NOTE DE CURS

DOMENIUL PUBLIC

1. Definiia domeniului public

Domeniul public este format din ansamblul bunurilor mobile i imobile ,

publice i private , care prin natura lor sau voina legiuitorului sunt supuse unor
norme speciale de protecie , avand o utilitate public , satisfcnd n mod direct
sau indirect un interes public i care sunt supuse unui regim juridic de putere,
asupra lor exercitndu-se , de ctre o persoan moral de drept public , un drept
de proprietate public sau un drept de paz i protecie administrativ.

2. Trsaturile domeniului public.

Pentru ca un bun s aparin domeniului public , el trebuie s ntruneasc
mai multe trsturi , dup cum urmeaz:

2.1. Prin natura sa ori prin voina legiuitorului , bunul , mobil sau imobil ,
public sau privat , s prezinte acele particulariti care s justifice protecia
special de care se bucur.

2.2. Bunurile domeniului public au o utilitate public, ele au rolul de a

satisface interesul public , n mod direct sau indirect , prin intermediul unui
serviciu public.

2.3. Bunurile ce aparin domeniului public sunt guvernate , n ansamblul

lor, de un regim de putere public , fie exclusiv, pentru bunurile proprietate
public aparinnd domeniului public, fie mixt, care imbin regimul de drept
comun i cel de drept administrativ.

2.4. Bunurile ce aparin domeniului public presupun existena unei

persoane moral de drept public, care :
- este titularul unui drept de proprietate public , fiind vorba despre stat
sau unitatea administrativ teritorial ;
- este titularul unui drept de paz si protecie, acesta putand fi orice
persoan care acioneaz n numele statului sau al unitii administrativ
teritoriale.

3. Modaliti de punere in valoare a domeniului public

Modalitile juridice prin care proprietatea public, parte a domeniului

public , este valorificat sunt : darea in administrare, concesiunea, inchirierea
public i darea in folosin gratuit.
 3.1.Contractul de concesiune public

Contractul de concesiune de bunuri proprietate publica este acel contract

ncheiat n forma scrisa prin care o autoritate publica, denumita concedent,
transmite, pe o perioada determinata, unei persoane, denumite concesionar, care
actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui
bun proprietate publica n schimbul unei redevente.
Redeventa obtinuta prin concesionare se face venit la bugetul de stat sau
la bugetele locale, iar modul de calcul si de plata a redeventei se stabileste de
catre ministerele de resort sau de alte organe de specialitate ale administratiei
publice centrale ori de catre autoritatile administratiei publice locale.
Obiectul contractului de concesiune se refer la bunurile care sunt
proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.
Prile contractului de concesiune sunt:
Concedentul, n numele statului, judetului, orasului sau comunei. Pot
avea aceast calitate :
- ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale, pentru bunurile proprietate publica a statului;
- consiliile judetene, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului
Bucuresti sau institutiile publice de interes local, pentru bunurile proprietate
publica a judetului, orasului sau comunei.
Concesionarul, acesta putand fi orice persoana fizica sau persoana
juridica, romna ori straina.

Durata contractului de concesiune este de cel mult 49 de ani, ncepnd de

la data semnarii lui, fiind stabilit pentru fiecare contract de catre concedent pe
baza studiului de oportunitate.

Atribuirea contractelor de concesiune se realizeaza in baza urmtoarelor

principii:
-transparenta - punerea la dispozitie tuturor celor interesati a informatiilor
referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune;
-tratamentul egal - aplicarea, ntr-o maniera nediscriminatorie, de catre
autoritatea publica, a criteriilor de atribuire a contractului de concesiune;
-proportionalitatea - presupune ca orice masura stabilita de autoritatea
publica trebuie sa fie necesara si corespunzatoare naturii contractului;
-nediscriminarea - aplicarea de catre autoritatea publica a acelorasi reguli,
indiferent de nationalitatea participantilor la procedura de atribuire a
contractului de concesiune, cu respectarea conditiilor prevazute n acordurile si
conventiile la care Romnia este parte;
 -libera concurenta - asigurarea de catre autoritatea publica a conditiilor
pentru ca orice participant la procedura de atribuire sa aiba dreptul de a deveni
concesionar n conditiile legii, ale conventiilor si acordurilor internationale la
care Romnia este parte.

Procedurile de atribuire a contractului de concesiune sunt urmatoarele:

1. Licitatia - procedura la care persoana fizica sau juridica interesata are
dreptul de a depune oferta
2. Negocierea directa - procedura prin care concedentul negociaza
clauzele contractuale, inclusiv redeventa, cu unul sau mai multi participanti la
procedura de atribuire a contractului de concesiune.

Pe parcursul executrii contractului de concesiune, concedentul poate

modifica unilateral partea reglementara a contractului de concesiune, cu
notificarea prealabila a concesionarului, din motive exceptionale legate de
interesul national sau local. In cazul n care modificarea unilaterala a
contractului i aduce un prejudiciu, concesionarul are dreptul sa primeasca fara
ntrziere o justa despagubire. In caz de dezacord ntre concedent si concesionar
cu privire la suma despagubirii, aceasta va fi stabilita de catre instanta
judecatoreasca competenta. Acest dezacord nu poate n niciun caz sa permita
concesionarului sa nu si execute obligatiile contractuale.

Contractul de concesiune poate inceta n urmatoarele situatii:

- la expirarea duratei stabilite n contractul de concesiune;
- n cazul n care interesul national sau local o impune, prin denuntarea
unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile n
sarcina acestuia, n caz de dezacord fiind competenta instanta de judecata;
- n cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prin
reziliere de catre concedent, cu plata unei despagubiri n sarcina
concesionarului;
- n cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prin
reziliere de catre concesionar, cu plata unei despagubiri n sarcina
concedentului;
- la disparitia, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau n
cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare,
fara plata unei despagubiri.
La ncetarea contractului de concesiune concesionarul este obligat sa
restituie, n deplina proprietate, liber de orice sarcina, bunul concesionat.
Solutionarea litigiilor aparute n legatura cu atribuirea, ncheierea,
executarea, modificarea si ncetarea contractului de concesiune, precum si a
celor privind acordarea de despagubiri se realizeaza potrivit prevederilor Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004.
 4. Regimul juridic aplicabil domeniului public

Bunurile propriate public sunt supuse in exclusivitate unui regim juridic

de drept public, iar bunurile proprietate privat care aparin domeniului public
sunt supuse unui regim juridic mixt, de drept comun i de putere, intre care
ultimul este predominant.
Regimul juridic aplicabil proprietii publice este determinat de
urmtoarele principii:
1. Inalienabilitatea, care exprim interdicia de instrinare a bunurilor
publice din domeniul public;
2. Insesizabilitatea, care semnific faptul c bunurile din domeniul public
nu pot fi supuse executrii silite, mobiliare sau imobiliare i nu pot constitui
obiectul unor drepturi reale accesorii;
3. Imposibilitatea grevrii cu sarcini sau servitui ;
4. Imprescriptibilitatea, sub dublu aspect :
- din punct de vedere al prescripiei extinctive , in sensul c aciunea de
recuperare a unui astfel de bun nu este supus termenelor de prescripie;
- din punct de vedere al prescripiei achizitive, nu este posibil dobandirea
acestor bunuri pe calea uzucapiunii sau a posesiei de bun- credin.
Bunurile din domeniul privat al statului sau unitilor administrativ-
teritoriale se supun principiilor dreptului comun, dac prin lege special nu se
dispune altfel.