Activitatea de ntreprinztor definit n cadrul juridic al Republicii

Moldova

Codul Civil utilizeaz termenul de activitate de ntreprinztor a persoanei

fizice" i menioneaz persoanele juridice care pot fi cu scop lucrativ (comercial -
inclusiv fondatorii (membrii) au drept de crean n privina lor) i cu scop
nelucrativ (necomercial - inclusiv fondatorii (membrii ) nu au drepturi de crean
n privina lor).

Noiunea activitii de ntreprinztor este prevzut n Legea cu privire la

antreprenoriat i ntreprinderi, care menioneaz c antreprenoriatul este
activitatea de fabricare a produciei, executare a lucrrilor i prestare a serviciilor,
desfurat de ceteni i de asociaiile acestora n mod independent, din proprie
iniiativ, n numele lor, pe riscul propriu i sub rspunderea lor patrimonial cu
scopul de a-i asigura o surs permanent de venituri. Munca efectuat conform
contractului (acordului) de munc ncheiat nu este considerat antreprenoriat".
Legislaia fiscal definete puin altfel noiunea respectiv, evident, urmrind
scopuri exclusiv de fiscalitate, activitatea de ntreprinztor fiind considerat orice
activitate conform legislaiei, cu excepia muncii efectuate n baza contractului
(acordului) de munc desfurat de ctre o persoan, avnd drept scop obinerea
venitului, sau, n urma desfurrii creia, indiferent de scopul activitii, se obine
venit. De multe ori definirea diferit n legislaie a activitii de ntreprinztor
creeaz dificulti i confuzii n aplicare.

Ar fi necesar de reglementat n complex aceste momente.

Considerm c o definiie cu caracter general, care ar putea fi prevzut n
legislaia civil, ar fi c activitatea de ntreprinztor este o activitate activ cu scop
lucrativ (de producie, executare a lucrrilor, prestare de servicii) a persoanei fizice
sau juridice, efectuat n nume propriu i sub rspunderea ei patrimonial, cu
scopul de a obine n mod periodic n decursul unui interval de timp o surs de
venituri. Evident, n legislaie pot fi noiuni ale activitii de ntreprinztor n
scopuri specifice domeniului de reglementare a legislaiei respective. Dar, n
asemenea cazuri ar aciona principiul legii speciale.

Vom defini aspectele generale privind activitatea de ntreprinztor a persoanei

fizice i activitatea de ntreprinztor a persoanelor juridice. Astfel, pot fi
menionate activitatea de ntreprinztor a persoanei fizice i activitatea de
ntreprinztor a persoanelor juridice.Persoanele fizice pot exercita activitatea de
ntreprinztor n calitate de ntreprindere individual, inclusiv gospodrie
rneasc (de fermier) i/sau n baza patentei de ntreprinztor. Persoanele
juridice pot exercita activitatea de ntreprinztor sub form de societi
comerciale, cooperative, ntreprinderi de stat i ntreprinderi municipale. n
Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi este prevzut nc o form a
activitii de ntreprinztor a persoanei juridice cum ar fintreprinderea de arend,
fondat de membrii colectivelor ntreprinderilor de stat (municipale). n scopul
coordonrii activitii, reprezentrii i aprrii intereselor comune, persoanele
juridice pot crea uniuni care sunt persoane juridice cu scop nelucrativ (organizaii
necomerciale). Societile comerciale pot fi constituite sub form de societate n
nume colectiv, societate n comandit, societate cu rspundere limitat i
societate pe aciuni. Diferitele forme de societi comerciale difer dup modul de
constituire a societii, modul de formare a capitalului social, raporturile dintre
fondatori (membri), modul de administrare a societii, responsabilitatea
fondatorilor (membrilor) etc. Cooperativele sunt o alt form a activitii de
ntreprinztor a persoanelor juridice i ele pot fi: cooperative de ntreprinztor,
cooperative de producie, cooperative de consum (a se vedea Anexa 3).
Deosebirea dintre ele const n genul i specificul activitii, precum i n
cerinele fa de membri (cooperativa de producie i cooperativa de consum este
nfiinat doar de persoane fizice). Spre deosebire de societile comerciale,
cooperativa are un capital social variabil, adic presupune asocierea i retragerea
liber a persoanei din cooperativ

Conform Legii cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi, agenii micului

business, la fel ca i ali ntreprinztori, pot activa n orice form organizatorico-
juridic din cele menionate. Dei n procesul aplicrii acestor dispoziii apar sau
pot aprea un ir de ntrebrii. Organizarea i activitatea agenilor micului
business se reglementeaz, de asemenea, de un numr destul de larg de acte
normative privind nregistrarea de stat, licenierea i obinerea de autorizaii,
privind investiiile, domeniul bancar, financiar, inclusiv evidena contabil, privind
ncetarea activitii, inclusiv starea de insolvabilitate etc.

