Legtura dintre calitatea

mediului si starea de
sntate a populaiei

Ptru Daniela

Piulescu Ioana

Cristescu Izabela

Petrescu Mihai

Grupa 1307
Cuprins:

1. Calitatea vietii si sanatatea mediului

2. Calitatea apei potabile si sanatatea oamenilor

2.1Efectele apei poluate asupra sanatatii

3. Calitatea solului si sanatatea oamenilor

4. Atmosfera si sanatatea oamenilor

4.1 Efectele aerului poluat asupra sanatatii populatiei

5.Deseurile cauza poluarii solului, apei , atmosferii

5.1 Arderea deschisa a deseurilor pericol pentru mediu si sanatate

6.Masuri de protectie a factorilor mediului si imbunatatirea calitatii vietii

7. Bibliografie
 1. Calitatea vietii si sanatatea mediului
Sntatea privit ca un ideal , dar si ca o cerin fundamental a vieii este o problem ce
preocup fiecare individ , dar i societatea n ansamblu , la realizarea ei concurnd o
multitudine de factori : tehnici, economici , sociali, culturali, ecologici , spirituali etc.n cadrul
interrelatiilor, om-mediu , aceasta din urma exercita asupra omului multiple influente , dintre
care cea mai importanta este actiunea asupra sanatatii .
Mediul contine factori care au o actiune favorabila asupra calitatii vietii , cunoscuti sub
numele de factori sanogeni . El contine insa si factori care au o actiune nefavorabila asupra
vietii , determinind inrautatirea sau pierderea acesteia , denumiti factori patogeni. Actiunea
mediului poluant asupra organismului este foarte variata si complexa . Ea poate merge de la
simple incomoditati in activitatea omului , pina la perturbari puternice ale starii de sanatate .De
aici rezulta ca sanatatea fiecarui om este influentata de sanatatea mediului: fiecare om
afecteaza mediul in care traieste.
MEDIUL

POLUARE FIZICA,
CHIMICA, INFLUENTE
BIOLOGICA

FACTORI
FACTORI SANOGENI
PATOGENI

CAPACITATEA DE
EFECTE EFECTE
ADAPTARE A
ACUTE CRONIC
ORGANISMULUI
E

ACTIUNEA INCARCARE
ASUPRA A
DESCENDENTI ORGANISM

Mediul inconjurator este constituit din totalitatea factorilor biotici (relatii care se stabilesc in
cadrul populatiei sau intre specii diferite) si abiotici (factorii geografici - pozitia geografica
exprimata prin latitudine, longitudine, altitudine, expozitie; factorii fizici - lumina, temperatura,
umiditate; factori chimici-substantele chimice din aer, apa, sol).

Starea mediului inconjurator este pe an ce trece tot mai ingrijoratoare: spatiile impadurite se
reduc, solurile agricole se degradeaza, stratul de ozon este mai subtire, numeroase specii
de plante si animale au disparut, efectul de sera se accentueaza si multe alteel . In general se poate
afirma ca tarile cele mai dezvoltate produc cele mai mari cantitati de deseuri si poluanti, consuma
cantitati mari de energie si resurse naturale. Impactul pe care aceste tari il au cu
mediul natural este puternic distructiv. Se remarca astfel existenta unei proportionalitati inverse
intre nivelul de industrializare si starea mediului inconjurator. Intreaga lume este in interrelatie -
fiecare actiune va produce o reactie care in complexul sistemelor vii este de multe ori
imprevizibila. Atunci cand resursele naturale sunt epuizate pe scara larga si mediul ambiant este
poluat datorita activitatii umane, nu numai mediul este acela care are de suferit ci si sanatatea
oamenilor este de asemenea afectata: starea de sanatate nu poate fi mentinuta respirand aer poluat,
consumand alimente si apa contaminate cu pesticide sau alte substante chimice. Societatea umana
constitue un sistem in care omul foloseste , dar terbuie sa si protejeze factorii mediului, insa lipsa
de educaie , nepsarea , anumite interese economice , fac ca , pe zi ce trece , mediul nconjurtor
s devin tot mai srac i mai poluat.

