denaturarilor in sume relativ mici care cumulate pot influienta semnificativ asupra RF. Pragul de semnif e orientat spre o cota procentuala atribuita unei baze de calcul. Ca baza de calcul poate fi: soldurile conturilor contabile; posturile bilantului; ind RPP. Baza de calcul si cota procentuala sunt influeintate de specificul act clientului.

Metoda de det a pragului de semnificatie-toate calculele urmeaza a fi incluse in doc de lucru ale audiitorilor, iar pragul de semnif preventiv urmeaza a fi reflectat in planul gen de aud. Auditorii singuri det metoda de calcul a pragului de semnificatie reesind din judecata profesionala, cunostintele si aptitudinile sale, experienta proprie. 6)Plan gen de audit si program de audit. Etapa planif aud se finiseaza cu intocmirea planului gen de aud si a programului de aud. Plan de audit tr sa fie suficient de detaliat pt a putea fi ut la perfecatarea programului de aud. SNI 300. Forma si continutul depind de volumul act # ; complexitatea aud ; proc ut de auditor. La elaborare se ia in considerare : cunoasterea business client ; intelegerea sist contabi si SIC ; riscul si caracterul semnif ; atragerea altor auditori ; atragerea expertilor ; caracterul, mom de exercitare si vol proc de aud. Planul tr sa contina : 1)sfera de aplicare -set de proc de aud care vor fi ut pt exprimarea opiniei asupra RF. 2) metode de exercitare a aud : a)met de org a aud : verif totala, selectiva, documentara, faptica, combinata. B)met de obtinere a dovezilor de aud: testarea controlului intern si proc ce tin de esenta. E elaborat in baza elementelor RF ori pe ciclurile de act ale clientilor : achizitie,investitii, vinzari. Programul de aud e o continuare a planului de aud si contine obiectivele aud referitor la diverse domenii de aud si termenul de efect a lucrarilor. E un set de instructiuni pt auditorii implicati in verificare. Contine 1)den SAud si clientului 2)perioada raportata 3)scopul aud 4)per de exercitare a aud 5)executorii lucrarilor de aud 6)timpul planif si cel efectiv pt fiecare lucrare de aud 7)semnatura pers care a intocmit progr de aud. Pe parcurs auditului, planul de aud si progr de aud poate fi revizuit in functie de necesitate. Auditorul face concluzii pe fiecare capitol intocmind doc de lucru conform SIA 230 Documentatia de audit . 7)Doc de lucru ale auditorilor. Doc de lucru sunt pregatite atit de auditor cit si pt auditor, sau obtinute de acesta pe parcursul aud. Importanta docum: 1)acumularea dovezilor si exprimarea opniei de aud 2)confirmarea faptului ca aud a fost efctuat conform SIA 3)supravegherea si verif lucrarilor de aud 4)asig posibilitatii altui auditor de asi forma o imagine privind lucrul efectuat. Doc de lucru sint intocmite pe suport de hirtie, tehnice, se pastreaza de Saud si repr proprietatea acesteia. Clasif : 1)permanente= se completeaza cu inf actualizata (doc de constituire, contracte TL) 2)curente=contin inf ce se refera la o anumita perioada. Doc de lucru pot sa includa 1)copii de doc de constituire a ag ec, acorduri, contracte, procese verbale 2)inf privind ramura, mediul economic al # 3)inf privind procesul de planificare 4)inf despre evaluarea riscului inerent si riscul legat de control 4)concluzii asupra act auditului intern 5)proc analitice 6)copii ale scrisorilor catre alti auditori si experti 7)prob neordinare descoperite 8)copia RF si raportul auditorului. Forma si continutul doc depind de factorii: 1)natura angajamentului-audit sau examinare limitata; la aud RF doc sint multe si se orienteaza la proc ce tin de esenta; la exam limitata proc ca expedierea solicitarilor si intervievarea si doc sint orientate spre aceste actiuni. 2)natura business client-vol doc de lucru la # medii e mai mare decit la # mari deoarece contin inf suplimentare ca consultatii si propuneri de combatere a erorilor. 3)tipul raportului de aud- 4 tipuri de opinii ale auditului: opinie fara mentiuni, cu mentiuni, opinie adversa, refuz de exprimare a opiniei. Daca in raport se contine alt tip de opinie inafara de cea fara mentiuni atunci doc mai voluminoase si sint perfectate astfel ca sa poata dovedi ca RF contin denaturari. 4)Starea SIC- daca la # SIC functioneaza atunci se intocmesc doc suplimentare: chestionare (? si rs primite de la conducere si personalul clientului cu privire la controlul intern; schema circuitului doc. Doc trebuie sa contina rechizitele obl: 1)den clientului auditat 2)per auditata 3)den doc de lucru 4)calcule si rez 5)semnaturile pers care au intocmit si verificat doc 6)cod cifric al doc. Inf continuta in doc de lucru este confidentiala si nu treb divulgata pers terte. Pers terte, inclusiv organele fiscale si alte organe de stat nu au dr sa ceara auditorului doc de lucru, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie. Prob 1 (la nivel de RF) Se da ind de baza ai RF si cota procentuala a fiecaruia. Det nivelul de semnificatie (pragul). 1)calc valorile ut la det praguluide semnif (pragul)= valoarea ind * cota procentuala;2)calc val medie a ind = sumele prag de semnif (p1) / nr acestora;3)eliminam sumele care deviaza cel mai mult de la val medie in directia cresterii sau descresterii de la rezultatul din p2. 4)calc valoarea mdie fara elementul exclus. Rez este pragul de semnificatie ce trebuie sa fie refl in Raportul general de audit. Prob 2 (la nivel de cont) Se da rulaj total, Str bilantului A si P (rulaj dt si rulaj ct). De calc eroarea admisibila pt posturile din A si P. Calc erorii admisibile pt A ;Col 1=posturile din A Col 2=rulaj dt= suma elementului respectiv / suma rulajului total * 100% ;Col 3=eroarea admisibila, lei=prag de semnif det in prob 1 / total col 2(%) * % rulajului respectiv (col2);Col 4=rulaj ct Col 5=eroarea admisibila, lei; TOTAL col 3=col5=prag de semnif calc in P1 Prob Legatura dintre riscul org incorecte a con si ind cant a pragului de semnificatie. Se da riscul organizarii incorecte (%), aprecierea gradata (risc mic, mediu, inalt), cota % (aspect cantitativ al pragului de semnif). Calc prag tabel;Col 1=baza de calcul-element sau cod;Col 2=valoarea bazei de calcul,lei Col 3=riscul org incorecte a con (%) Col 4=cota %=alegem din datele initiale Col 5=prag de semnif, lei=val bazei de calcul * cota % (col 1*col 3);TOTAL col 5 / n = val medie Tema 5: Eval riscului de audit 1)Riscul de audit-riscul exprimarii de catre auditor a opiniei de aud necoresp fata de RF. Este riscul pe care si-l asuma auditorul, cind in urma final aud RF nu vor contine denaturari semnificative. Denaturareinexactitatea info fin, cauza careia poate fi eroarea sau frauda. Riscul de aud incl 3 comp:1)riscul inerent(RI)-riscul ca soldurile unor conturi sau tranzactii vor contine denaturari semnific, in cazul cind la entit nu exista sist de contr intern. Denaturarile pot fi semnif, separate sau cumulate cu denaturarile altor solduri si tranzactii ; 2)riscl leg de control (RC)- riscul cind sist con si de contr intern nu pot preveni sau depista denaturarile semnificative din controlul tranzactiilor; 3)riscul de nedescoperire(RD)- riscul ca proced ce tin de esenta, aplicate de auditor nu vor depista denaturarile. Auditorul e dator sa exam aceste riscuri, sa le eval sis a le refl in doc de lucru.

