Boala Parkinson

Boala Parkinson este o maladie ce aparine unui grup de afeciuni reunite sub numele de
tulburri ale sistemului motor, boli ce apar ca rezultat al distrugerii celulelor cerebrale
productoare de dopamin.

Boala Parkinson este o boal degenerativ cauzat de distrugerea progresiv a neuronilor

care produc dopamina (substana neurotransmitoare responsabil de capacitatea organismului
de a-i controla micrile). n boala Parkinson, se consider c simptomele devin manifeste
atunci cnd nivelul dopaminei din creier scade cu mai mult de 50% fa de valorile normale.

Simptome principale ale bolii

1. tremurul

2. rigiditatea

3. instabilitatea postural

4. tulburrile de echilibru i coordonare.

Pe msur ce pacienii nainteaz n vrst simptomele devin tot mai pronunate iar tratamentul
mai puin eficient.

n prezent, nu exist teste de laborator care s ajute la diagnosticarea precoce a bolii

Parkinson, ns cercetrile realizate de specialiti sunt tot mai axate pe descoperirea cauzelor care
duc la apariia bolii pentru a se putea implementa un tratament specific.

n majoritatea cazurilor, simptomele ncep s apar dup 50 de ani. Cu toate acestea aproximativ
5% din pacienii care sufer de Parkinson au mai puin de 40 de ani. Brbaii prezint un risc cu
50% mai mare dect femeile de a dezvolta aceast boal.

Maladia este cunoscut de sute de ani ns abia n secolul al 19-lea a fost denumit Parkinson
dup medicul londonez James Parkinson, care a raportat pentru prima dat simptomele bolii n
anul 1817, sub denumirea de paralizie spastic.

Cauzele care duc la apariia maladiei Parkinson

O persoan care sufer de maladia Parkinson are un nivel anormal de sczut de dopamin n
creier. Dopamina este generat de celulele cerebrale, ns exper ii nu tiu care este cauza care
duce la moartea acestor celule.
 Atunci cnd nivelurile de dopamin sunt prea mici, oamenii i controleaz mai greu mi crile.
Dopamina este un neurotransmitor implicat n trimiterea de mesaje ctre o parte a creierului
care controleaz coordonarea i micarea.

Din nefericire, nivelul de dopamin scde progresiv la pacienii cu Parkinson, astfel nct
simptomele devin tot mai severe.

Dei exist cercetri n derulare, pna n acest moment oamenii de tiin nu au reu it s
identifice care este cauza care determin deteriorarea sau distrugerea celulelor cerebrale i
implicit lipsa de dopamin.

Unii din factorii care pot influena acest proces sunt:

1.Factorii genetici - care pot influena apariia bolii n cadrul familiei la vrste tot mai tinere.

2.Anumite medicamente utilizarea pe o perioad ndelungat a medicamentelor precum:

haloperidol, clorpromazina sau metoclopramid, care pot crete riscul de a dezvolta Parkinson.

3.Factorii de mediu expunerea la substane chimice precum ierbicidele i pesticidele pot crete
riscul de a dezvolta maladia Parkinson.

De asemenea, i expunerea la disulfur de carbon, praf de mangan, i monoxid de carbon sunt

factori care pot duce la distrugerea celulelor cerebrale.

Clinica bolii Parkinson

Simptomele bolii Parkinson pot varia de la o persoan la alta. Semnele precoce pot fi u oare i
pot trece neobservate. Mai mult, simptomele ncep s apra, de multe ori, pe o singur parte a
corpului.Acestea pot include:

Tremurturi la nivelul membrelor, minilor sau la nivelul degetelor.

Se manifest n special n repaus si n perioadele de stres. Tremorul este diminuat n timpul

miscrilor si dispare n somn, este accentuat de stres si de oboseal. Tremorul devine mai putin
evident pe masura evolutiei bolii.

Micari ncetinite

n timp, boala Parkinson reduce capacitatea pacientului de a se mica. Acest lucru face ca sarcinile
simple s devin unele dificile. Paii devin tot mai mici, iar pacientul experimenteaz probleme n a-
i muta picioarele sau n a se ridica de pe scaun.
Bradikinezia se refer la lentoarea miscrilor, dar include si scderea miscrilor spontane si
scderea amplitudinii miscrilor.
Bradikinezia este vizibil prin micrografie (scris de mn mic, ilizibil), hipomimie
(diminuarea miscrilor mimice), clipit rar si hipofonie (voce diminuat).
 Rigiditatea muscular i durere continua

Rigiditatea muscular poate s apar n orice parte a corpului. Muchii rigizi limiteaz micrile
i pot produce chiar i dureri.