Afectarea mediului natural are repercursiuni grave asupra calitii vieii , manifestndu-se , mai
ales prin poluarea apelor , a solului i a atmosferei . Natura nregistreaz toate faptele nesbuite,
agresiunile fcute de om , contient sau incontient, le stocheaza n memorie pina la un moment
dat toate faptele negative se intorc asupra noastra . De ce trebuie s punem accent pe educaie
pentru mediu? Pentru c, n prezent, mai mult de 5.3 miliarde de oameni folosesc (abuznd
deseori, cu bun tiin sau fr) resursele naturale ale pmntului. n fiecare col al lumii, omenii
taie pduri, extrag minerale i surse de energie, erodnd solul de la suprafa, polund aerul i apa,
crend deeuri primejdioase i producnd o ruptur a zonelor naturale ntr-un ritm fr precedent
n istoria vieii pe pmnt, fiind imposibil s se scape de consecinele degradrii serioase a
mediului: dispariia speciilor, extinderea deertului, contaminarea cu pesticide, creterea
problemelor de sntate, foametea, srcia i chiar pierderea de viei umane . Omul este
principalul distrugator al mediului ambiant , este principalul distrugator al sau incepind de la sol si
terminind cu ultimul strat atmosferic.

2.Calitatea apei potabile si sanatatea oamenilor

Multipli factori de risc sunt condiionai de calitatea factorilor mediului ambiant. n condiiile
Republicii Moldova, pe prim plan ar putea figura calitatea apei potabile. Apa este una din
resursele de care nu ne putem lipsi , zi de zi , este simbolul nesecat al vieii, este stropul care ne
potolete atunci cind suntem insetai , este un factor indispensabil vieii.Ea constitue inima
biosferei , reprezentnd substana cea mai raspindit de pe Terra .

Actualmente n calitate de surse de ap potabil a Republicii Moldova sunt raul Nistru , care
acoper circa 54% din cantitatea total de ap, raul Prut 16%, alte surse de ap de suprafa
7% i surse de ap subterane 23%. Aprovizionarea cu ap mai are loc i din circa 5000 sonde de
foraj , din 132 mii de fintini cu alimentare din pinza freatic i ntr-o proporie mai mic, apele
provenite din depunerile atmosferice. Stocul mediu multianual al raurilor rii este estimat la 13,2
miliarde m3.. Rezerva de ape subterane este estimat la circa 2,8 miliarde m3. Deci, teoretic
potenialul de ap este de cca. 16 miliarde m3, ceea ce inseamn 3700 m3/locuitor pe an. Ins
potenialul disponibil este de aproximativ 1100 m3/locuitor pe an, ceea ce situeaz Republica
Moldova printre rile cu resurse de ap relativ srace. Pe linga aceasta apele rurilor Nistru i Prut
sunt contaminate biologic i necesit purificare .
 Daca sa vorbim despre fiecare riu in parte despre Nistru se poate spune ca n ultimii 30 de ani a
devenit de 40 de ori mai murdar si a sczut productivitatea lui de 20 de ori . Cit despre
Prut , in ultimii ani, calitatea apelor coninutul nitrailor sa marit de 2-3 ori; n ap se
depisteaz cantiti de nitrii, fosfai. Datele referitoare la calitatea apei pe teritoriu
Republicii Moldova, dup proprietile fizico-chimice i bacteriologice demonstreaz c
apa este de in clasa a 2-4-a a calitii apei. Apele freatice nu sunt protejate de poluare de la
suprafa, fapt care determin un coninut supranorm de azotai i mineralizare excesiv
n majoritatea de localiti. Calitatea apelor de profunzime variaz semnificativ n raport cu
particularitile stratului achifer, n diverse regiuni avnd o mineralizare sporit, coninut
sporit de fluor, hidrogen sulfurat, hidrocarburi etc. Aceast situaie impune necesitatea de a
rezolva n mod complex problema asigurrii accesului populaiei la ap potabil de bun
calitate.