Modelul riscului de audit: RA=RI*RC*RD Pericolul existentei in RF a denaturarilor semnificative in modelul respective este repr de 2 factori, ier pericolul ca denaturarile existente in RF nu vor fi detectate pe parc verif, numai de catre un factor RD. cu cit este mai mic RA cu atit aud poate fi mai sigur ca RF nu contin denaturari. Teoretic RA poate fi evaluat intre 0-100%; 0%-o siguranta totala precum ca RF nu contin denaturari, acest fapt este imposibil pt ca auditorul nu poate verif 100% info pt a prezenta o asig abs. 100%-auditorul nu poate prez abs nici o garantie ca nu exista denaturari in inf con. In practica RA se eval intre 1-10%. Pt a det la ce cota din diapazonul 1-10% sa fie evaluat, se iau in considerare factorii:1)nr de utilizatori interesati de RF ale clientilor; 2) sit fin a clientului (tr sa eval un riscmai mic pt a se asig ca clientul nu va da faliment);3)concurenta intre Saud-Aaud care stab un risc red de audit au un cost ridicat al auditului in comparative cu societatile la care riscul de audit este mai mare. Primele companii pot pierde client deoarece acelasi audit la ei costa mai scump decit oferta pe piata; 4) profesionalismul echipei de audit# care au angajate pers cu experienta isi pot permite stabil unui nivel mai mare al riscului de audit si red val de lucru cu toate ca calitatea lucrarilor nu va suferi. # care au angajati fara experienta tr sa stab un niv mai mic al riscului de audit si sa mareasca vol de lucru pt a acum probe ca RF sunt veridice. Riscul inerent nu poate fi controlat si infl de auditor; in mare masura dep de factorii politici, med inconjurator, ramura de active a clientului. In practica se eval intre 60-100%. Pt RM cel mai characteristic factor ce infl acest risc este cel legisl. Pt a putea eval riscul inerent auditorul exam- factorii:1) natura act clientului-cu cit e mai riscant domeniul de act a clientului, cu atit e mai amre niv riscului inerent; 2) onestitatea conducerii; 3) comportam clientuluiexista mai multe directii care l-ar orient ape auditor la eval riscului afer comportam clientului:a) tendinta cl de a imp ach la buget prin chelt si veniturilor; b) tendinta admin de a obt un result fin cit mai mare, deoarece remunerarea acesteia e stab ca % din profitul annual.; 4) rezult auditului precedent -dupa fin aud, auditorul prezinta pe linga rap de audit si o scrisoare catre MG. in ea sunt descries neajunsurile sist con si de contr intern, riscurile leg de aceste neajunsuri si modalitatea de inlaturare a lor. Deseori ignorarea de mg a neajunsurilor descrise in raport duc la aparitia in per de gestiune viitoare a unor erori semnificative in RF. Daca auditorul a descoperit ca admin nu a luat atitudine fata de neajunsurile per auditate, el stab un niv max al riscului inerent; 5)exercitarea auditului initial sau repetat; 6) existenta la client a tanzactiilor neordinare; 7) valoarea soldului contului; 8)component analitica a contului. Riscul de control se eval intre 20-100%. Cu cit mai bine function sist de contr intern, cu atit mai mic riscul leg de contr si cu atit mai multa incredere poate avea auditorul in inf contabilizate. Riscul de nedescoperire (RD) nu poate fi eval. Se calc in baza: RD=RA/RI*RC. Este un risc in urma calc caruia auditorul stab ce vol de procedure ce tin de esenta tr sa effect, pt ca RF, in urma auditului, sa nu contina denaturari semnificative. 2)Eval risc leg de control Pt a eval riscul leg de control auditorul tr sa obt o intelegere a sist con de contr intern, iar apoi sa testeze sist corespunzatoare. Auditorul tr sa tina cont de faptul ca intotdeauna va exista un anumit risc leg de cauza lim inerente, oricarui sist de contr intern. Factorii inerenti:1) posibilit comiterii erorii cu character subiectiv din cauza neglijentei,neatentiei, din aprecierea incorecta a instructiunilor;2)posibilit ocolirii cerintelor sist de contr intern, prin intelegerea secreta a unui membru al conducerii(angajat) cu parti din interiorul/exteriorul #;3)posibilit ca un angajat responsabil pt exercitarea contr intern poate sa abuzeze de aceste responsabilit (preseaza sau ignora cont intern); 4) orientarea partii considerabile a conducerii contr intern spre tranzactii obisnuite dar nu spre cele neordinare. In proc eval riscului leg de contr este supusa testarii info continuta ce confirma act efectiva a controlului:a) planurile si progr aprobate de admin; b)darile de seama operative; c)materialele de lucru ale contr intern.De asemenea, pot fi ut chestionare special care permit det niv riscului leg de contr . Procedurile de testare :1) proc efect pt intelegerea sist con si de contr intern: - la obt intelegerii Scon priv MF auditorul afla faptul, dar daca se effect verif reciproca a cont bancare; - aud poate sa effect o verif integral a citorva oper prin intregul sist con; 2) proc suplim de testare a cont intern, care se effect pt obt probelor de audit ref la eficienta: a)str con de contr intern-daca ele dispun de o str corespunzatoare, dest prevenirii sau descoperirii si corectarii denaturarilor semnificative; b) functionarii sist de contr intern pep arc per de timp coresp. Ele includ:1) exam doc ce confirma tranzactiile pt obt probelor in SCI, function in mod coresp; 2) inaintarea solicit si observ proced de contr intern care necesita documentare; 3) aplicarea repetata a proced de contr. Vol proced suplim dep de faptul cum este det niv riscului leg de contr. Auditorul poate utiliza testari mai vaste sau mai red ale contr intern. De ex daca auditorul a obt probe de aud priv function efectiva a proced cheie de control din anul precedent si considera ca acesta situatie nu sa modif, at vol testarilor repetate din anul current poate fi red. Cu cit niv risc leg de contr este mai scazut, cu atit auditorul treb sa detina mai multe confirmari ref la structura si eficienta sist con de contr intern. Functionarea eficienta a contr intern totodata admite posibilit aparitiei anumitor devieri. Devierile de la proced de contr stab de # pot fi cauzate de urmat factori : 1) modif in comp personalului de baza; 2) fluctuatii sezoniere importante in vol tranzactiilor; 3) erorile cu caracter subiectiv. Tema 6 : Probe de audit 1)Probe ut in Aud fin Probele de audit r-ta info obtinuta de auditori pt formarea concluziilor pe care se bazeaza opinia de audit. Clasificarea: *dupa modul dovezii :a) directeb)indirecte, *dupa info functionala : a)de bazab)auxiliare . *dupa scopul dovezii:a) de confirmare b) de dezmintire.Exista ur-le cerinte fata de probe de audit : 1) suficienta-o caracteristica cntitativa a probelor 2) adecvarea caracteristica calitativa a RF precum si credibilitatea lor . auditorul ef aprecierea acestora conform factorilor: *eval riscului inerent *natura sis con si control intern si evaluarea riscului legat de control * experiente acumulate in auditele precedente *sursele si credibilitatea infoo disponibile . credibilitatea surselor de audit depinde de: * sursa ( intern/ extern)*caracterul lor ( auditiv, vizua, doc)

Auditorul tr sa ia in vedere momentele : dovezile externe sunt mai credibile decit cele interne* cele interne sunt credibile cint SIC functioneaza eficient, * probele obtinute personal sunt mai credibile decit cele de la clienti, * proele co caracter documentar sunt mai credibile decit cele cu caracter verbal . Aspectele calitative ale RF :1- existenta auditorul tr sa conviga ca A si DAT exista la un monent dat* directiile de verificare a acestui aspect este de la RF spre existenta fizica a obiectului . pt clientii pt care contractele au fost incheiate la incep anului auditorii stabilisc din timp momentul participarii la inventariere clientii cu care contractele se incheie dupa finisarea per de auditare inventarierea se ef la mom semnarii contractului apoi la soldurile inventariate se adauga A ce au iesit si se scad A ce au intrat . 2- evaluarea auditorul tr sa se convinga ca toate elementele din RF au fost evaluate conform cerintelor standartelor respective . pt aceasta se selecteaa cele mai mari intrari de A si se verif val initiala a acestora .3-dr si obl auditorul se asigura ca toate A si DAT apartin clientului pt aceasta se ridica FF contractele acordate.4-plenitudinea se confirma ca toate A , dat , tranzactiile au fost contabilizate. In acest scop sunt expediate solicitari creditorilor si debitorilor. Pt aceasta:* se intocmeste lispta debitorilor si creditorilor*din lista debitorilor se aleg cei cu cele mai mari solduri *din lista creditorilor se aleg cei cu cel mai mare rulaj, *scrisorile de confirmare sunt de 2 tipuri: a) pozitive cind rs se expediaza daca coincid sau nu sumele b) negative rs se expediaza doar daca sumele nu coincid. 5- prezentarea si dezvaluirea auditorul verifica daca inn notele explicative la RF coincid cu cele din standarde. De regula probele de audit tr sa fie obinute pt fiecare aspect calitativ aleRF Proceduri de audit pt asi expune opinia auditorul reesa din probele de audit obtinute din dif surse si met. Met de obtinere r-ta proceduri de audit . clasificarea :1) dupa caracrterul lor :*de examinare ,* de observare , *de solicitare si confirmare ,* de recalculare * analitice 2) dupa vol lor : *de verif deplina a elementelor * de verif selictiva * aplicate la etapa planificarii auditului * aplicate la etap verif in termen a clientului * aplicate la etapa finisarii auditului. Examinarea inreg contabile includ:a)verificarea corectitudinii formulelor contabile intocmite in registrele contabile, b)verific corectitudinii inscrierii din reg contabile cu cele din doc justificative ,c)verif inreg corecte in conturi a tuturor op ,d)verif exactitatii inreg facute in cont Examinarea doc include:a) verif corectitudinii perfectarii formularelor ( pt fiecare gen de op se ut cite un model de doc); b) examinare de fond este orientata spre descoperirea falsificarilor. Ele pot fi: 1-falsificari intelectuale-ascunderea info reale despre tranzactia ec fara ca textul sau suma fie sterse sau corectate;2-materiala-apare in urma mod continutului doc prin stergerea sau colectarea info c) verif formala permite identificarea erorilor si fraudelor comise la contabilizarea tranzactiilor neordinare . Ex : de prelucrare a materiei agricole tranzactii de vinz a imobilului.;d) verif logica se ef prin compararea datelor din tranzactia documentala cu info privindimprejurarile in care au fost realizata . permite descoperirea fraudelor tranzactiilor suspecte.Ex: transferul unei sume semnificative unei terte pers cu care clientul nr a avut alte tipuri de tranzactii.; e) examinarea a materiilor consta in studierea devierilor :-dela prevederile actelor legislative si normative( micsorarea bazei impozabile cu scopul micsorarii IV);-de la actele de constituire a intreprinderii se constata in cazul examinarii deciziilorluate la adunarea generala. -de la venituri, celt si consumuri planificate pot sa aiba loc in urma mod vol de prod, preturilor sau a normelor de consum, dar pot fi cauzate de erori sau fraude. Examinarea A- permite colectarea probelor de audit cu privire la existenta AN , AM, A fin, SMM, MB Examinarea existentei consta in stabilirea faptelor daca A exista la un moment dat la un client , iar in cadrul plenitunii se verif daca toate A sunt inreg in doc contabile. Procedura de observare consta in urmarirea procedurilor sau procese urmarite de alte pers . EX: participarea la inventarierea ef de personalul intreprinderii prin observare. Audotorul poate depista necorespunderile dintre op ef cu cele luate la evidenta Auditorul poate ef:1) urmarirea procesului tehn , indeplinirea lucrarilor , prest servicilor; 2) cronometrarea prog de mod ;3) fotografierea incaperilor unde se afla stocurile , alte active pt fixarea a conditiilor de pastrarea a lor;4) urmarirea actiunilor ef de pers cu raspundere materiala, stab eficientei sis de sanctionare a iesirilor de pe terit # Solicitare si confirmare - consta in aderesarea dupa info catrepers competente din cadrul intre sau catre terti sau verbale adresate personalului. Confirmarea este raspunsul la o solicitatrein scopul confirmarii info contabile. Proc de solicitare si confirmare se ut la obtinerea info aferenta la litigii si reclamatii in care este implicat clientul si care pot infl semnificativ aspra RF. In acest caz se inainteaza solicitari conducerii intrepr urmind ca raspunurile sa fie obtinute inscris :-sunt examinate procesele verbale ale sedintelor consiliului director si corespondenta cu juristii clientului;-sunt examinate conturile de chelt legate de plata serv juristilor si de compensarea chelt juridiciare. Proceduri de recalculare -consta in verif corectitudiniicalc aritmetice in doc primare si in registrele contabile sau in ef calc independente. 2)Proceduri analitice Procedurile analitice r-ta analiza corelatiilor si tendintelor importante pt bussinesul clientului inclusiv investigarea ulterioara a fluctuatiilor si interconexiunilor acestora, ele includ: 1) compararea info fin a clientului;2) examinarea interconexiunilor ; Comparea se fe intre info perioadei curente si: -info analogica din perioadele precedente;-ind prognozati;-ind medii pe ramura;ind ai altor intrepr cu tehnologii si capacitati de prod analogice; Exam interconexiunilor dintre :vol VV,CV, creantelor cumparatorului , MB incasate al A, MB platit;costul prod fabricate si cons directe;val MF, si Uz calculata;val AN si Am lor;info fin si cea nefinanciara. La ef procedurilor sus numite pot fi ut diferite met:a) analiza bazata pe met de prelucrare asriilor dinamice;b) met statistica matematice de studiere a relatiilor ;c) analiza corelativa , regresia , factorilor.La planificarea auditului procedurile analitice se aplica de auditor pt: a) a intelege mai bine businesul clientului b)a identifica domeniul potentialului risc c) a ajuta la det caracterului mom de exercitare altor proceduri de audit.