Unul dintre cele mai comune semne aprute la debutul bolii este reducerea balansrii
braului afectat n timpul mersului datorit rigiditii musculare. Rigiditatea poate afecta
musculatura membrelor inferioare, a feei, gtului sau a altei pri a corpului i poate duce
la oboseal muscular i la anchilozare Rigiditatea se refer la creterea rezistenei la mobilizarea
pasiv a muchilor i este mai evident la micrile voluntare ale membrului contralateral.

Afectarea posturii i a echilibrului. Postura pacientului se modific i este posibil s apar

probleme de echilibru (instabilitate posturala) i dificultati in deplasare (probleme ale mersului).

Persoanele cu boala Parkinson pot face pasi marunti si tarandu-si picioarele, acestea fiind
foarte apropiate si se pot inclina putin in fata din talie (pozitia garbovita), de asemenea exista
probleme cu intoarcerile din timpul mersului. Balansul si problemele de echilibru pot duce si la
cazaturi. Totusi, aceste probleme de obicei apar mai tarziu in evolutia bolii.

Instabilitatea postural se refer la tulburrile de echilibru si coordonare. Aparitia sa este o

etapa important n evolutia bolii, deoarece instabilitatea postural este dificil tratabila si este o
sursa comun de invaliditate n stadiile avansate ale bolii .

Rigiditatea feei. Pacientul care sufer de Parkinson capat o figur rigid, zmbete mult mai
greu, iar mimica facial este redus.

Slabirea muschilor fetei si a gatului.

Pierderea capacitatii de contractie a muschilor fetei poate duce la o expresie faciala fixa, asa
numita "masca Parkinsoniana

Modificri la nivelul vorbirii. Discursul pacientului poate capta inflexiuni obinuite dar i o
intensitate redus. Vorbirea si inghitirea pot deveni mai dificile si persoanele respective se pot
ineca, tusi sau pot pierde saliva pe la colturile gurii. Vorbirea este una monotona si soptita .

Dementa survine tardiv n evolutia bolii Parkinson si afecteaz 15% - 30% din pacienti.
Memoria recent este afectat.

*Complicaii ale bolii Parkinson

- depresie

- anxietate sau fric - toate acestea cauzate de contientizarea bolii

- aprea dificultai n gndire pe msur ce boala avanseaz

- probleme de somn, inclusiv insomnii precum

- probleme ale vezicii urinare , inclusiv incapacitatea de a controla urina sau dificult i la urinare
precum i disfuncii sexuale.

-constipaie este un alt simptom care poate aprea la persoanele cu boala Parkinson deoarece
tractul digestiv devine mai lent.

Diagnostic

Nu exist teste pentru a diagnostica precoce boala Parkinson, astfel nc boala este, de cele mai
multe ori, diagnosticat numai dup instalarea simptomelor specifice.

Diagnostic de boal Parkinson n funcie de :

-istoricul medical al pacientului

- analiza simptomelor

- control neurologic

-control fizic.

In prezent, sunt disponibile o serie de teste paraclinice pentru detectarea bolii, cum ar fi:
Neuroimagistica studiaza creierul si alte parti ale sistemului nervos existand o imagistica
structurala si una functionala. Anumite date obtinute in cadrul analizelor pot fi utilizate in
procesul de diagnosticare a bolii.

Imagistica structurala da posibilitatea medicului sa identifice anumite parti ale creierului cum
ar fi materia cenusie materia alba si vasele de sange. In imagistica structurala se fac teste de
tomografie computerizata (C.T.), tomografie axiala digitala (C.A.T.), tomografie digitala si
rezonanta magnetica (R.M.N.).
Scanarile C.T. sunt niste radiografii mai sofisticate, care presupun ca prin corp sa treaca o serie
de raze X ce produc sectiuni sau felii detaliate ale organelor si tesuturilor. Sectiunile pot fi
combinate pentru a forma imagini tridimensionale, metoda utilizata fiind de un deosebit folos
pentru detectarea tumorilor cerebrale, atrofia sistemica multipla sau paralizia supranucleara.