Conform datelor Organizaia Mondial a Sntii si UNICEF din anul 2015 , anual in lume au loc
4 miliarde de cazuri de boli diareece acute dintre care 88 la suta sunt provocare de
consumul unei ape potabile de proasta calitate si de lipsa unor conditii sanitare adecvate
.Din cauza acestor maladii infectioase in fiecare an isi pierd viata circa 1,8 milioane de
oameni , preponderent copii cu virsta de pina la 5 ani.Specialistii Organizaiei Mondiale
a Sntii si UNICEF atentioneaza , ca aplicarea unor tehnologii simple si
necostisitoare de tratare a apei in conditii casnice poate salva mii de vieti , in special
in regiunile unde populatia nu are acces la resurse sigure de apa potabila.Azi mai mult
ca oricind calitatea apei dulci de pe pamint sunt amenintate .De exemplu:
1.Mai putin de 1% din resursele acvatice ale planetei sunt disponibile pentru
consumul uman.
2.Mai mult de 1.2 miliarde de oameni nu au acces la o sursa sigura de apa.
3. Aproape jumatate din polpulatia globului se confrunta cu insuficienta sau cu
calitatea proasta a apei.
4. In polonia numai 5 % din apa este buna de baut ,in timp ce 75 de % este prea
poluata , chiar si pentru uz industrial
5.Doua din sase persoane traiesc in conditii improprii de igiena , ceea ce se reduce in 2,6
miliarde de oameni , 3900 de copii decedeaza zilnic din cauza bolilor provocate de apa
infectata pe care o consuma.

