Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RSPUNDEI CU SINCERITATE
Consemnati n dreptul fiecarui punct, A=1(adevarat) sau F=2(fals).
1. Spun adesea da cand as vrea sa zic nu. 14. Intretin cu ceilalti raporturi intemeiate pe
A F incredere.
A F
2. Imi apar drepturile fara a le incalca pe ale altora.
A F 15. Prefer sa nu cer ajutor colegilor;ar gandi ca nu
sunt competent.
3. Prefer sa ascund ceea ce gandesc sau simt,daca A F
nu cunosc bine persoana.
16. Sunt timid si ma simt blocat indata ce trebuie sa
A F realizez o actiune neobisnuita.
A F
4. Sunt mai curand autoritar si decis.
A F 17. Mi se spune papa lapte;aceasta ma enerveaza
si ii face pe ceilalti sa rada.
5. Este, in general,mai usor si mai abil sa actionezi A F
prin persoana interpusa decat direct.
A F
18. Ma simt bine in contactele fata in fata.
6. Nu ma tem sa critic si sa spun oamenilor ce A F
gandesc.
A F 19. Joc adesea teatru(ma prefac).
A F
7. Nu indraznesc sa refuz anumite sarcini,chiar daca
nu intra in atributiile mele. 20. Sunt cam guraliv si retez vorba celorlalti fara a-
A F mi da seama la timp.
A F
8. Nu ma tem sa-mi exprim parearea,chiar daca
acest lucru este primit cu ostilitate. 21. Am ambitie si sunt gata sa fac ce trebuie pentru
A F a reusi.
A F
9. Cand este o dezbatere,prefer sa stau
deoparte,pentru a vedea ce curs va lua. 22. Stiu,in general,pe cine trebuie sa vad;acest lucru
A F este important pentru a reusi.
A F
10. Mi se reproseaza adesea ca am spirit de
contrazicere. 23. In caz de dezacord,caut compromisuri
A F realiste,pe baza intereselor mutuale.
A F
11. Nu-mi place sa ascult pe altii.
A F 24. Prefer sa joc cu cartile pe fata.
A F
12. Caut sa fiu in apropierea celor mari;acesta mi-a
adus beneficii. 25. Am tendinta de a amana ceea ce trebuie sa fac.
A F A F
1
COMPETENA INTERPERSONAL I ATITUDINAL
RSPUNDEI CU SINCERITATE
Consemnati n dreptul fiecarui punct, A=1(adevarat) sau F=2(fals).
27. In general,ma prezint asa cum sunt,fara a-mi 40. Nu mi-e teama sa accept parerile periculoase si
ascunde sentimentele. riscante.
A F A F
32. Stiu sa profit de pe urma unui sistem de 45. Nu mi-e teama sa-mi exprim sentimentele asa
reguli;sunt descurcaret. cum sunt ele in realitate.
A F A F
33. Sunt capabil sa fiu eu insumi,continuuand sa fiu 46. Stiu cum sa-i fac pe oameni sa adere la ideile
acceptat de catre ceilalti. mele.
A F A F
34. Cand nu sunt de acord,indraznesc s-o spun fara 47. A flata ramane inca un bun mijloc sa obtii ceea
patima si ma fac inteles. ce vrei.
A F A F
35. Am grija sa nu inoportunez pe altii. 48. Imi dau osteneala sa fiu clar cand iau cuvantul.
A F A F
36. Imi dau osteneala sa iau o hotarare si sa aleg. 49. Stiu sa manuiesc ironia muscatoare.
A F A F
37. Nu-mi place sa ma deosebesc de parerile 50. Sunt sensibil si usor de tratat;adesea ma las usor
celorlalti din grup;in acest caz prefer sa tac. exploatat.
A F A F
38. Nu mi-e teama sa vorbesc in public. 51. Prefer sa observ decat sa particip.
A F A F
39. Viata nu-i decat raporturi de forta si de lupta. 52. Prefer sa fiu in culise decat sa particip.
A F A F
2
COMPETENA INTERPERSONAL I ATITUDINAL
RSPUNDEI CU SINCERITATE
Consemnati n dreptul fiecarui punct, A=1(adevarat) sau F=2(fals).
53. Nu cred ca manipularea altora este o solutie
eficace.