Imagistica functionala furnizeaza imagini ale modului cum functioneaza creierul dand
posibilitatea medicilor sa investigheze functiile cerebrale cum ar fi circulatia sangvina si
activitatea celulelor din anumite zone ale creierului.
Scanarile cu radionucleide care prezinta interes in diagnosticarea bolii Parkinson sunt
tomografia digitala cu emisie fotonica singulara (S.P.E.C.T.) si tomografia cu emisie de pozitroni
(P.E.T.). Radionucleidele se ataseaza de celulele de dopamina si emit particule cunoscute ca
fotoni pe care scanerul le poate detecta, scanerul producand o imagine de luminozitate variabila
functie de gradul de activitate a celulelor respective. O imagine care nu este foarte stralucitoare
arata ca celulele de dopamina nu functioneaza atat de bine pe cat ar trebui.

S.P.E.C.T. se poate folosi cu 2 trasoare de baza de iod, 123*I-beta-C.I.T. si 123*I-F.P.-C.I.T.

cunoscut in lumea medicala ca Da.T.S.C.A.N.

Scanarea P.E.T. foloseste un trasor, 18*F-dopa care este preluat de celulele de dopamina din
substanta Nigra. Cu cit sunt mai putine celule active cu atit scanerul va detecta o rata de
acumulare mai mica.

In prezent se lucreaza pentru detectarea bolii Parkinson printr-o analiza sangvina.

Tipurile de Parkinson

1.Sindromul akinetic rigid este caracterizat prin intepenire si lipsa mobilitatii, incluzand
degenerarea corticobazala, atrofia sistemica multipla si paralizia supranucleara progresiva.
2.Sindronul hiperkinetic este asociat cu mobilitate excesiva respectiv tremurul.
3.Degenerarea corticobazala are similitudini cu paralizia supranucleara, avand pe linga
simptomele clasice si afectarea memoriei, perceptiei vizuale, vorbirii comportamentului.
4.Dementa cu corpi Lewy simptomatic prezentand caracteristici atit sindromului Alzaheimer cat
si a bolii Parkinson.
5.Parkinsonul indus medicamentos se manifesta la 7 % din pacienti, aparind dupa tratamentul
cu anumite medicamente.
6.Tremurul esential este diferit de tremurul in repaus, fiind un tremur de actiune, el devine
evident, cind partea respectiva este folosita. Boala se manifesta progresiv.

Scale de evaluare a bolii Parkinson

Scala Universala

Stare 0 1 2 3 4
Pierdere severa a Pierdere severa
Pierdere
Fara Afectare memoriei, memorie,
Intelect moderata de
afectare usoara dezorientare in dezorientare, incapabil
memorie
timp de rationament
Gandire Fara Stare de vis Halucinatii Halucinatii Halucinatii frecvente
 activa bebigne ocazionale
Depresie mai Simptome
Trist sau Simptome
Depresie Fara mult de o neurovegetative cu
vinovat vegetative
saptamana tendinte de suicid
Dezinteres
Pierderea
Initiativa Normala Pasiv pentru activitati Retras in sine
initiativei
zilice
Usor
Vorbire Normala Moderat afectat Sever afectat Neinteligibila
afectat
Usor mai Moderat mai
Salivatie Normala Salivatie noaptea Salivatie marcata
abundenta abundenta
Necesita ingerare Necesita sonda
Rar se Inecari
Deglutita Normala alimente nazogas sau
ineaca ocazionale
semisolide orogastrica
Caractere Cuvinte mici
Scriere Normala Lizibil partial Cuvinte ilizibile
mici lizibile
Nu poate taia, se
Afectare Uneori necesita Nu poate manca
Taiere Hrana Normala poate hrani
usoara ajutor singur
singur
Diminuare
Expresie Usoara Moderata
Normala anormala a Facies de masca
faciala hipomimie hipomimie
expresivitatii
Bradikinezia Lentoare
Normala Lentoare usoara Lentoare medie Lentoare marcanta
-hipokinezia minima

Dinamica pacientului este caracterizata de :