Acest sir il putem continua la nesfirsit , caci intreaga Planeta , inclusiv si populatia din tara noastra
se confrunta cu mari probleme ce tin de cantitatea si calitatea apei potabile. In urma
investigatiilor de loborator s-a constatat ca in 80 la suta din cazuri apa din pinza freatica ,
de unde se alimenteaza fintinile si izvoarele , este extrem de poluata cu nitrati si nitriti ,
compusi ai metalelor grele , are un grad de mineralizare excesiva sau un continut inalt de
flor ce nu corespunde cerintelor eologice si normelor sanitare .
Mai bine de jumatate din populatia rurala bea apa din fintini , se poate spune chiar
majoritatea.Apa in 93,3% din fintini nu corespunde cerintelor igienice dupa indicatorii
sanitaro - chimici , iar in 63,3% - dupa indicatorii microbiologici.Unele fintini nu sunt
amenajate conform cerintelor sanitare in vigoare .Lipseste acoperisul si briul betonat , nu
au galeti , nu se respecta distanta de la sursele de poluare . Mai mult ,nici populatia in mare
parte nu constientizeaza efectele negative pe care le are apa potabila de proast acalitate
asupra sanatatii , provocate in majoritatea cazurilor in rezultatul activitatii umane.
2.1 Efectele apei poluate asupra sanatatii
Apa influenteaza sanatatea populatie in mod direct prin calitatile sale , respectiv prin
compozitia sa . O serie de boli netransmisibile sint considerate astazi ca fiind determinate
sau favorizate de compozitia chimica a apei, in acest sens:
Gusa endemica sau distrofia endemica tireopata este influentata de continutul iodului in
apa . Lipsa sau carenta de iod poate declansa producerea gusei endemice.
Caria dentara este o alta afectiune cu larga raspindire . Din multitudinea de factori ce
provoaca caria dentara este si lipsa de fluor si in primul rind lipsa de fluor in apa , care
asigura de la 2/3 pina la 4/5 din necesarul zilnic al organismului uman.
Intoxicatia cu plumb Patrunde in organism pe cale digestiva,respiratorie sau cutanata.din
apa si alimente se absorbe 3-10%,iar prin pulmon,40-50%.Acumularea are loc cind se
depaseste potentialul de eliminare.
Particulele de plumb patrunse in singe pot fi fagociate si raspindite in tot
organismul.Plumbul patrunde lent in organism,distribuindu-se in oase (40-
90%),ficat922%),rinichi(11%)etc.
In intoxicatiile acute,pb se stocheaza in cantitati mici in ose,iar in cantitati mai mari in
rinichi,ficat si cortexul cerebral.Normal,in singe exista 0,05- 0,25 mg pb/litru. Intoxicatia
cu plumb (saturnism), se manifesta prin: oboseala nejustificata; afecteaza globulele rosii,
vasele sanguine; afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel
perifieric cu dereglari motorii.
Intoxicatia cu mercur intoxicatia acuta sau cronica cu mercur afecteaza rinichii, SNC si
tractul gastrointestinal.
Triada simptomatica in intoxicatia cu mercur este urmatoarea: disfunctii articulare,
perturbarea activitatii musculare si ingustarea campului vizual. Expunerea cronica la
formele metalice si anorganice ale mercurului determina nervozitate, tremor si iritatia
mucoaselor. Intoxicatia cu mercur anorganic este asociata in principal cu efecte periferice:
gastroenterita si nefrita tubulara, pe cand expunerea la compusii organici afecteaza in
principal SNC, fiind posibile leziuni severe si ireversibile.
Intoxicatia cronica cu mercur anorganic este o boala profesionala ce afecteaza in special
minerii si muncitorii din topitorii.Cea mai obisnuita sursa neindustriala de intoxicatie cu
mercur este consumul de peste contaminat cu metil-mercur.In cazul expunerii profesionale,
limita biologica tolerabila (LBT)=10 g/L sau 35 g/g creatinina Intoxicarea cu mercur se
manifesta prin : dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;tulburari vizuale; afectiuni ale
sistemului nervos; afectiuni ale rinichilor; malformatii congenitale ale fatului in cazul
femeilor insarcinate.
Methemoglobinemia infantila intoxicatia cu nitriti, cunoscuta sub denumirea de
intoxicatie cu apa de put, cianoza infantila sau methemoglobinemie infantila
cianotica, este produsa de excesul nitritilor din apa de baut sau alimentatie. Nitritii
ajung in apa prin fertilizarea terenurilor agricole cu ingrasaminte naturale (gunoi de
grajd) sau ingrasaminte azotoase sintetice.
Intoxicatia cu cadmiu Cadmiu este considerat cel mai toxic element din mediul inconj
(alaturi de Pb, Hg si As), utilizarea sa la scara industriala declansand o adevarata problema
de oridin toxicologic. Maladia Itai-itai a aparut in Japonia in 1946 si a provocat moartea a
numeroase persoane si a fost produsa de Cadmiu, diagn fiind precizat 24 de ani mai tarziu.
Intoxicatia cu cadminiu se manifesta prin: cefalee; scaderea tensiuni arteriale;afectiuni
hepato-renale.
Holera este o boal infecioas bacterian foarte grav, care afecteaz n mod
deosebit intestinul subire. Boala se manifest prin tulburri digestive ca o diaree grav,
vomitri excesive, care duc la o deshidratare rapid a bolnavului , prin pierdere de
electrolii. Cu toate c boala evolueaz frecvent atipic, poate fi recunoscut uor prin
mortalitatea ridicat de 85 % la izbucnirea bolii, ca ulterior acest indice de letatitate s
scad ntre 20 i 70 % la cazurile netratate.
Dup o perioad de incubaie ntre 2-3 zile urmeaz de obicei trei stadii de evoluare:stadiul
de vomitare, fecalele fiind moi cu aspect de orez apar rar colicistadiul de deshidratare
,hipotermie apar riduri, fa supt cu oase proeminent e stadiul general grav, cu febr,
abatere, dezorientare, com cu erupii cutanate. In cazul complicaiilor apar forme de
 pneumonie, parotidit i septicemieS-a observat c persoanele cu grupa 0 sanguin sunt
mai predispui la mbolnvire.

De asemenea in urma consumarii apei poluate pot aparea si urmatoarele boli:

Boli infectioase:
boli microbiene: febra tifoida, dizenteria;
boli virotice: poliomielita, hepatita epidemica;
boli parazitare:dizenteria, giardiaza.
Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu potential toxic:
Intoxicatia cu zinc:
dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;
afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.
Intoxicatia cu azotati si fosfati:
invinetirea buzelor, narilor, fetei;
agitatia pana la convulsii;
cefalee, greata.
Intoxicatia cu pesticide:
alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;
encefalopatii;
malformatii congenitale. Si multe altele..