La etapa proiectarii probelor de audit procedurile analitice pot fi ut in combinatie cu celelalte proceduri ce tin de esenta, aceasta permite auditorului sa reduca nivelul riscului nedescoperirii la auditul unor aspecte calitative a RF . proc analitice pot fi ut cu succes doar de auditorii profesionisti. Chiar daca au fost stabilite careva interconexiuni intre ind analizati este necesar daca a stabili daca info analizata contine denaturari. La etapa finisarii auditului , auditorul poate aplica procedurile analitice pt: a)formularea concluziilor despre corespunderea RF b) cunostintele depre bussinesul clientului c) identificarea domeniilor ce necesita proc de audit suplimentare 3)Ut esantionului in auditul fin La elaborarea proc de audit auditorul tr sa det met adecvata de selectare a elementelor de testare , el poate ut: a) verif deplina a elementelor 100% b)selectarea anumitor elemente c) esantionarea de audit.Verificarea deplina poate fi aplicata in cazurile cind colectivitatea generala consta dintrun nr mic de elemente cu volum mare. Riscul inerent si cel legat de control sunt ridicate iar alte procedee nu ofera probe de audit suficiente si adecvate. Sis informational computerizat ofera o verif deplina eficienta din punct de vedere a chelt. Colectivitate generala set total de date . selectarea anumitor date include:a) elemente cu valoare mare sau cu indici seosebiti b) elemente a caror val depaseste o suma anumita Esantionarea de audit rta aplicarea procedurilor asupra a mai putin de 100% de elemente a soldului contului sau grupului de tranzactii in asa mod ca toate elementele esantionului au posibilitatea de a fi selectate.Alcatuirea esantionului:Auditorul tr sa se asigure ca colectivitatea generala:1-corespunde obiectivului procedurii de esantionare ce presupune luarea in considerare a directiilor testarii;2- este completa daca auditorul planifica sa selecteze pozitiile de casa in registru tr sa se convinga ca toate dispozitiile au fost inreg. Vol esantionului poate fi det in 2 cai: 1- in baza experientei precedente a auditorului 2-folosind met statistice ce se bazeaza pe posibilitatea aparitiei erorilor n=N/EA*CS; Selectarea elem esantionului auditorul tr sa selecteze elementele pt esantion reesind din presupunerea ca toate elementele au sansa de a fi colectae. Elementele esantionului pot fi: a) de natura fizica b) de natura monetara. Met principale de selectare sunt : 1) ut programei computerizate ce genereaza nr aliatoare 2) selectarea sistematica 3) selectarea nesistematica Examinarea si evaluarea rezultatelor esantionului la aceasta etapa auditorul tr sa: 1-analizeze caracterul si cauza erorilor 2) ef extrapolarea erorilor 3) evalueze rezultatele esantionului.La analiza erorilor descoperite auditorul poate abserva ca multe dintre ele au caracteristica comuna:-tipul tranzactiei , locul de aparitie, tipul de produse, prioada de timp. In acest caz auditorul poate sa det toate elementele din colectivitatea gen care poseda caracteristica comuna si sa extinda procedurile de audit referitor la acest strat. Ef extrapolarii erorilor cele observate se scot si sunt mai multe met. Evaluarea rezultatelor esantionului auditorul apreciaza eroarea totala a colectivitatii generale din punct de vedere al aspectului semnificativ. Daca sa constatat ca eroarea totala este semnificativa atunci: 1) solicita conducerii sa cerceteze erorile depistate: 2) poate sa modifice procedurile de audit planificate 3) poate lua in consideratie info acestui fapt asupra raportului auditului Tema 7:Aud ciclului vinz( ACV) 1)Aspectele gen privind ACV Ciclul vinz este unul din ciclurile de baza care este examinat in cadrul oricarui audit . el include tranzactiile:a) vinz prod, serv, marf b) incasarea MB, c) vinz restituite si rabaturi acordate d) estimarea chelt privind creantele dubioase. In cadrul ACV sunt examinate conturile:1) BC 221,222,241,242,244 2) conturile de profit si pierdere 611,712,713,714,612 3) evid extrabilantiere. Obiectivele ACV: det daca tranzactiile si soldurile conturilor impl sunt corecte prezent prin prisma aspectelor calitative ale RF Intelegerea si testarea controlului intern al intr.: 1) limitarea accesului catre incaperile unde se afla SMM 2) respectarea conditiilor de control a marf 3) verif periodica inopinata a existententei si starii SMM 4) existenta contractului de raspundere materiala a depozitului casierului 5) existenta regulamentului intern cu privire la imputernicirile si responsab pers autorizate : a) sa ia decizii de vinz b) elibereze marfa din depozite c) intocmeasca si elibereze FF d) sa inreg tranzactii de vinz 6) existenta masurilor de securitate a info Proceduri de testare a controlului intern: 1) vinz sunt confirmate de Fcomerciale intocmite in baza comenzilor clientilor 2) toate vinz sunt perfectate cu formulare tipizate ale doc de stricta evidenta 3) la inreg vinz in doc de stocare se compara datele din doc de expeditie cu cele din darea de seama a depozitarului 4) se intocmeste balanta de verif analitica cit si cea sintetica la completarea cartii mari 5) pers care primesc bani in caserie nu sunt implicati in eliberarea marf si Fcomerciale 6) inreg in registrul de casa sunt contrapuse cu extrasele de conturi bancare.Dupa aceasta auditorul treb sa det nivelul riscului legat de control 2)Aud creantelor privind FC Scopul auditului de a det corectitudinea tinerii evidentei cicl privind FC . auditul la acest sector trebuie sa indeplineasca sarcinile: 1) verif corectitudinii perfectarii documentelor primare aferente vinz 2) verif corectitudinii refl in conturi a creantelor 3) evaluarea corectitudinii perfectarii si refl in evidenta a reclamatiilor. Sursele de info: 1)comanda cumparatorului 2) registrul vinzarilor 3) FC , 4) contractele aferente vinz, 5) darile de seama ale gestionarilor 6)Reclamatiile cumparatorului 7 ) borderouri si jurmale order... Proceduri de audit;a)testarea controlului intern: 1) vinz sunt confirmate de Fcomerciale intocmite in baza comenzilor clientilor 2) toate vinz sunt perfectate cu formulare tipizate ale doc de stricta evidenta 3) la inreg vinz in doc de stocare se compara datele din doc de expeditie cu cele din darea de seama a depozitarului 4) se intocmeste balanta de verif analitica cit si cea sintetica la completarea cartii mari 5) pers care primesc bani in caserie nu sunt implicati in eliberarea marf si Fcomerciale 6) inreg in registrul de casa sunt contrapuse cu extrasele de conturi bancare.;b) proc ce tin de esenta : 1) proceduri analitice ele se ut conform SIA 520 si includ analiza ind relativi si tendintelor ind ciclului vinzari. I pas consta in det dur de rotatie a creantelor DMC=val med a creantelor / VV anual* 360

Mod considerabila a ind nominalizat de la o perioada la alta ori dif in comparatie cu ind medii pe ramura poate sa indice la o eroare in con .Ex: diminuarea considerabila a ind dat poate sa fie det de: constatarea incorecta a VV, vinz fictive in credit . De asemenea pot fi ut interconexiuni dintre ind fin : a) vol VV si costul lor b) creantele cumparatorului si MB incasate din vinz. Daca au dost constatate careva interconexiuni intre ind naminalizati auditorul tr sa stabileasca daca info contine denaturari in acest scop se ef testarea detaliata care se ef prin intermediul: confirmarea soldului contului de catre debitor , examinarea si compararea doc , recalcularea sumelor intervievarii personalului. Testarea detaliata se ef prin prisma aspectelor calitative ale RF:1) existenta * verif sumei neovisnuite sau mari in registrul vinz * compararea info din FC si din documentatia de stocarea datelor aferente vinz, * compararea info din jurnalul de evidenta a comenzilor autorizate cu cea din documentatia de livrare. 2) dr si obl: *compararea preturilor inreg in FC cu cele din lista preturilor autorizate*examinarea semnaturilor din FC si compararea lor cu cele din specimentul de semnaturi ale pers autorizate.* 3) plenitudinea:*stabilirea faptului daca toate FC sunt refl in doc de vinzare si in borderoul de evidenta analitica a creantelor, * completarea totalurilor din doc de stocare a tranzactiilor aferente vinz cu datele refl in registrul de evidenta a creantelor , MB, VV. 4) evaluarea: *recalcularea sumei din FC, * confruntarea inreg din regidtrul de vinz cu cele din FC 5 ) prezentarea si dezvaluirea :* examinarea faptului daca au fost generalizate corect incasarile de MB * examinarea corectitudinii generalizarii costului vinz in RF. Indicii de baza ai riscului erorii si fraudei : 1) controlul ineficient asupra incasarii creantelor ce au depasit termenul de incasare, 2) la incheierea contractelor cu cumparatorii nu se ef evaluarea sit fin , 3) efectuarea neregulata a inventarierii creantelor, 4) nr mare de reclamatii din partea clientilor 5) ponderea inalta a creantelor 3)Aud MB intrate Auditorul tr sa se incredinteze:241- *in caserie exista MB si daca doc banesti refl op banesti * sunt perfectate corect si pe deplin dispozitiile de plata si inacare , registrul de casa * se respecta ordinea eliberarii banilor in baza procurii, * sunt ut masini de casa la decontarile in numerar...242-*in plenitudinea extrasele de cont de la banca a doc de decontare si de plata * daca doc de plata in baza carora sunt infaptuite op de decontare sunt perfectate conform actelor normative, * sunt op cu un risc ridicat 243*pe deplin sunt refl incasarile in valuta straina * corect sunt det datele ef op in valuta straina *corect sunt recalculate A dat exprimate in valuta straina Sursele de info: 1) dispozitie de plata si incasare 2) registru de casa 3) jurnal de inreg a dispozitiilor casa 4) borderourile de plata 5) ordin de plata , 6) cartea casierului operationist... Proceduri de audit: 1)Testarea controlului intern aferenent op cu MB 1) vinz sunt confirmate de Fcomerciale intocmite in baza comenzilor clientilor 2) toate vinz sunt perfectate cu formulare tipizate ale doc de stricta evidenta 3) la inreg vinz in doc de stocare se compara datele din doc de expeditie cu cele din darea de seama a depozitarului 4) se intocmeste balanta de verif analitica cit si cea sintetica la completarea cartii mari 5) pers care primesc bani in caserie nu sunt implicati in eliberarea marf si Fcomerciale 6) inreg in registrul de casa sunt contrapuse cu extrasele de conturi bancare. Testarea detaliata include:inventarierea caseriei * examinarea incaperii caseriei * intervievarea personalului * examinarea si compararea doc * recalcularea dif de curs valutar.Indicii de baza a riscului erorii si fraudei:* neajunsuri sau surplusuri de MB in caserie, * refl intirziata a incasarii MB in caserie ,* falsificarea semnaturii in doc primare, * lipsa inventarierii caseriei, * pastrarea banilor in banci cu sit fin nefavorabila , / necorespunderea textului din doc de plata cu cel din doc de decontare * lipsa permisiunii conmducerii la achit dac de plata * nereflectarea in evidenta a dif de curs valutar Tema 8: Aud ciclului procurari(ACP) 1)Aspecte gener priv ciclul proc Ciclul proc implica deciziile si procesele desf pt obt b/s necesare bunei functionari a #. Cilcul incepe cu initierea unei cereri de aprovizionare de catre un angajat imputernicit care are nevoie de anum b/s si se incheie cu achit contravalorii acestora. Obiectivul-a eval daca toate costurile afectate de cumpararile de b/s si de platile in conturile acestor procurari sunt prezentate in conformitate cu principiile con general acceptate. Categ de operatiuni:1)Cumparari de b/s; 2)Plati; 3)Cumparari restituite, rabaturi si reduceri direct acordate. Categ si operatiuni, conturile si doc de evidenta: 1)Procurari-Conturi:SMM-211,212,213,216,217; MF,terenuri-121,122,123,125; Plati efect in avans224;Dat cu furn-521,539,522; Functii ec:*prelucr comenzilor de procurare;*receptia b/s;*constat datoriei; Doc de evid:cerere de aprovizionare; comanda de cumparare; actul de indepl a lucrarilor; act de primire/predare; FC; reg procur.; 2)PlatiConturi bancare-242,243,244; Functii ec:Prel si inreg platilor; Doc: ordin de plata. (!