Caracteristic Stabilitatea/
Mers Postura Ridicarea de pe scaun
a postura
0 Normala Normala Normala Normala
Se redreseaza fara incetinit, cu Usor
1 Lenta
ajutor pasi mici aplecata
Cade daca nu este Folosind ca sprijin impingerea
2 Cu dificultate Anormala
prins in maini sau de spatar
Sever
3 Cade spontan Sever perturbat Tendinta de a cadea pe spate
aplecata
 Fa Membru
Micarea Membru Superior Gat
a inferior
0 Absent Absent Absent
1 Usor si rar Usor si rar Usor si rar
Tremor de repaus 2 Usor si prezent Usor si prezent Usor si prezent
3 Moderat Moderat Moderat
4 Marcant Marcant Marcant
0 Absent Absent
1 Usor si rar Usor si rar
Tremor de actiune sau 2 Usor Usor
postura Moderat si Moderat si
3
prezent prezent
4 Marcant Marcant
0 Absent Absent
1 Usor si rar Usor si rar
Micari maini i picioare 2 Usor si prezent Usor si prezent
3 Moderat Moderat
4 Marcant Marcant
0 Absent Absent Absent
1 Usor si rar Usor si rar Usor si rar
Rigiditate 2 Usor si prezent Usor si prezent Prezent
3 Moderat Moderat Moderat
4 Marcant Marcant Marcant

Scala HOEHN si YAHR modificata

Realizata in 1967, este o scala putin sensibila, dar fiabila, permite evaluarea globala in Boala
Parkinson, clasificand-o intr-o evolutie de la 1 la 5.
Stadiul 1 cuprinde semne unilaterale care nu antreneaza handicap in viata cotidiana, simptome
deranjante dar invalidante; tremor la nivelul unui membru.
Stadiul 2 cuprinde semne cu predominanta unilaterala, care antreneaza un oarecare handicap,
simptomele sunt bilaterale; dizabilitatea motorie este minima; afectarea mersului si posturii;
afectare bilaterala usoara recuperare a echilibrului.
Stadiul 3 cuprinde semne care atesta atingere bilaterala, cu o anumita instabilitate posturala,
bolnavul ramanand totusi independent; incetinirea semnificativa a miscarilor corpului; afectarea
precoce a echilibrului in timpul mersului sau ortostatiunii; disfunctiegeneralizata de severitate
medie.
Stadiul 4 cuprinde semne care antreneaza un handicap sever si pierderea partiala a autonomiei,
simptome severe; mersul este posibil doar pe distante limitate; rigiditate si bradikinezie severa;
incapabil sa traiasca singur; tremorul poate fi mai diminuat decat in stadiile precoce.
Stadiul 5 in care, bolnavul este in scaun rulant sau la pat, fara autonomie, necesita ingrijire
permanenta, invaliditate completa.
Kinetoterapia nboala Parkinson
Kineo , fizio i masaj adaptate defixcitului functional

Obiectivele programului kinetoterapeutic

1.meninerea tonusului muscular

2.meninerea mobilitii articulare

3.reeducarea respiraiei

4.educarea i reeducarea echilibrului i coordonorii

5.corectarea posturilor vicioase i a mersului

6.corectarea mimicii

7.scderea n greutate

Programul kinetoterapeutic cuprinde

-exerciii n poziia decubit dorsal , lateral ,ventral mpiedic scurtarea ligamentelor,

muchilor, anchiloze articulare .pacientul trebuie nvat i apoi trebuie s le execute singur acas

-exerciii n poziie eznd cu sau fr mijloace ajuttoare se asigur o poziie optima nainte de
nceperea exerciiilor

-exerciii realizate din poziie ortostatic menin i amelioreaz echilibrul ,controlul cutiei
toracice , stabilitatea i mobilitatea centurii scapulare , creterea mobilitii membrelor bun
coordonare a membrelor superioare i inferioare

-exerciii de motricitate fin antreneaz pacientul pentru autonomia de autoservire

( independent n activitatea zilnic)

-exerciii pentru mimica feei

-dispozitive ajutroare n deplasarea cotidian

Tratament igieno -dietetic

-alimentaie bogat n fibre , lichide

-varietate mare de alimente

-meninere unei greuti normale

-meninere echilibru ntre alimentaie i exerciiu fizic

-aport sczut de alimente cu coninut proteic

De evitat :

-vit .B6 ( piridoxina) banana , vit ,ficat , fulgi de ovz , alune ( moderaie)

-interfer cu aciunea Levodopa

-alimentele picante pot determina micri involuntare la pacienii cu boal Parkinson

-alcoolul , cofeina, zahrul - pot crea un mediu acid care stimuleaz sistemul nervos

Terapia ocupaional facilitarea vieii independente prin intermediul ocupaiilor zilnice

-terapia este individualizat fiecare om are propriile obiceiuri, rutine, tabieturi zilnice

- la un moment dat terapia ocupaional poate nsemna identificarea riscurilor de accidentare

/blocare a unor activiti defurate n domiciliu

-mobilizarea n comunitate stabilirea traseului

-stabilirea obstacolelor

-are rolul de a dezvolta strategii care s previn izolarea , adaptarea mediului casnic astfel nct
independent s fie meninut ct mi mult posibil
-prin terapie ocupaional se poate dezvolta o strategie de desfurare a activitilor zilnice chiar
atunci cnd au aprut termurturi ,blocarea deplasrii , blocarea iniializrii micrii

Tratamentul i etapele lui se particularizeaz cu pacientul i este numai pentru el nsui .Astfel el
devine partener n recuperare .