A F
3
COMPETENA INTERPERSONAL I ATITUDINAL
RSPUNDEI CU SINCERITATE
Consemnati n dreptul fiecarui punct, A=1(adevarat) sau F=2(fals).
Cotarea raspunsurilor
4
COMPETENA INTERPERSONAL I ATITUDINAL
RSPUNDEI CU SINCERITATE
Consemnati n dreptul fiecarui punct, A=1(adevarat) sau F=2(fals).
Interpretarea rezultatelor
Atitudinea de evitare (coloana a I-a) Atitudinea de expectativ (coloana a III-a)
Subiectul are tendina de a se ascunde,de a Subiectul ateapt momentul potrivit,
fugi dect de a nfrunta oamenii si lucrurile. prefer rolul din culise, se ascunde , urmrete clipa
Inconvenientul acestei atitudini este ca nu se va face prielnic n loc sa spun ce are de spus n mod
respectat nici de alii, nici de el nsui i i va putea deschis.
provoca sentimente de ranchiuna, impresia de a fi Pentru acest tip uman problema se pune astfel: dac
exploatat. Aceast fug poate lua forme diverse: manevrele sale ies la lumina, ceilali nu se vor mai
exces de gentilee, spirit de conciliere, tendina de a ncrede n el niciodat, existnd riscul de a fi
trena, de a amna mereu, pentru mai trziu sau de a marginalizat.
nu se gsi suficient de informat pentru a hotr, i schimb cuvntul dup interlocutor, i place s
teama maladiv de judecata altora, teama de a fie aproape de cei mari, s cunoasc amnunte
ocupa poziii sociale nalte, de a avea ignorate de ceilali, intenii ascunse n dosul oricrei
responsabiliti, chiar suprare intens pentru afirmaii. n aceast atitudine global anumite
motivul de a nu putea rezolva o problem. aspecte sunt evidente: i place s-i pun pe alii s
Atitudinea aceasta nu l face respectat nici de alii, fac ceea ce ai vrea el, chiar nelndu-i sau
nici de el nsui i i poate provoca sentimente de culpabilizndu-i, sau cut, nainte de toate, s nu se
ranchiun i impresia de a fi exploatat. dea pe fa, s nu l tie lumea, s ntoarc cu
ndemnare totul n favoarea sa. Joac cu plcere
roluri strine.
Atitudinea de nfruntare (coloana a II-a) Pentru manipulatori, problema se pune astfel: dac
Un orgoliu greu de neles l mpinge s fie manierele lor ies la iveal, ceilali nu se vor mai
cel care are ultimul cuvntul, care strig mai tare, ncrede niciodat n ei, vor fi marginalizai.
care domin,chiar dac acest lucru indispune pe
ceilali i chiar pe el nsui. Aceasta atitudine suscita
riposta celorlali sau mcar antipatia lor i l face Atitudinea constructiva(coloana a IV-a)
nefericit, cci are sentimentul c nu e iubit. Subiectul tie s i afirme drepturile si
Un orgoliu ru neles l mpinge s vreai s fie opiniile fr a fi agresiv. Se bazeaz pe ncredere si
mereu cel care are ultimul cuvnt, care strig mai franchee, tie s asculte, s in cont de punctul de
tare, care domin, chiar dac acest lucru indispune vedere al altora. i place s fie el nsui, fr
pe ceilali i chiar pe el nsui. Formele diverse ale simulare, se bazeaz n relaiile cu alii pe cinste i
acestei atitudini sunt: ncercarea de a a-i domina pe onestitate, ceea ce nu l mpiedic s se afirme cu o
alii, chiar nfricondu-i, dorina de a reui cu orice siguran temperat, linitit, s i meninei ferm
pre, trecnd peste alii, monopolizarea cuvntului prerile i deciziile. Este cea mai bun atitudine, cea
ntr-o societate, plcerea de a contrazice, de a oca, care i permite s ajung la scopurile propuse ntr-
de a critica cu rutate, de a umili, dorina de un numr rezonabil de cazuri fr a provoca
rzbunare pentru cea mai mic ofens, real sau resentimentele celorlali i chiar atrgndu-i stima
imaginar, tendina de a-i asuma riscuri excesive. lor.
Acest tip de atitudine suscit, bineneles,
agresivitatea celorlali sau antipatia lor i l face
nefericit, cci are sentimentul c nu este iubit.