Jocuri de inteligenta

Jocul ocupa locul preferat in activitatea cotidiana a copilului.A ne intreba de ce, pentru
copil, aproape orice activitate este joc,inseamna a ne intreba de ce este copil.

Putem defini jocul ca o activitate modelatoare caracteristica omului, o inventie culturala

instaurata pe baza unui acord socio-comunicativ.

De-a lungul anilor au fost evidentiate valentele multiple ale jocului. Latinii numeau
competitiile sacrale jocuri. Pentru ei simtul ludic insemna demnitate, superioritate , frumusete
,aspiratie spre libertate si voiosie.Caracterul de joc era specific celor mai elevate actiuni.Jocul
are, la copil,rolul pe care munca il are la adult.

Intre joc si munca exista un raport mutual , jocul fiind vestibulul natural care conduce
spre munca,spre disciplina,spre activitatea de grup(El.Simionica,F.Bogdan-Gramatica prin
joc).Numai cine cunoaste locul pe care il ocupa jocul in viata copilului poate intelege usor cat de
mare este eficienta folosirii lui in procesul instructiv-educativ.Prin jocul didactic in
special,copilul (elevul) isi dezvolta potentialul biopsihic , isi dezvolta spiritual de observatie , isi
cultiva flexibilitatea gandirii , inventivitatea, initiativa ,etc. In joc , scolarul mic are posibilitatea
sa-si manifeste personalitatea. Prin caracterul lui practic, jocul didactic mijloceste cunoasterea
directa a lumii si, mai ales, contribuie la formarea unor deprinderi trainice, trasaturi complexe de
caracter, convingeri , intense trairi emotionale.

Numai un joc didactic bine pregatit poate avea o mare valoare educativa.

Eficienta jocului didactic depinde de felul in care educatoarea (invatatoarea) stie sa

asigure o concordanta intre tema jocului si materialul didactic existent,de felul in care stie sa
foloseasca cuvantul , ca mijloc de indrumare a elevilor , fara sa neglijeze recompensa.

Jocul didactic ca metoda in care predomina actiunea didactica simulata-se foloseste mai
ales in invatamantul primar si prescolar. Prin el se valorifica la nivelul instructiei finalitatile
adaptive de tip recreativ proprii activitatii umane in general , in anumite moment ale evolutiei
sale ontogenetice,in mod special(Sorin Cristea-Dictionar de termini pedagogici).
 Ceea ce caracterizeaza,in esenta,jocul didactic este faptul ca imbraca haina ludicului si
asigura un pronuntat caracter formativ.

Folosirea jocului didactic in predarea matematicii, in intelegerea notiunilor si a

conceptelor specific acestei stiinte, face ca elevul sa invete cu placere , sa aiba o comportare mult
mai activa, acceptand competitia cu sine insusi si cu ceilalti parteneri de joc , sa devina interesat
fata de activitatea ce o desfasoara.Indiscutabil exerciitiile si problemele sunt manifestari ale unor
jocuri de inteligenta.Orice joc se desfasoara dupa reguli dinainte stabilite sub supravegherea
cuiva, care judeca si vegheaza daca regulile jocului sunt cu strictete respectate . In clasa rolul
arbitrului este indeplinit de educatoare (invatatoare). Este foarte important ca fiecare joc sa se
termine cu un rezultat care sa confirme si sa rasplateasca spiritual competitiv.

In invatamantul prescolar si primar, jocul se poate organiza cu success la toate

disciplinelescolare, in orice moment al lectiei, in functie de sarcina didactica
urmarita:dobandire de cunostinte,priceperi si deprinderi, fixare si consolidare, verificare si
evaluare.

Un exercitiu sau o problema poate deveni joc matematic, daca:

1. Realizeaza un scop si o sarcina din punct de vedere matematic.

2. Foloseste elemente de joc in vederea realizarii sarcinii propuse.

3. Foloseste un continut matematic accesibil si atractiv.

4. Utilizeaza reguli de joc,cunoscute anticipat si respectate de prescolari si scolarii mici.

Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea, organizarea si desfasurarea lui

metodica, de modul in care educatoarea (invatatoarea) stie sa asigure o concordanta deplina
intre toate elementele lui.

Educatoarea (invatatoarea) trebuie sa aiba in vedere urmatoarele cerinte:

1. Pregatirea jocului didactic.

2. Organizarea judicioasa a jocului didactic matematic.

 3. Respectarea momentelor (evenimentelor) jocului didactic.

4. Ritmul si strategia conducerii.

5. Stimularea copiilor in vederea participarii active la joc.

6. Asigurarea unei atmosfere prielnice de joc.

7. Varietatea elementelor de joc.

In functie de scop si de sarcina didactica, jocurile didactice matematice se clasifica astfel:

a)Dupa momentul in care se folosesc in cadrul lectiei:

-Jocuri didactice matematice, ca lectie de sine-statoare,complete.

-Jocuri didactice matematice ,folosite ca moment propriu-zise ale lectiei.

-Jocuri didactice matematice ,in completarea lectiei sau a finalului acesteia.

b)Dupa continutul capitolului(temei) insusit in cadrul disciplinei de invatamant:

-Jocuri didactice pentru aprofundarea unui capitol sau a unui grup de lectii.

-Jocuri didactice matematice specific unei varste sau unei clase.

In invatamantul prescolar, jocurile didactice matematice urmaresc:

1.Dezvoltarea senzatiilor si perceptiilor prin actiuni directe cu obiectele;

2.Recunoasterea si denumirea insusirilor : forma, culoare, marime;

3.Perceperea si sesizarea unor pozitii spatiale;

4.Formarea deprinderilor de triere, seriere, clasificare dupa insusiri comune;

5.Formarea deprinderilor de apreciere globala prin punere in perechi;

6.Formarea deprinderilor de a ordona obiectele dupa marime;

7.Formarea reprezentarilor matematice (formele geometrice, multimi,numerele 1-10 )

8.Formarea limbajului matematic;

9.Formarea notiunilor de numar natural si operatii cu numere natural.

Jocurile didactice matematice antreneaza operatiile gandirii,dezvolta spiritual de initiative

si independenta in munca, precum si spiritul de echipa, atentia, disciplina si spiritul de ordine in
desfasurarea unei activitati, formeaza deprinderi de lucru corecte si rapide si asigura insusirea
mai rapida , mai temeinica si mai placuta a unor cunostinte relative aride pentru aceasta varsta.

Acceptarea si respectarea regulilor de joc ii determina pe elevi sa participle la efortul

comun al grupului din care fac parte.Subordonarea intereselor personale celor ale colectivului,
angajarea pentru invingerea greutatilor, respectarea exemplara a regulilor de joc si, in final.
Succesul vor pregati treptat pe omul de maine.