Modern tratamentul este centrat pe :

-profilul occupational al persoanei

-adaptat la mediul lui de via

-s asigure facilitarea nivelului de independent n activiti zilnice proprii ( ocupare de propria

persoan , de animale, plante , de cas)

Se realizeaz prin transformarea ergonomic pentru persoana afectat a prii de prindere a

obiectelor casnice de ngrijire , ngreunarea cozilor obiectelor .( Gabriela Raveica Universitatea
V.Alecsandri Bacu-Deparatment kinetoterapie i terapie ocupaional )

Tratamentul bolii Parkinson

Tratamentul medicamentos

Boala Parkinson nu poate fi vindecat, dar anumite medicamente ajut la controlul simptomelor.
De asemenea, medicul poate recomanda modificarea stilului de via, exerciii aerobice ct i
terapia fizic. Medicul poate prescrie medicamente precum:

Carbidopa i levodopa. Levodopa este un produs chimic natural care ajunge n creierul
pacientului i este convertit n dopamin. Efectele secundare includ grea i o scdere a tensiunii
arteriale atunci cnd pacientul se ridic n picioare.

Inhibitori periferici ai catecol-0-metiltransferazei (COMT). Acest medicament prelungete

efectul tratamentului cu levodop prin blocarea unei enzime care descompune medicamentul.

Agonisti dopaminergici. Spre deosebire de levodop, medicamentul nu se transform n

dopamin ns imit substana. Efectele adverse ale agonitilor dopaminergici includ halucinaii,
somnolen sau comportamente compulsive, cum ar fi hipersexualitatea sau foamea excesiv.

Agenii anticolinergici. Aceste medicamente au fost folosite de mai muli ani pentru a ajuta la
controlul tremuratului asociat cu boala Parkinson. Medicul poate recomanda benztropina sau
trihexifenidil. Efectele secundare includ: tulburari de memorie, confuzie, halucinaii, constipaie,
gur uscat i urinare dificil.
Amantadina. Medicii pot prescrie medicameentul numai n stadiul incipient al bolii Parkinson.
Efectele secundare pot include umflarea gleznelor sau halucinaii.

Tip de medicament Efect

Blocheaz receptorii colinergici i amelioreaz rigiditatea i

Anticolinergice (Antimuscarinice)
tremorul.

Inhibitorii de COMT (Catecol-O-

Blocheaz enzima responsabil de schimbarea levodopei.
metil transferaza)

Stimuleaza producerea de
Agonitii receptorilor
neurotransmitori dopaminici sau acioneaz similar cu
dopaminergici
acetia.

Precursori Dopaminergici (L- Se transforma n dopamin, n interiorul celulelor nervoase,

dopa) i nlocuiesc neurotransmitorul care lipsete.

Inhibitorii MAO-B (inhibitorii Ajut la prevenirea scindrii

monoamin-oxidazei) neurotransmitorilor dopaminici.
Alte medicamente Efect
De obicei se administreaza in asociere cu un precursor
Inhibitorii decarboxilazei
dopaminic pentru a crete cantitatea de substan
periferice
medicamentoas activ care ajunge la creier.

Tratementul chirurgical
Intervenia chirurgical este o opiune doar atunci cnd tratamentul medicamentos nu mai
controleaz simptomele. Dup o intervenie chirurgical pacientul rencepe tratamentul
medicamentos.

Electrostimularea profund cerebral este o procedur care este aplicat pacienilor ntr-un stadiu
avansat al bolii. Terapie utilizeaz impulsuri electrice pentru stimularea unor anumite zone ale
creierului. Aceste impulsurile electrice sunt generate de o serie de electrozi plasai n creier
printr-o intervenie chirurgical.

Transplantul de celule nervoase este un tratament aflat nc n faza experimental. Pn n acest

moment, nu se cunosc informaii despre beneficiile aceste proceduri.