*!)Intelegerea si testarea controlului intern aferent oper de proc: 1)existenta regulam intern: *sa ia decizii de proc *sa primeasca valorile mater proc *sa inreg val mater proc *sa ia decizii de plata a conturilor furniz *sa permita intrarea/iesirea autocamioanelor cu marfa); 2)existenta contr de raspundere materiala a depozitarului; 3)limitarea accesului catre incaperile unde se pastr valorile materiale; 4)respect conditiilor de pastr ale valorilor mater; 5) verif periodica inopinata a exist val mat; 6)limit accesului la doc con ce contin info priv oper proc si platilor; 7)masuri de securitate a info; 8) procurarile contabilizate sunt confirm de doc de intrare intocm in baza comenzilor de proc; 9)compararea datelor din doc de proc cu datele din darile de seama ale depozitarului; 10) intocm balantei de verificare analitica si sintetica la intocm cartii mari; 11)efect inventarierii afer creantelor. 2) Auditul SMM Scop-det corectitudinii tinerii evidentei SMM Sursele info:* pol de con *FC afer proc *reg procur *contracte inch cu furn *borderourile de inventariere *darile de seama ale gestionarilor *registr de evid analitica a SMM *borderourile si jurnalele order *fisa si anal conturilor corespunzatoare *PV priv rezult inventarierii. Procedurile de audit:1)Testarea control intern(!*!); 2)proceduri ce tin de esenta: a)proced analitice includ: *det ratei SMM [Rsmm= SMM/AC*100% - niv inalt al raportului dat si in dinamica pot sa creeze probl de finantare a activit curente]

*urmarirea pe total si pe categ a stocurilor efective in comparatie cu cele medii sau optime *exam cauzelor care au provocat aparitia stocurilor efective peste cele optime *examevolutiei SMM cu miscare lenta si fara miscare ;*det duratei de rotatie a SMM [DA=360: CV/SMM med caract eficienta activit # in directia aprovizion, producerii si defac. Cu cat este mai mic cu atit # isi org mai eficient rel sale cu furn]; b)test detal a tranzactiilor si soldurilor: *exam A-aud treb sa verif autenticitatea efect inventarierii de catre #. Pt aceasta sunt ut doc(ordinul de creare a comisiei de inventariere; border de invent; PV priv contabiliz lipsurilor si a + contat). Se det daca cu adevarat a avut loc inventarierea sau in listele de inventar au fost trecute soldurile stocurilor din reg con. Se verif exist si resp regulam priv invent. Pt a participa la inventarierea fizica a SMM, aud , preventic,treb sa coordoneze cu conducerea # met inventarierii, per petrecerii si personalul care va participa. Este necesar de a grupa stoc-le din cele pt care este nec o verif totala si cele cu verif esantionata. *exam doc include:a) verif corectitudinii perfectarii formularelor b) examinare de fond orientata spre descoperirea falsificarilor. c) verif formala permite identificarea erorilor si fraudelor comise la contabiliz tranzactiilor neordinare . d) verif logica se ef prin compararea datelor din tranzactia documentala cu info privind imprejurarile in care au fost realizata- permite descoperirea fraudelor tranzactiilor suspecte. e) examinarea materiilor presup studierea devierilor de la prevederile actelor legislative si normative, actele de constituire a # se constata in cazul examinarii deciziilor luate la adunarea generala,de la venituri, celt si consumuri planificate pot sa aiba loc in urma mod vol de prod, preturilor sau a normelor de consum, dar pot fi cauzate de erori sau fraude.*compararea doc* intervievarea personalului * recalcularea-consta in verif corectitudiniicalc aritmetice in doc primare si in registrele contabile sau in ef calc independente. O atentie deosebita se acorda verif coresp doc primare cu darile de seama ale gestionarilor, verificarii corespunderii intocm corespondentei conturilor afer intrarii, corectit eval stocurilor tinand cond de prevederile standardelor, verif masurilor adoptate de client pt recup lipsurilor const la inventar si respect term de inventariere a dif elem patrimoniale Indicii de baza ai riscului,erorii si fraudei SMM: *marimea considerabila a SMM pe parc AG *existenta contr priv proc SMM in surplus *modif pol de con in sfera eval SMM * pastr stocurilor la depozitele pers terte *existenta stocurilor in tranzit *lipsa mijl de suprav a stocurilor contra deteriorarii si sustragerii *accesul la depozitele de SMM, a pers ce nu au imputerniciri corespunz *eval incorecta a genurilor specif de SMM intrate *efect neregul a inventarierii de SMM 3)Auditul dat comerc(DC) Scopul-det corectitudinii tinerii evid DC Surse de info: -pol de con -FC reg de proc comenzile de proc conturile furnizor border de inventar a dat furn actele de indepl a lucrarilor actele de prest serv ord de plata fisa si analiza contului cartea mare. Proceduri de audit: 1)testarea contr intern(!*!); 2)proced ce tin de esenta: a) proced analitice aplicate auditului DC: *analiza listei dat fatade furn pt a detecta dator neobisnuite ori fara leg cu furn- eroare posibila de clasif a dat necomerciale *compararea cu AP a soldurilor catoriilor fata de furn *calcularea indicatorilor *raportul dintre cumparatori si dat fata de furn *rap dintre dat fata de furn si DTS - eroare posibilaconturi neinreg sau inexistente; prezent eronate. b)testarea detaliata include: *confirmarea detaliata a dat fata de furn - In acest scop sunt expediate solicitari creditorilor si debitorilor. Pt aceasta: se intocmeste lispta debitorilor si creditorilor,din lista debitorilor se aleg cei cu cele mai mari solduri,din lista creditorilor se aleg cei cu cel mai mare rulaj, *scrisorile de confirmare sunt de 2 tipuri: a) pozitive cind rs se expediaza daca coincid sau nu sumele b) negative rs se expediaza doar daca sumele nu coincid; *compararea doc; * intervievarea personalului;* recalc sumelor- consta in verif corectitudiniicalc aritmetice in doc primare si in registrele contabile sau in ef calc independente. Proced TDTSC efect prin prisma aspectelor calitative: 1)existenta-solicit si exam reg de evid a FC primite compararea info din reg de evid a comenzilor executate cu info din reg de evid a decontarilor cu frun exam darilor de seama ale depozitarului; 2)drepturi si obl/plenitudinestudierea contr incheiate cu furn pt stab respect term de ach a dat exam semnaturilor din FC primite stab faptului daca info din FC coresp cu cea refl in reg de evid a decontarilor cu furn si cu info din contr incheiate cu furn; 3)evaluare-stab faptului ca toate FC au fost inreg in con prin compararea info cu darea de seama a depozitarului, reg de evid al comenzilor execut, sit de evid a term de achitare a dat fara de furn, reg de evid a decont cu furn stab integritatii datelor inreg in cartea mare la conturile 521,211,217 in baza datelor din balanta de verif si reg con la conturile respective; 4)prezent si dezvaluirea exam info din RF pt stab faptului daca DC au fost refl conf cerintelor standardelor coresp. Indicatorii de baza ai riscului erorii si fraudei pt DC: *existenta unui nr mare al comenzilor neindeplinite si sumelor considerabile de dat creditoare cu term expirat *probabilit inalta a returnarilor de marfa catre furn *marirea achizitionarilor in ultima luna a PG comparativ cu vol total al procurarilor *lucrul cu partenerii straini *existenta comenzilor neautorizate de conducere * ponderea inalta a marf/serv primite de la un singur furn *plata proc fictive *proc prin interm # a marf ce trec in folosinta personala a membrilor conducerii. Tema 9 Auditul ATL 1)Aud AN. Scopul aud AN este de a verifica corectitudinea reflectarii in evidenta a AN pe TL. Pt a atinge acest scop auditorul tr sa respecte sarcinile: 1)a studia componenta si str AN in baza datelor evidentei contabile 2)a confirma dreptul de proprietate asupra AN existente la client 3)a verifica corectitudinea refl in evidenta a op cu AN si calcularii corecte a Am acesora 4)a evalua calitatea inventarierilor AN la #. Surse de inf 1)politica de con a # vizind constatarea, evaluarea si refl in evidenta a AN 2)Fcom aferente proc/vinz AN 3)ordine de plata 4)facturile furnizorilor 5)Reg de proc si vinzari 6)Acte de indeplinire a lucrarilor 7)Borderou si jurnale order 8)Fisa si analiza contului 9)Borderou de inventariere a AN 10)Acte de primire-predare a AN create la # 11)Contracte de arenda a AN

Proceduri de aud 1)testarea controlului intern a)existenta Regulamentului intern cu privire la imputernicirile si responsabilitatile pers care autorizeaza op cu AN si care efect control asupra utilizarii eficientei si integritatii AN b)este efect inventarierea c)sunt create la # conditii de asig a integritatii AN d)sunt corect clasificate AN luate la evidenta e)este elaborata metoda de det a Vi a AN f)sunt efect verificari asupra plenitudinii si oportunitatii trecerii la intrari a AN g)e verif la # utilizarea AN dupa directiile de act h)se respecta graficul de circulatie a doc privind AN i)e organizata eficient evidenta analitica a AN 2)proc de tin de esenta a)proc analitice *de comparat VB a AN a AG cu datele AP *de comparat Am acumulata pt anul auditat fata de AP *de utilizat procesul logic la analiza detaliata a AN iesite in per auditata b)testarea detaliata a tranzactiilor si soldurilor conturilor *intervievarea pers care au participat la cererea AP *examinarea inregistrarilor *inventarierea AN *compararea si exam doc Testarea detaliata a tranzactiilor si soldurilor conturilor pt AN are loc prin prisma aspectelor calitative ale RF: 1)existenta *solicitarea sau intocmirea listei AN cu indicarea VB, Am acumulate, valorii de intrare *compararea inf din lista data cu cea din Reg de evidenta a AN *contrapunerea datelor din Reg contabil la conturile 111, 112, 113 cu cele din Balanta de verificare si Cartea Mare.2)dr si obl *solicitarea confirmarilor despre dr de proprietate asupra AN aflate la client *controlul corectitudinii contabilizarii partilor legate de procurarea AN 3)plenitudine *verif corectitudinii refl integrale in con a AN *verif autorizarii op legate a AN 4)evaluarea*verif metodei de calcul a Vi a AN in dependenta de modul de intrare *verif rezultatelor reevaluarii AN *exam argumentarii evaluarii AN desfasurata de specialisti, luind in considerare calificarea specialistului; 5)prezentarea si dezvaluirea exam corectitudinii prezentarii inf despre AN in RF conform standardelor O mare atentie auditorul tr sa acorde con fondului comercial, in aceste scop proc sunt 1)exam P de proc in baza contr de vinz-cump 2)solicitarea confirmarii despre justetea evaluarii A # achizitionate. Indicii de baza a riscului erorilor si fraudelor a)proc frecventa a diverselor AN b)imposibilitatea constatarii necesitatii AN c)det