3.Calitatea solului si sanatatea oamenilor

Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care se formeaz ntr-un proces
foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creterea majoritii plantelor i
esenial pentru toat producia agricol. Solul este un ecosistem bogat , dar fragil , e stratul afanat,
moale si friabil ce se gaseste la suprafata scoartei pamantului si care impreuna cu atmosfera
invecinata constituie mediul de viata al plantelor . Este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie
protejat cu atentie ca si apa si aerul pentru asigurarea vietii pe Pamant . Este partea superficiala a
scoartei terestre cu o grosime de 1.5 m . Este partea fertila a scoartei si un factor ecologic foarte
important .
Poluarea solului este acumularea de compui chimici toxici, sruri, patogeni (organisme care
provoac boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viaa plantelor i animalelor.
Omul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea hranei lui . Agricultura e strans
legata de soluri , dand stabilitate asezarilor omenesti . Pe baza ei s-a dezvoltat si s-a imbogatit
civilizatia omeneasca .
Pe sol se desfasoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin intermediul lui ne hranim , dar
deseori s-au manifestat neglijente condamnabile , ce au dus la distrugerea solului prin eroziune .
Solul e o vasta uzina a naturii , care produce o mare cantitate de biomasa folosita ca hrana de o
parte din vietuitoare , inclusiv de om . Este cel mai important mujloc de productie pentru
agricultura si silvicultura . Este tot mai mult influentat de om. Asupra solului interventiile
antropice pot produce modificari insemnate. Prin araturi omul transforma anual 3000 Km3 de
soluri naturale in pamanturi afanate ce schimba radical conditiile de aerisire , de umiditate ,
procesele biologice
Prelucrat , solul devine un corp artificializat care implica un alt regim al infiltrarii apelor din
precipitatii , un alt regim al scurgerilor , alte posibilitati de evaporare si de inmagazinare a apei , a
substantelor minerale, o slaba coeziune si mult mai redusa rezistenta la eroziune .
In contextul securitii economice, Republica Moldova dispune in proporiisufi ciente de resurse
pedoclimatice care reprezint un potenial regenerabil de valoare pentru dezvoltarea durabil a
agriculturi. Solul este constituit in principiu din cernoziomuri - circa 73%, din soluri de pdure i
soluri din luncile raurilor cate aproximativ 11%, soluri deluviale 4%.
 Metodele iraionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea
lui i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu ngrminte
chimice, pesticide i fungicide omoar organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi i alte
microorganisme.

Criza economic i energetic, modul de realizare a reformelor in agricultur cu apariia multor

proprietari lipsii de echipamente necesare i cunotine de specialitate , pstrarea schemelor
tehnologice vechi cu reducerea drastic a cantitilor de ingrminte (organice i minerale),
uzarea sistemelor de irigaie, au condus la intensifi carea procesului de depreciere a solurilor.
Procesul de degradare a solurilor este condiionat i de procesele
eroziunii, ravenizrii, alunecrilor de teren i subinundrii. Solurile erodate ocup circa 877644
ha, inclusiv 504777 ha - slab erodate, 259332 ha - moderat erodate i 114165 ha - puternic erodate.

Eroziunea solului
Influen negativ au i procesele de dehumificare a solului. Coninutul de humus in majoritatea
solurilor de pe terenurile agricole a sczut pan la 1,8 2,0%. Ameliorarea acestor soluri poate fi
efectuat prin utilizarea ingrmintelor chimice i organice, cantitatea incorporat in sol a crora
in ultimii ani a sczut esenial. La fel ca apa poluata , sol infectat are , i el , influene negative
asupra sntii umane, find purttor de bacili dizentereic , tific, al holerei, poliomielitic, tetanic,
etc.
Poluarea solului const n acele aciuni antropice care, de regul conduc la
dereglarea funcionalitii normale a acestuia ca suport i mediu de via n cadrul diferitelor
ecosisteme.
Dereglrile solului se manifest diferit:

-dereglri fizice: fenomene de compactare, generatoare, generate de lucrri ale solului, stricarea
structurii solului .
-dereglri chimice: sunt generate ndeosebi de poluarea solului cu metale grele, diferite pesticide i
ngrminte, modificarea ph-ului solului.
-dereglri biologice: generat de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelor i
animalelor.
-dereglri radioactive: solurile capteaz foarte uor poluarea radioactiv pe care le transmit cu
uurin plantelor i animalelor pentru o perioad lung de timp.
Solul are nevoie de substane hrnitoare, ap, sruri minerale pentru a fi sntos i productiv.
Factorii negativi n acest caz sunt substanele chimice utilizate n agricultur, care se descompun
n sol. Dup cum spuneam, solul asigur creterea i dezvoltarea plantelor, iar poluanii mpiedic
acest lucru. Astfel, solul devine arid. Microorganismele mor, in locuina lor poluat.