Concluzii i recomandri

1. Cadrul juridic existent ce reglementeaz activitatea de ntreprinztor, inclusiv

activitatea micului business, necesit o perfecionare continu ce ar rezulta din
situaia real i necesitile dezvoltrii domeniului respectiv.

2. Definirea activitii de ntreprinztor n legislaie ar urma s fie efectuat

conform unor principii unice i ntr-o manier complex, inndu-se cont i de
actele normative n care scopul acestora cere aplicarea noiunii ntr-o manier mai
larg sau mai restrns.

3. n ceea ce privete micul business, necesit analize complexe definiia acestuia,

avnd n vedere i tendinele de definire neunivoc a micului business n diferite
domenii, mai ales cnd este vorba de faciliti (nlesniri).

4. Ar fi necesar de prevzut mecanisme i reglementri minuioase, complexe, ce

ar exclude neconcordana prevederilor diferitor acte normative, n privina unor
forme ale activitii de ntreprinztor (inclusiv n domeniul business-ului mic i
mijlociu), n special n ceea ce privete formele de susinere statal i nestatal.
Cu privire la interventia statului in economie, problema pare clara: statul trebuie sa intervina in economie. Dar,
se pune intrebarea: cat de mare trebuie sa fie interventia statului sicand trebuie sa intervina acesta ?

Rolul statului si interventia sa in economie se reduce treptat, in proportii diferite, fara insa sa dispara total.

Sub aspectul interventiei statului in economie, pe plan mondial exista mai multe tipuri de economie ce imbina, in
mod diferit, rolul statului cu rolul intreprinzatorului particular:

a. tarile anglo-saxone (anglo-americane) - SUA, Canada, Marea-

Britanie - in predomina piata libera concurentiala, iar aproximativ
90% din forta de munca ocupata lucreaza in sectorul particular.
Ponderea si rolul determinant in economie o detin marile companii,
trusturi, carteluri, alaturi decomerciantii mici si mijlocii.

b. economiile mixte (vest-europene) - Franta si Italia - in care,

alaturi de intreprinzatorii particulari statul intervine,
avand rolul de indrumator (distribuitor) in diverse domenii. Astfel,
alaturi de intreprinderile mici si mijlocii atent urmarite si protejate de
stat, exista si mari intreprinderi, mari concerne, in diverse
domenii de activitate.

c. economia sociala de piata - menita sa imbine protectia sociala

larga cu functia competitiei concurentiale (Germania, partial -
Austria, Olanda). In aceste tari, statul intervine activ, protejand
interesele consumatorilor, ajutand intreprinderile mici si mijlocii,
urmarind ca obiectiv strategic formarea, mentinerea si
dezvoltarea clasei de mijloc care sa asigure armonizarea sociala a
 natiunii, clasa considerata "coloana vertebrala a natiunii" (in
Germania).

d. economiile tarilor nordice - Suedia, Norvegia, Danemarca,

Finlanda - aceste economii se caracterizeaza prin faptul ca, in
cadrul lor, exista un sector de stat destul de puternic care
coexista cusectorul privat. Statul protejeaza economia. De asemeni,
el realizeaza o accentuata protectie sociala.

e. economia de tip paternalist (japonez) - imbina elemente

traditionale cu elemente de ordin national, iar economia este
dominata de tendinta de a utiliza intensiv resursele umane,
fara a se apela la credite externe, bazandu-se pe: creativitate,
inventivitate, atasament fata de firma, crearea unui climat de munca
familiar (seful firmei este "pater familias", firma este a doua
familie); crearea unor conditii de munca asidua, cooperarea in cadrul
grupului, respectul definit al individului pentru autoritate.

f. statele ale caror economii sunt in curs de dezvoltare - au ca

principala caracteristicaextractia si exportul de materii
prime. Aceste tari au tendinta de a stimula rapid intreprinzatorii
autohtoni si straini, determinand o crestere a numarului acestora
prin: crearea de noi locuri de munca, acordarea de facilitati fiscale
pentru producatorii autohtoni si straini, dezvoltarea cercetarii
stiintifice si dezvoltarea unei productii care sa valorifice cat mai mult
potentialul intern (Romania, etc).