incorecta a Vi, duratei de utilizare utila precum si politica incorecta privind calcularea Am. 2)Aud AMTL . Scop:verif corectitudiniii tinerii evidentei AMTL la client. Pt a atinge acest scop auditorul tr sa: 1)studieze componenta si str AMTL 2)sa verifice corectitudinea perfectarii si refl in con a op aferente AMTL, calcularii Uz utilizate la client, reevaluarii AMTL. 3)sa det volumul reparatiei MF si corectitudinea chelt de reparatie in evidenta. Surse de inf: 1)Politica de con vizind constatarea, evaluarea si refl in evidenta a AMTL 2)FCom 3)Registrul proc si vinz 4)Bonul de lucru in acord 5)Fisele de inventar 6)Ordine de plata 7)Actele de casare a MF 8)contractele de arenda a AMTL 9)actele de indeplinire-predare a MF 10)calculul Uz MF 11)Borderourile si jurnalele order 12)fisa si analiza contului (121...126) 13)Cartea Mare. Proceduri de audit A)testarea controlului intern: a)existenta Regulamentului intern cu privire la imputernicirile si responsabilitatile pers care autorizeaza op cu AMTL si care efect control asupra utilizarii eficientei si integritatii AN b)este efect inventarierea c)sunt create la # conditii de asig a integritatii AMTL d)sunt corect clasificate AMTL luate la evidenta e)este elaborata metoda de det a Vi a AMTL f)sunt efect verificari asupra plenitudinii si oportunitatii trecerii la intrari a AMTL g)e verif la # utilizarea AMTL dupa directiile de act h)se respecta graficul de circulatie a doc privind AMTL i)e organizata eficient evidenta analitica a AMTL. B)proc ce tin de esenta 1)proc analitice a)analiza corespondentei netipice a controlului b)calculul coef de reinoire a MF (intrari de MF in per raportata/VB a acestora la sf anului) c)compensarea sumei Uz MF calculate de diferite luni ale anului (metoda dupa volumul productiei). 2)testarea detaliata a tranzactiilor si soldurilor contului a)examinarea Activelor b)exam inregistrarilor c)compararea doc d)examinarea doc e)recalcularea sumei de Uz f)intervievarea pers care au participat la inventariere, creare. Tr de mentionat ca op tipice cu AMTL se pot verifica selectiv iar cele netipice auditorul urmeaza sa le verifice integral : 1)oper cu valori nestandard a serv de arenda - care contravin legii adica sumele nus calculate corect 2)oper ce sunt efectuate fara o pricina logica evidenta. Testarea detaliata a tranzactiilor si soldurilor contului auditorul tr sa o efectueze pt fiecare grupa de AMTL. Proc de testare detaliata la aud MF 1)existenta 1)solicitarea sau intocmirea listei MF cu indicarea Vi, Uz acumulate, VPR, VB 2)compararea inf din lista data cu cea din Registrul de evidenta a MF 3)verif datelor din Reg de evidenta a MF si existenta fizica a lor 4)verif corectitudinii calcularii si inreg platilor de asig 5)exam MF cu valori mari intrate in AG ;2)dr si obl; veridicitatea: 1)exam doc ce justifica dr de proprietate a contractelor de arenda a MF 2)solicitarea confirmarilor de la juristi, bancheri referitor la faptul daca doc sunt pastrate si despre faptul daca doc nu sunt sechestrate sau angajate 3)stabilirea faptului daca toate MF sunt ut in act antreprenoriala 4)exam doc de inreg a mijl de transport la organele de stat respective; 3)pleniudinea 1)exam procesului de autorizare a op cu MF 2)exam integritatii refl tuturor op vizind MF in evidenta 3)verif datelor din registrele contabile si compararea lor cu datele din Cartea Mare.4)evaluare 1)exam datelor evaluarii in baza datelor din certificatele de evaluare intocmite de specialisti 2)verif reevaluarii MF 3)stabilirea justetii evaluarii tinind cont de experienta expertilor MF evaluate, metodele evaluate la evaluare. 5)prezentare si dezvaluire 1)exam faptului daca MF sunt refl in BC si in anexe la acest raport conform standardelor corespunzatoare. Indicii de baza ai riscului erorii si fraudei pt AMTL 1)neincluderea in comp AMTL a obiectelor ce exista si se utilizeaza la # 2)lipsa de la # a aAMTL reflectate in evidenta 3)vinzari fictive a AMTL 4)subevaluarea incasarilor din Darea de seama a AMTL 5)refl in evidenta AMTL primite cu titlu gratuit nu la valoarea de piata corespunzatoare. 3)Aud AFTL. Investitia =A pe care le detine # investitor cu scopul de a imbunatati situatia sa fin pe calea obtinerii venitului (dobinda, dividende, royalty, redevente), de a majora CPr si a obtine alte profituri. Scopul auditului: verif corectitudinii reflectarii in evidenta a AFTL.

Sarcini pt atingerea scopului 1)sa studieze componenta investitiilor fin in baza doc justificative si registrelor contabile 2)sa evalueze calitatea inventarierilor investitiilor fin efectuate de # 3)sa verifice corectitudinea perfectarii documentare a investitiilor fin, refl in evidenta a op aferente invest fin, calcularii si primirii si refl in evidenta a veniturilor aferente invest financiare. Directii ale aud invest fin: 1)aud invest in titluri de valoare 2)aud invest in act mixta 3)aud inv in capitalul social al altor # 4)aud invest in imprumuturi 5)aud altor tipuri de investitii. Surse de inf: 1)politica de con vizind invest 2)jurnalul de evidenta a invest 3)contractele vizind act mixta vizind depozitele, imprumuturile, de cump-vinz a titlurilor de valoare 4)procese verbale ale consiliului director 5)certificate privind dreptul de detinere a actiunilor si obl 6)ordinele de plata si extrasele bancare 7)borderou de inventariere a invest 8)jurnale order 9)fisa si analiza contului (131, 132, 133) 10)cartea mare. Proceduri de audit A)testarea controlului intern: 1)existenta regulamentului intern cu privire la imputernicirile si responsabilitatile pers care autorizeaza op cu invest fin si pers care poarta raspundere de op cu invest fin 2)cum e organizata transmiterea inf despre procurarea si vinzarea invest fin, primirii, calcularii veniturilor aferente acestora 3)sunt create la # conditii de asigurare a integritatii invest fin 4)sunt efectuate inventarieri ale invest fin 5)este efectuata clasifiacrea invest fin la evidenta in # : dupa felul invest, dupa termenul de invest, dupa directiile de invest 6)este det ordinea de formare a valorii initiale a invest fin 7)sunt efectuate verificari ale plenitudinii si oportunitatii refl in evidenta a invest fin 8)este organizata evidenta analitica a invest fin. B)proc ce tin de esenta:1)proc analitice : a)compararea valorii totale a invest cu valoarea lor din AP b)det raportului dintre ven investitional si costul investitiilor si compararea acestora cu AP c)compararea ven investitional cu datele AP d)compararea soldurilor investitionale ale AG cu soldurile AP. 2)testarea detaliata a tranzactiilor si soldurilor contului a)exam doc b)exam inreg c)recalcularea d)inventarierea invest fin e)solicitarea si confirmarea existentei titlurilor de valoare pastrate la pers terte f) compararae doc.Testarea detaliata a tranzactiilor si soldurilor conturilor invest fin prin prisma aspectelor calitative ale RF 1)existenta a)stabilirea locurilor de pastrare a invest daca se pastreaza la # atunci e necesar de a fi examinate, daca titlurile de valoare sunt pastrate la o pers terta e necesar sa se solicite confirmarea existentei acestora b)exam proprietatii investitionale (MF, terenuri care nu sunt ut la #-investitor). 2)dr si obl a)solicitarea confirmarilor de la pers terte pt a stabili daca aceste investitii sunt eliberate pe numele clientului si daca nu sunt sechestrate sau gajate b)exam certificatelor ce confirma dr de proprietate asupra invest efectuate si inreg in jurnalele de evidenta a invest pt a stabili daca certificatele sunt eliberate pe numele clientului si daca certificatele nus sechestrate sau gajate. 3)evaluarea a)obtinerea confirmarilor referitor la pretul titlurilor de valoare cotate la bursa de valori mobiliare si publicate in presa economica b)verif includerii invest in categoria AC c)exam factorilor care au det reducerea valorii nominale a invest dupa data raportarii daca asemenea diminuare a a vut loc. 4)prezentarea si dezvaluirea verif corectitudinii si plenitudinii, dezvaluirii inf despre invest disponibile in RF conform standardelor corespunzatoare. Auditorul tr sa cunoasca indicii de baza ai riscului erorii si fraudei pt invest fin 1) lipsa jurnalului de evidenta a invest fin 2)neefectuarea inventarierilor invest fin 3)lipsa tinerii evidentei analitice a invest fin 4)depunerea cotelor de participatie in capitalul social al altor # conform prevederilor ce nu au fost stipulate in contractil de constituire 5)clasif incorecta si majorarea costului investitiilor 6)folosirea ilegala sau delapidari de invest 7)transferul ilegal al ven investitionale 8)inreg investitiilor fictive care nu apartin #-investitor. Tema 10. Aud CPr. Aud datoriilor financiare 1)aud CPr scop: verif corectitudinii reflectarii in evidenta a CPr. Pt a atinge acest obiectiv auditorul tr sa realizeze sarcinile 1)legea con 2)legea privind act de audit 3)legea privind SAud 4)Cod Fiscal 5)legea cu privire la piata valorilor mobiliare 6)hotarirea Comisie Nationale a Pietei Financiare (CNPF) cu privire la modul de emisiune si inreg de stat a valorilor mobiliare 7)hotarirea CNPF privind aprobarea Reg cu privire la modul de tinere a Reg detinatorului de valori mobiliare de catre registrator si detinatorul nominal. Surse de inf : 1)statutul # 2)contractul de societate 3)procese verbale ale adunarilor generale ale actionarilor 4)contractul incheiat cu registratorul independent vizind tinerea regulamentului actionarilor 5)registrul actionarilor 6)certificatul inregistrarii de stat a valorilor mobiliare 7)lista subscriitorilor la actiuni 8)actul de primire-predare a aporturilor banesti 9)BC 10)raportul privind fluxul CPr 11)borderoul si jurnale order 12)fisa si analiza contului (311, 312...). Auditul CPr tre sa fie efectuat tinind cont de componenta acestuia la # care poate sa includa Cstatutar, Csuplimentar, Cnevarsat, CRetras, Rezerve, profit nerepartizat/pierdere neacoperita, rezultat financiar total, Csecundar. Op aferente CStatutar nu au loc des in act operationala a # de aceea exista un risc sporit al comiterii erorilor in refl in evidenta. Auditul Cstat e complicat si din cauza unui nr mare de normative prevederile carora auditorul tr sa le ia in considerare. Reesind din aceste considerente auditorul va verifica in intregime op fara a aplica metoda selectiva. Aud Cstat poate fi efectuat in directiile a)verif respectarii cerintei despre marimea min a CStat (20mii lei) b)verif corectitudinii refl in evidenta a formarii Cstat, a majorarii Cstat, a reducerii Cstat, a achizitionarii si rascumpararii de catre societate a actiunilor plasate ;c)verif corectitudinii tinerii Reg actionarilor, alcatuirii si confruntarii balantei actiunilor, calc profitului/pierderii la o actiune. d)verif cerintei privind respectarea raportului dintre Anete si Cstat ;e)verif respectarii cerintei despre marimea min a Cstat - conform legii cu privire la SA marimea min a Cstat este de 20000lei.pt a verif prevenirea respectiva auditorul tr sa utilizeze proc de examinare si compararea doc. Se verif datele din cartificatul de inreg de stat al valorii mobiliare cu datele refl in statutul#, registrul actionarilor, BC (311), raportul privind fluxul CPr. f)verif corectitudinii refl in evidenta a formarii Cstatauditorul tr sa verifice existenta hotaririlor organelor competente despre efect op aferente formarii Cstat.