4. Atmosfera si sanatatea oamenilor

Atmosfera reprezint nveliul gazos ce nconjoar Terra i deine un rol esenial n cadrul
ecosferei, fiind una din elementele fr care viaa nu ar putea exista. n afara proceselor naturale,
prezena omului i activitile acestuia contribuie la eliminarea n atmosfer a unei mari cantiti
de substane toxice, poluante care pot s modifice condiiile normale de existen.
Sursele de poluare reprezint rezultatul activitilor (economice, industriale) necontrolate i
afecteaz, n primul rnd, starea de sntate a ntregii planete. Arderea combustibililor (crbunii,
petrolul, gazele naturale) duce la apariia unor gaze toxice care se combin cu aerul din atmosfer,
iar astfel, noi ajungem s-l inspirm. O greeal des ntlnit este arderea gunoaielor: poluanii
rezultai sunt cu att mai duntori cu ct cantitatea resturilor este mai mare. De asemenea,
industria materialelor de construcii i metalurgia neferoas au ajuns fabrici poluante, pentru c
procesele tehnologice efectuate n combinate produc substane nocive care conin oxizi de plumb,
zinc, cupru,
Nu putem s nu amintim de mijloacele de transport, dintre care autovehiculele sunt cele mai
duntoare. Acestea degaj n atmosfer sute de tipuri de substane poluante, cele mai importante
fiind oxidul de carbon, oxizii de azot, hidrocarburile i plumbul.
Nici noi nu scpm de efectele polurii. Corpul nostru este supus n permanen la diferite
modificri ale strii de sntate. De aceea, au loc creterea mortalitii, apariia unor simptome i
modificri fiziologice. Din cauza aerului poluat, bolile cancerigene sunt n numr tot mai mare i
afeciunile respiratorii i alergiile sunt tot mai dese.
Aerul atmosferic , component important al mediului prin calitatea sa are o semnificatie deosebita
pentru viata si sanatatea oamenilor , pentru existenta faunei si florei.
La moment cantitatea de poluanti ce revine pe fiecare cap de locuitor in republica Moldova
constituie circa 80 kg/locuitor/ an. Ceea ce trebuie sa ne ingrijoreze este poluarea intensiva a
aerului atmosferic in rezultatul cresterii rapide a numarului unitatilor de transport .Emisiile in
sectorul transport in anul 2009 au constituit 176 323,21 tone sau cu 17 323 tone mai mult fata de
anul precedent .Ponderea emisiilor de transport auto constitue 163 739,11 tone cu 4739,11 tone
mai mult fata de anul precedent .

4.1 Efectele aerului poluat asupra sanatatii populatiei.

 Influenta directa a poluarii aerului asupra sanatatii populatiei consta in modificarile ce apar in
organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiti poluanti atmosferici. De
cele mai multe ori, actiunea directa a poluarii aerului este rezultanta interactiunii mai multor
poluanti prezenti concomitent in atmosfera si numai arareori actiunea unui singur poluant .
Cei mai reprezentativi poluanti din atmosfera sunt:
poluanti cu actiune iritanta

1. pulberi (sedimentabile sau in suspensie) ce actioneaza la nivelul cailor respiratorii care,

desi prezinta mecanisme de protectie fata de efectele nocive ale poluantilor (mucus,
epitelii ciliate, etc), pot fi afectate de inflamatii, rinite, faringite, laringite, bronsite sau
alveolite. Daca actiunea poluantului este de lunga durata pot aparea afectiuni cronice ca
broho-pneumopatia cronica nespecifica.
2. Oxizii sulfului, ce apar in aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese
industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritatii ale cailor respiratorii ce se
traduc prin salivatie, expectoratie, spasme si dificultati in respiratie, care permanentizate
duc la aparitia bronsitei cronice.
3. Oxizii azotului, rezulta la fel ca cel ai sulfului, produc la niveleul cailor respiratorii
blocarea miscarilor cililor epiteliilor brohice si traheale. La nivel sangvin, se combina cu
hemoglobina rezultand methemoglobina care impiedica transportului gazelor respiratorii
(oxigenului) catre tesuturi.
4. Substantele oxidante (ozonide) generati prin actiunea radiatiilor ultraviolete asupra unor
produsi de ardere ai hidrocarburilor, au efect iritant pentru caile respiratorii, ceea ce
faciliteaza suprainfectiile cu germeni oportunisti.
a) poluanti cu actiune asfixianta:
oxidul de carbon, rezultat din arderi incomplete, se combina cu hemoglobina dand carboxi
hemoglobina, generand fenomene de lipsa de oxigen cu consecinte dintre cele mai grave asupra
respiratiei diferitelor tesuturi si celule, ce se manifesta clinic prin dureri de cap, ameteli,
somnolenta, greata, aritmii, etc.
b) poluanti cu actiune toxica sistemica:
plumbul, eliminat in atmosfera sub forma de vapori care se condeanseaza relativ reprede, poate
patrunde in organismul uman atat pe cale respiratorie (mai periculoasa pentru ca ajunge direct in
sange) cat si pe cale digestiva (ficatul are o mare putere de detoxifiere a organismului). Actiunea
nociva a plumbului se exercita la nivelul sangelului determinanad aparitia de anemii, si lanivelul
sistemului nervos, provocand ramanerea in urma a dezvoltarii inteclectuale la copii.
c) poluantii cu actiune fibrozanta:
pulberile, mai ales cele cu densiate mare, persista in plaman, determinanad o scadere a alesticitatii
pulmonare ca si o reactie la corp strain, cu formare de tesut nou in jur, ce sta la abza aparitiei
fibrozei.
a) poluanti cu actiune cancerigena: -
hidrocarburile policiclice aromatice sunt poluanti organici ce rezulta din arderea incompleta a
combustibililor solizi si lichizi. Se concentreaza in organism in conditiile unei expuneri prelungite.
Arsenul, cromul, beriliul, cobaltul, seleniul, azbestul sunt poluanti anorganici, prezenti mai ale in
mediile industriale.
b) poluanti cu actiune alergizanta:
pulberile minerale sau organice ca si gazele (oxizi de azot, sulf, carbon) sau sunstantele volatile
din insecticide, detergenti, mase plastice, medicamente produc rinite acute, traheite, astm sau
manifestari oculare (conjunctivite si blefarite) sau cutanate (exeme, urticarii, etc)
c) poluanti cu actiune infectanta: -
sunt reprezenti de diversi germeni patogeni din atmosfera. Desi majoritatea germenilor ce
cauzeaza boli infectioase cu poarta de intrare respiratorie, ca: difteria, scarlatina, tusea convulsiva,
rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul, etc, au o rezistenta scazuta in aer datorita unor
factori ca: uscaciunea, temperatura scazuta, radiatiile ultraviolete, contaminarea produsa prin aer
este responsabila pentru un numar mare de boli.
Poluanii ne mpiedic s lum oxigen din aer
Cercetrile din ultimii zeci de ani au artat c substanele toxice din aer atac organismul la scurt
timp dup contact, determinnd o reacie n lan din partea acestuia. Primul instinct al
organismului este de a produce mai mult mucus, urmat de contractarea muchilor care nconjoar
cile respiratorii.
Astfel, ne este din ce n ce mai greu s respirm i s lum din aer preiosul oxigen. Substanele
toxice care se gsesc n atmosfer n cantiti mai mari sunt i cei mai periculoi (monoxidul de
carbon, ozonul sau pulberile fine n suspensie - un amestec de praf, mercur, plumb, arsenic etc.).
Bolnavii de astm, cei mai afectai
Persoanele cu astm, bronit cronic, insuficien cardiac (mai ales cele n vrst) sunt cele mai
afectate de poluanii din aer. n plus, rat mortalitii este mai mare n rndul acestora. Un studiu
efectuat n Canada a artat c mortalitatea n urma expunerii la particule toxice a fost dubl la
persoanele cu infecii respiratorii i cu insuficien cardiac. De asemenea, copiii care triesc n
mediul urban, cu concentraii crescute de oxizi de azot, au r isc mai mare de a dezvolta astm.