In acest scop el va aplica proc de exam a ur-lor doc: contractul de societate, statutul #, certificatul de inreg a societatii in registrul de stat al # si organizatiilor, PV al adunarii generale ale actionarilor, hotarirea CNPF despre inreg actiunilor in Registrul de stat al valorii mobiliare. In caliatate de doc primar pt inreg la 311 serveste lista subscriitorilor (fondatorilor) la actiuni intarita cu stampila CNPF pe fiecare pagina. Pt verif corectitudinii calc valoriii totale a Cstat audiotul ut ur-le proc de recalculare: 1)nr actiunilor fiecarui fondator * val nominala a unei actiuni 2)rezultatil primit pe fiecare fondator se aduna. Daca la sf AG exista sold la 313 atunci auditorul ut proc de solicitare=adresare directa catre fondatorii # pt confirmarea datoriilor lor fata de Cstat. g)verif dr de proprietate a registrului actionarilor si corectitudinii perfectarii lui SA in termen de 15 zile de la data inreg de stat a actiunilor este datoare de a asigura intocmirea registrului actionarilor si efect primelor inscrieri privind actionarii. Daca nr pers care urmeaza a fi inscrise in reistrul actionarilor<50 atunci tinerea lui e efectuata de insasi societate. In caz contrar tinerea registrului e transmisa unui registrator independent cu care se incheie un contract. Pt verif dr de tinere a reg actionarilor auditorul ut proc de examinare a ur-loc doc: lista subscriitorilor la actiuni, contractul incheiat cu un registrator independent ce poseda licenta eliberata de CNPF, licenta eliberata de CNPF pt a tine de sine statator Reg actionarilor. Reg actionarilor serveste drepr Reg de evidenta analitica la 311, de aceea el se verif independent care e pers cine efect tinerea lui. La verif perfectarii lui, auditorul tr sa se incredinteze ca el asigura : caracteristica claselor de actiuni ale emitentului de actiuni (privilegiate, simple), deschiderea si tinerea conturilor personale pt fiecare proprietar de actiuni si contului personal al emitentului de actiuni, inreg op cu actiuni ale emitentului, alcatuirea balantei de verif pt intreaga totalitate si pe fiecare clasa de actiuni. h)verif corectitudinii refl in evidenta a majorarii Cstat conform legii cu privire la SA Cstat poate fi marit prin marirea valorii nominale a actiunilor plasate, plasare de actiuni ale emisiunii suplimentare. Surse de marire a Cstat pot fi : CPr al SA in limita partii ce depaseste Cstat (rezerve, profit nerepartizat), acordurile primite de la cumparatorii de actiuni. Daca pe parcursul per verificate SA sia crescut Cstat atunci auditorul tr sa verifice existenta hotaririlor organelor competente despre autorizarea op date. In acest scop el va aplica proc de exam a ur-lor doc: PV al adunarii generale a actionarilor, hotarirea de majorare a Cstat prin emisie inchisa sau publica, permisiunea CNPF pt emisiunea publica, certificatul inre de stat a emisiunii suplimentare de actiuni eliberat de CNPF, statutul #, hotarirea camerei inreg de stat despre inreg majorarii Cstat. Existenta tuturor doc nominalizate servesc drept baza pt refl in evidenta a majorarii Cstat. Auditorul ut proc de exam a inre contabile aferente majorarii Cstat, aici el tr sa aiba in vedere ca cresterea Cstat din contul aporturilor cumparatorilor de actiuni, este analogica cu formarea Cstat, iar cresterea Cstat din contul CPr are ur-le particularitati: 1)PV al adunarii generale a actionarilor a SA tr sa includa hotarirea de crestere a Cstat din contul elementelor concrete ale CPr (profit nerepartizat, rezerve) cu indicarea sumei corespunzatoare 2)ca doc primar lista actionarilor carora li se repartizeaza gratuit actiunile emisiunii suplimentare 3)majorarea Cstat se refl in evidenta la Dt 332, 312 Ct311. i)verif corectitudinii refl in evidenta a reducerii Cstat conform legii Cstat poate fi redus prin reducerea valorii nominale a actiunilor plasate si prin anularea actiunilor. Auditorul aplica proc de examinare a doc ce confirma dr de a efectua op de reducere a Cstat : 1)PV al adunarii generale a actionarilor cu hotarirea de reducere e a Cstat 2)hotarirea camerei inreg de stat despre inreg reducerii Cstat 3)permisiunea CNPF pt inreg reducerii valorilor actiunilor ori excluderii din Reg de stat al valorii mobiliare. Auditorul tr sa tina cont ca continutul inreg contabile depinde de scopul urmarit si de metodele de reducere a Cstat. Daca prin intermediul reducerii valorii nominale a actiunilor plasate SA efectueaza acoperirea pierderilor din AP Dt311 Ct332. Daca aceeasi metoda de reducere a Cstat se efectueaza in scopul de a plati actionarilor o parte din activele nete ale SA Dt311 Ct537. cind reducerea Cstat prin anularea actiunilor auditorul tr sa se convinga ca la valoarea lor nominala in evidenta societatii sa inreg Dt311 Ct314. Totodata se verif corectitudinea det dif dintre VV si Vnom a actiunilor anulate si refl ei la majorarea sau reducerea Csuplimentar Dt312 Ct314 (majorarea Csupl) Dt314 Ct312 (reducerea Csupl). Indicatorii erorii si fraudei Cstat: 1)necorespunderea valorii Cstat din statutul # cu cea refl in evidenta 2)formarea intirziata a Cstat 3)formarea Cstat nu dupa metoda indicata in statutul # 4)reorganizarea # 5)emisiunea actiunilor si alte modificari care exercita influienta 6)mod marimii dividendelor 7)mod str si marimii CPr 8)insuficienta rezervelor. 2)Auditul Dat financiare (DF). Scop: det corectitudinii aferente creditelor si imprumuturilor si daca aceasta permite refl informatiei in RF. Dat fin=dat ce apar in legatura cu procedurile Catras. Pt a atinge scopul auditorul tre sa det : 1)realitatea si corectitudinea perfectarii documentare a creditelor si imprumuturilor 2)corectitudinea refl in evidenta a op de creditare 3)corectitudinea calcularii dobinzii aferente creditelor si imprumuturilor 4)ut dupa destinatie a mijl imprumutate, plenitudinea si oportunitatea stingerilor 5)org evidentei analitice a creditelor si imprumuturilor 6)oportunitatea efectuarii inventarierii surselor imprumutate. Audirul DF poate fi efectuat in directiile 1)aud creditelor bancare 2)aud creditelor bancare pt salariati 3)aud imprumuturilor. Sursele de inf: 1)politica de con aferenta op de creditare 2)contractile vizind creditele bancare, imprumuturile, gajul 3)acte de efectuare a inventariere resurselor imprumutate 4)doc de plata bancara 5)acorduri suplimentare aferente contractelor de creditare 6)extras bancar la conturile de creditare 7)fisa si analiza contului (511, 512, 513) 8)borderouri si jurnale-order. Proceduri de audit A) proc ce tin de esenta 1)analiza structurala a mijl imprumuate 2)gruparea mijl imprumutate dupa termenul de atragere 3)clac in dinamica a ind : rata de atragere pe TL a mijl imprumutate=DTL/TD; rata de indatorare pe TL fata de CPr=DTL/CPr (<=30%); rata medie a chelt de imprumut=dobinda platit/DTL+DTS; ponderea creditelor bancare in suma DT=CB/DT. b)de testare a tranzactiilor si soldurilor contului 1)confirmarea soldurilor aferente surselor

imprumutate de banca, de alti creditori, de ngajatii #. 2)exam doc e exam corectitudinea intocmirii contractelor aferente surselor imprumutate : a)obiectul de creditare b)termenul de eliberare si stingere a creditului c)componenta gajului d)calc si termenul de rambursare a dobinzii. 3)compararea doc se verif ut surselor imprum dupa destinatie, sunt comparate datele despre obiectul de creditare fixat in contractul de creditare si directiile efective de transferare a MB confirmate de contractile de procurare, ordine de plata. Se verify oportunitatea rembursarii creditelor si imprumuturilor, in acest scop in baza contractelor de creditare si extraselor bancare se alc un tabel analytic cu data, suma rambursata ale creditelor, abaterile constatate. 4)exam inre contabile se verif corectitudinea inreg contabile aferente primirii si stingerii surselor imprumutate si refl dobinzii 5)recalcularea se verif corectitudinea calc dob aferente surselor imprumutate si a sumelor ce urmeaza a fi capitalizate. 6)evaluarea calitatii inventarierii creditelor si imprumuturilor efectuate de client. Erorile acestui segment de evidenta 1)lipsa contractelor de acordare a imprumuturilor 2)inreg contabile incorecte 3)lipsa evidentei analitice 4)refl dobinzii la Vi a SMM procurate din contul surselor imprumutate 5)refl dobinzii la chelt curente aferente creditelor primite pt procurarea si crearea A calificate. Tema 11 Aud dat calculate pe TS 1)Aud decontarilor cu angajatii Scopul verif respectarii prevederilor legislatiile muncii, corectitudinii calc retributiilor si retinerilor din salariu perfectarii documentare si refl in evidenta atuturor decontarilor cu angajatii Sursele de info: *politica de con a decontarilor cu angajatii, *statele de personal,*acordarea concediillor,* contractele de munca,*tabelul de pontaj,*borderourile si jurnalele order. Pt a realiza mai eficient auditul la acest sector este necesar de cunoscut natura proceslor legate de el. Ele includ *angajarea si concedierea * det tarifelor salariale , retineri din acest salariu* crearea doc de calcul , achit* evidenta salariului * achit salariului Proc de audit: Pt a det proc de aud e important de a cunoaste deosebirile intre aud op privind retribuirea munciisi aud altor op: 1)op date au o importanta mai mare decit soldurile pe conturi 2)controlul intern la compartimentul dat se det a fi eficiente pt majoritatea #. Pe parcursul aud op privind retribuirea muncii auditorul efectueaza testarea controlului intern, proc analitice, testarea detaliata a op. Inf aferenta op privind retribuirea muncii se repatizeaza pe conturi diferite. Deseori auditorul la sectorul dat se realizeazain timpul aud altor compartimente (MB, chelt, venit). Rezultatele se confrunta cu rez altor verificari desfasurate in proc analitice. I. Testarea controlului intern - auditorul tr sa inteleaga proc controlului existente la intreprindere. Ele r-ta actiunile indreptate spre preintimpinarea , evidentierea erorilor ce pot aparea in procesul evidentei op la intr. Principalul neajuns al controlului intern la acest sector consta in repartizarea neadecvata a op . Pt a intelege mai bine str controlului intern a proc ut este necesar de a urmari cu atentie circulatis doc in sistem si a analiza chestionarul controlului intern. EX de chestionar: 1) toate hotaririle cu privire la cadre in mod corespunzator sunt argumentate 2) toate deciziile de cadre se includ la timp in sis de prelucrare a salariilor 3)exista separarea obl a pers ce indeplinesc functiile: a) decizii de cadre b)pregatirea listei de decontari c)semnarea ordinului de achit a salariului d) achit salariului e)refl in evidenta a op privind retribuirea muncii 4) calc salariului se ef in baza tarifelor salariale si a datelor despre timpul de lucru 5)se ef regulat verif corespunderii evidentei analitice si sintetice a op privind retribuirea muncii 6) accesul la doc aferente cadrelor si retribuirii muncii este limitat 7) sunt elaborate la intr instructiuni aferente chelt si retinerilor II. Proc analitice includ: compararea soldurilor conturilor dat privind retribuirea muncii cu datele anilor precedenti.*compararea chelt privind remunrarea muncii cu datele AP.* verif sumelor mari in conturile dat privind personalul in cartea mare III. Testarea detaliata a tranzactiilor si soldurilor conturilor TDTSC include: *examinarea inreg contabile *examinarea doc* compararea si urmarirea doc * recalcularea sumelor *intervievarea lucratorilor si a conducerii intr. TDTSC prin prisma aspectelor calitative : 1)existenta: -* solicitarea listei personalului intr existente la sf anului precum sii obtinerea info despre pers angajate si concediate pe parcursul AG * exam info despre concediile de odihna si cele oferite din cauza pierderii temporare a capacitatii de munca 2)dr si obl-examinarea contractelor de munca a personalului pt a stabili daca sunt stipulate dr si obl angajatilor * studierea contractelor de raspundere materiala perfectate cu gestionarii A intr ,* solicitarea explicatiilor de la personalul adm si de conducere a clientului despre dr si obl acestora; 3)plenitudinea:* comp numelor , prenumelor pers concediate cu a angajatilor inclusi in lista de plata* studierea retributiilor neobisnuite inreg in statut de calcul a salariatilor cu cele din reg contabile la 534,811.812,712,713;4)evaluarea -:* examinarea info din tabelul de pontaj , bonurile de lucru in acord , doc ce confirma tarifele pe ora ,* verif corectitudinii ef calculelor privind retributiile in baza datelor in tabelul de pontaj,* verif corectitudinii contabilizarii chelt si cons legate de retribuirea muncii si calc CAS 5)prezentare si dezvaluire: - stabilirea faptuli daca info despre dat intr fata de personal sunt prezente si dezvaluite in RF conform cerintelor . Indicii riscului erorilor si fraudelor:1) lipsa doc ce confirma legalitatea eliberarii MB lucratorilor;2) neincluderea in venitul total a lucratorilor a premiilor si cadourilor oferite ;3) calc incorect a Iv a a pf. 4) erori in calc salariului mediu lunar 5) organizarea neadecvata a evidentei 6) nerespectarea cerintelor legislatiei muncii 2)Aud decontarilor cu bugetul Scopul : consta in confirmarea conrectitudinii calc plenitudinii si transferarii la timp a imp si taxelor si a altor plati la buget , pe parcursul auditului auditorul tr sa tina cont de toate mod si completarile la actele normative in viguare. Sursle de info: *pol de con *BC *RPP *cartea mare *declaratiile aferente imp si taxelor *registrul proc si vinz * FF aferente vinz si proc *Fisa si analiza contului (534, 531, 227, 225). Pe parcursul aud la fiecare imp si taxa ce ur-za sa fie achitata de client auditorul tr sa verifice 1)corectitudinea: det bazei impozabile, det cotei de impunere, tinerea evidentei analitice si sintetice la 354 si 225, intocmirea declaratiilor fiscale, calc plenitudinii si transferarilor platilor fiscale.

2)legalitatea folosirii inlesnirilor la det si plata imp. Aud se incepe cu stabilirea imp si taxelor pe care tr sa le achite clientul in dependenta de tipul act acestuia. In acest scop se ut inf de la contul 354 la care pot fi deschise subconturi. Auditorul tr sa faca cunostinta cu rez aud precedent si a verificarilor din partea organului fiscal. Aceasta ii va permite sa det caracterul erorilor in evidenta si sa stabileasca obiectele care necesita o verif mai minutioasa. Proc de aud . 1)proc analitice 1)analiza raportului dintre suma TVA calc si volumul vinzarilor 2)analiza raportului dintre suma TVA trecuta in cont si suma dat achitate furnizorilor 3)analiza dif dintre suma imp si taxelor calculate de client si datele obtinute de auditor 4)compararea marimi chelt materiale refl in evidenta analitica cu datele bugetelor, cu datele AP (cind det Iv al pj). 2)testarea detaliata a tranzactiilor si soldurilor conturilor 1)exam inreg contabile-pt a stabili corectitudinea det corespondentei conturilor aferente calc si transferarii platilor fiscale 2)exam doc=pt a det corectitudinea intocmirii declaratiei fiscale, Reg procurarilor, Reg vinzarilor 3)intervievarea conducerii =despre factorii ce inflasupra Iv a pj 4)compararea doc=comp datelor registrelor de evidenta analitica a imp si taxelor cu datele primite in urma inventarierii decontarilor cu bugetul, comp inf din Registrul vinz cu datele din Cartea Mare si RF 5)recalcularea=datelor din RF , din declaratiile fiscale. Erorile caracteristice ale acestui segment: 1)det incorecta a bazei impozabile 2)refl incorecta a trecerii in cont a sumei TVA 3)neincluderea in baza imp a op legate de indeplinirea lucrarilor, acordarea serv 4)ut incorecta a inlesnirilor fiscale 5)incalcarea termenelor de plata a imp si taxelor 6)evidenta incorecta a penalitatilor si amenzilor 7)refl in evidenta a op fictive intre #mama si filialele sale. Tema 12: Proced generale de finisare a auditului 1)Auditul evenim ulterioare Evenim ulterioare -evenim care: *care s-au petrecut intre data sf PG si data intocmirii rap auditorului; * au fost descop dupa data intocm rap auditorului. Auditorul treb sa ia in considerare infl evenim lor ulterioare asupra RF ci asupra rap auditorului. Actele norm de baza: 1)SIC 10 Eventualitati si evenim ce au avut loc dupa data intocm RF; 2)SIA 560 Evenim ulterioare. Surse de info: 1)PV ale adunarilor generale ale actionarilor si sedintele Cons Director petrecut dupa expirarea PG; 2)Ultimele RF intermediare disponibile a bugetelor, prognozelor, fluxului de numerar etc; 3)Info obt din afara #. Proceduri de audit pt identif evenim ulterioare: 1)exam PV ale adunarilor generale ale actionarilor si sedintele Cons Director;2) Inaintarea solicitarilor juristilor clientilor in leg cu proc judiciare si reclamatiile; conducerii # despre faptul daca au avut loc evenim ulterioare.Exemple de solicitari: *aparitia angajamentelor, imprum, creditelor sau garantiilor noi; *daca au avut loc sau sunt planif vinzari de A; *daca au fost luate decizii de reorganize; *daca a avut loc o emisiune suplim de actiuni sau obligatiuni; *daca au avut loc nimicirea A in result calamit natural.Evenim ulterioare care s-au petrecut intre data sf PG si data intocm RA: Daca au fost depistate aceste evenim , aud treb sa stab daca se cer corectari sau dezvaluiriin RF. In cazul cind ele infl semnificativ RF, at aud verifica corectit inreg si dezvaluie info aferente lor in RF. Evenim ulterioare descop dupa data intocm RA: Auditorul nu este obligat sa effect proced sau sa inainteze solicitari conducerii # dupa intocm RA. Responsabilit despre informarea aud despre faptele care ar putea infl RF o poarta conducerea #. In acest caz in practica pot aparea urmat situatii:1) Daca dupa data intocm RA conducerea corecteaza sau face revizuirea RF si informeaza auditorul despre aceasta, el este obligat sa effect proced de audit corespunzatoare. In continuare aud va prezenta un nou raport ce va contine un paragraph explicative cu ref la anexa RF in care se va descrie mai detaliat motivele revizuirii RF present si publ anterior; referinte la RA eliber anterior. Totodata aud treb sa verif daca clientul sau a inrofmat toti utilizatorii care dj au primit RF despre situatia create.; 2)Daca dupa data intocm RA el ia cunostinta despre un fapt care poate infl semnificativ asupra RF, el treb sa discute pb data cu conducerea clientului sis a propuna corectarea sau revizuirea RF. Daca clientul nu ia masurile coresp , at auditorul poate sa exprime o opinie cu mentiuni sau o opinie adverse in cazul cind RA n-a fost elib; in cazul cind RA a fost elib, urmeaza sa anunte pers ce poarta responsabilit de baza pt gestiunea # si sa intreprinda masuri pt preintimpinarea ulterioara a RA ca unul authentic. 2)Aud principiului continuitatii activit La intocm si present RF este necesar sa se tina cont de prin continuit activit care presup ca # va activa intr-un viitor previzibil. Auditorul treb sa ia in considerare corespunderea cu principiul continuit activit atit la planif si exercitarea proced de audit cit si la eval result obtinute. Sursele de info: *pol de con;*RF; *PV ade ad actionarilor sedintelor cons director; * contractile cu furn si cumparatorii; * contr aferente creditelor si imprum; *info obt in afara #. Indicatorii riscului aparitiei necorespunderii prin cont activit: 1)Financiari: *existent Anete neg sau AC neg; *existent imprum cu termen de scadenta apropiate fara posibilit reale de prelungire sau rambursare deplina; *recurgerea excesiva la imprum pe T/s pt finantarea ATL; *ind de baza nefavorabili; *pierderi semnificative din activit operation; *capacitatea de a plati creditorilor la data scadentei; *dificultati in respectarea conditilor contractelor de imprum; *imposibilit de a obt finantari pt insusirea unui prod; 2)Nefinanciari: *concedierea unor pers cheie din conducere fara a avea o inlocuire adecvata; *neasigur cu forta de munca sau difficult in proc de aprovizionare; *pierderea pietei importante, a licentei sau furn princ; 3)Altii: *modificari in legisl sau pol statului; *necorespunderea privind structura capitalului sau alte cerinte stab de actele legisl. Proceduri de audit: 1)analitice-incl calcul urm ind si compararea lor cu datele AP: a)Anete=TA-TD; b) Acurente nete=AC-DTS; Cpr+DTL-ATL; c)Coef de autonomie=Cpr nerambursat la total VB; d)Corelatia intre AN si Cstat=AN/Cst; e)Rata de atragere pt tl a mijl impr= DTL/TD; f)Rata de indatorare pe t/l fata de Cst= DTL/Cst; g) Rata de indatorare pe t/l fata de Cpr=DTL/Cpr.2)de exprimare: a)examin doc-exam PV ale ad actionarilor si sedintelor consil director pt a descoperi referiri la disponibilitatile fin; exam contr priv obligatiunile si imprum pt a identif eventualele incalcari ale acestora; exam ultimelor RF; b)exam evenim ulterioare pt a det infl acestora asupra capacitatii clientului de a continua activit in coresp cu principiul contin activit.;

3)de intervievare: a conducerii clientului ref la fluxul de MB, profitul si alte previziuni importante; furn entit asupra info cu priv la proc fin si reclamatii si ref la comenzile neonorate ale clientilor. Auditorul treb sa evalueze probele de audit afer confirmarii princip continuity activit. In practica pot aparea urmat situatii: Daca aud ajunge la concluzia ca este confirmat princ continuity activit, el va exp o opinie fara mentiuni; iar daca exista incertitudinea in capacity clientului de as-I continua activit, at poate sa refuze exprim opiniei. Tema 13. Perfectarea rezultatelor auditului 1)Prezentarea raportului auditorului asupra RF. Normele si recomandarile privind banca si continutul raportului auditorului sint continute in SIA 700 Formarea unei opinii si raportarea cu privire la situatiile financiare. Raportul auditorului tr sa contina opinia acestuia clar exprimata sub forma scrisa privind RF in asnamblu. Pt exprimarea opiniei asupra RF auditorul tr sa verifice si sa evalueze concluziile formulate in baza probelor de audit obtinute. Rap auditorului dispune de o structura si continut ttipizat. Elementele raportului audit: titlul, destinatarul, paragraf introductiv, paragraf referitor la sfera de utilizare a auditului, paragraful opinie, data intocmirii raportului, adresa SAud, semnatura auditorului. Titlul poate cuprinde notiunea auditor independent pt a deosebi rap auditorului de alte rapoarte ale altor pers. Destinatarul. Tr sa fie continuta inf despre destinatar caruia conform conditiilor angajamentului de exercitare a auditului este adresat Rap auditorului. (consiliu director, actionarii). Paragraful introductiv tr sa contina 1)enumerarea RF auditate cu indicarea per auditate si a datei la care acestea au fost intocmite. 2)afirmatia referitoare la divizarea responsabilitatilor conducerii # si auditorului (responsabilitatea conduceriiintocmirea si prezentarea RF; responsabilitatea auditorului-exprimareaopiniei fata de RF). Paragraful referitor la sfera de aplicare a auditului tr sa includa 1)referinta la standarde sau practica de audit aplicata 2)descrierea lucrarilor exercitate de auditor 3)afirmatia referitor la faptul ca auditul a fost planificat si exercitat pt obtinerea asigurarii rezonabile ca RF nu contin denaturari si ca asigura o baza suficienta pt exprimarea opiniei. Paragraful opiniei contine opinia clar exprimata a auditorului referitor la faptul daca RF prezentate ofera o imagine veridica si completa (refl veridic toate aspectele semnificative) despre situatia fin a acesteia conform SIC. Data intocmirii raportului. Auditorul tr sa indice in raport data intocmirii lui. Aceasta inseamna ca auditorul a tinut cont de influientele asupra RF si a rap auditorului, a evenimentelor si tranzactiilor de care a luat cunostinta auditorul si care sau produs la aceasta data. Rap nu tr sa fie datat inainte de data semnarii sau aprobarii RF de conducerea #. Adresa SAud rap tre sa contina localitatea unde se gaseste SAud.Semnatura auditorului. Rap e semnat de conducatorul SAud si auditorul conducator al grupului de audit care a exercitat auditul. El e semnat din numele SAud deoarece SAud poarta raspuunderea pt audit.In afara de rap de audit auditorul poate sa intocmeasca si sa prezinte conducerii clientului si scrisoarea de recomandare in care sunt reflectate rezultatele auditului asupra RF cu recomandarile corespunzatoare. La fel se expun motivele care lau determinat pe auditoru sa expuna opinia respectiva. Scrisoarea poate sa fie divizata in capitole pt deservirea separata a compartimentelor contabilitatii. Poate sa includa si anexe corespunzatoare. 2)Tipurile opiniilor de audit. Auditorul poate exprima ur-le tipuri de opinie asupra RF: opinie fara mentiuni, opinie cu mentiuni, opinie adversa, refuz de a exprima opinia. La exprimarea opiniei auditorul tr sa tina cont de aspectele care determina caracterul opiniei : 1)ce nu infl opinia auditorului 2)ce infl opinia auditorului. Aspecte ce nu infl opinia auditorului - O opinie fara mentiuni se exprima cind auditorul ajunge la concluzia ca RF ofera o inf corecta, verdica, autentica a utilitatii rezultatului financiar, fluxului de CPr, MB conform cerintelor stabilitate. In anumite cazuri rap auditorului poate fi modificat prin adaugarea paragrafului explicativ care nu infl opinia auditorului. Paragraful explicativ se introduce dupa paragraful opiniei si contine expresia ca opinia este fara mentiuni. Ex: existenta probl ce se refera la principiul continuitatii activitatii si existenta probl solutionarea carora depinde de even ulterioare. Totodata daca # nu dezvaluie adecvat in RF problemele nerationate, auditorul poate sa exprime opinia fara mentiuni sau opinie adversa. Aspectele ce infl opinia auditorului pot sa includa 1)dezacordul auditorului cu conducerea # 2)limitarea sferei de aplicare a auditului. Auditorul poate fi in dezacord cu conducerea # asupra unor aspecte 1)caracterul rezonabil al pol de con (nu a fost concretizata directia de utilizare a AM, nu se specifica care active fac parte din componenta MF 2)modul de aplicare a pol de con (met de calcul a Uz in scopuri fiscale este utilizata ca si metoda de calcul in con financiara) 3)dezvaluirea neadecvata a inf in RF 4)nerespectarea cerintelor actelor legislative si normative 5)erori ce nu au fost inlaturate. Daca asemenea dezacorduri se dovedesc a fi nesemnificative pt RF atunci auitorul tr sa exprime o opinie cu mentiuni sau adversa. Aspecte e influienteaza opinia auditorului - In cazul limitarii sferei de aplicare a auitului auditorul are dr sa exprime opinie cu mentiuni sau sa refuze exprimarea opiniei. Ex 1)conducerea clientului impedica auditorul sa obtina probe de audit suficiente si adecvate 2)conducerea refuza sa prezinte inf solicitata de auditor 3)auditorul nu a participat la inventarierea SMM deoarece a fost numit dupa expirarea per auditate. Aspecte ce det caracterul opiniei de audit A)aspecte ce nu influienteaza opinia auditorului 1)paragraf-opinie fara mentiuni ;2)paragraf explicativ B)aspecte ce influienteaza opinia auditorului 1)dezacordul auditorului cu conducerea # ;a)opinie adversa ;b)opinie cu mentiuni 2)limitarea sferei de applicare a auditului ;a)opinie cu mentiuni;b)refuz de exprimare a opiniei. Opinie fara mentiuni se exprima cind auditorul ajunge la concluzia ca RF ofera o imagine veridica si completa despre situatia financiara a ag ec, rezultatele fin, fluxul CPr, fluxul MB conform cerintelor stabilite.;Opinie cu mentiuni se exprima cind auditorul ajunge la concluzia ca nu poate fi exprimata o opinie fara mentiuni, dar totodata , influienta dezacordurilor cu conducerea # sau limitarea sferei de aplicare a auditului nu e atit de semnificativa si atotcuprinzatoare incit sa conduca la

exprimarea opiniei adverse sau la refuzul de exprimare a opiniei. Refuz de exprimare a opiniei cind influienta posibila a limitarii sferei de aplicare a auditului e atit de semnificativa si atotcuprinzatoare incit auditorul nu poate obtine dovezi de audit suficiente si adecvate si astfel nu poate exprima opinia asupra RF. Opinie adversa cind influienta dezacordurilor e atit de semnificativa si atotcuprinzatoare asupra RF incit auditorul conchide despre neadecvarea opiniei cu mentiuni pentrureflectarea denaturarilor sau naturii incomplete a RF. In toate cazurile care necesita abateri de la exprimarea opiniei cu mentiuni, raportul auditorului tr sa contina o prezentare clara a tuturor motivelor principale, si in masura posibilitatilor, aprecierea cantitativa a influeintei acestor motive asupra RF.