5.Deseurile o cauza a poluarii solului, apei , atmosferei

Cantitatile de materiale refolosibile produse de intreprinderile industrialesint enorme .astfel , in
Europa , sint generate in fiecare an , aproximativ patru miliarde de tone de materiale
refolosibile si deseuri solide. Generarea de materiale refolosibile si deseuri este o problema
deosebitde importanta deoarece, pe de o parte , poate afecta mediul ambiant si sanatatea
umana si, pe de alta parte , este o reflectare a modului eficient in care societatea utilizeaza
resursele.

Corozive Deseuri periculoase Usor

Inflamabile

Instabile Contin compusi

Produse de mutogeni,
cancerigeni ,
Gospodar Minerit,
Agricultura
Citeva Dintre
ii pericolele potentiale ale eliminariiindustruia
necontrolate ale deseurilorIndustrie
sunt:

1. Poluare asolului si apei, prin inflintarea de substante periculoase si deci contaminarea

apelor de suprafata si freatice , cu efecte directe asupra apei potabile .Gropile de gunoi
menajer dau nastere la inflirtatii care contin materiale organice , amoniac , metale grele si
alte substante toxice .

2. Emisiile de metan in atmosfera provenite de la gropile de gunoi contribuie la incalzirea

globala. Formarea unui amestec exploziv de metan si aer a fost cauza multor incendii si
explozii, soldate cu numeroase victime.

3. Cenusa zburatoare generata de incineratoare ,care este in generaltoxica

4. Mostenirea unor terenuri contaminate prin depozitarea rezidurilor, care sporeste costurile
dezvoltarii urbane, creeaza probleme legeslative complexe si determina riscuri serioase
pentru sanatate si mediu.

Conform datelor statistice , in ultimii ani , formarea deseurilor in tara este in crestere. Daca in anul
2001 volumul total de deseuri menajere solide constituia 6,0 mln m3, atunci la finele
anului 2009 acest volum a constituit 45 mln m3 .
Anual la depozite sunt transportate 1,5-2,0 mln tone de deseuri menajere solide .Fiecare cetatean
genereaza anual circa 450 kg de deseuri menajere . O singur ntrebare n acest caz: solul
reprezint un ecosistem natural sau o groap de gunoi? Teoretic, un ecosistem. Practic,
Munii de gunoaie ntlnii tot mai des la marginea oraelor par desprini dintr-un film de
groaz. Acest tip de poluare a solului rezult (din nou) din activitatea omului: acumularea
deeurilor. Cantitatea de gunoaie este n continu cretere, iar compoziia este extrem de divers:
de la resturi alimentare, materiale plastice, pn la hrtie, sticl i cenu. Din nou, apare
incontiena noastr, cci dei exist couri de gunoi, noi continum s aruncmpe jos.

5.1 Arderea deschisa a deseurilor pericol pentru mediu si sanatate

In ultimul timp in teritoriulRep Moldova se depisteaza tot mai multe cazuri de emisii de deoxine si
furani , poluari cu particule, hidrocarburi aromatice policiclice , compusi organici volatili,
monoxid de carbon si altele de la arderea necontrolata deschisa a deseurilor . Arderea deschisa a
deseurilor prezinta un pericol pentru sanatate si mediu . Depozitu de deseuri menajere solide din
or Balti functioneaza din anii 80 ai sec XX si a fost construit fara respectarea cerintelor privind
protectia mediului. Aceasta gunoiste fumega in continuu . Operatorii explica fregventa incendiilor
de la autoincendierea deseurilor, cu toate ca este recunoscut faptul ca in multe cazuri incendiile
sunt provocate de operatorii gunoistii pentru a reduce volumul de deseuri . Aceste arderi sunt
generate si de agentii economici amplasati in afara localitatilor , pe traseele nationale sau locale ,
care fiind situati la distante mari de locurile de colectare centralizata a deseurilor solutioneaza
astfel problema lor.
Cu regret, aceasta practica are loc si in municipiu Chisinau la agenti economici mici si chiar la
unele institutii de invatamint din sectoarele oraselor.

6.Masuri de protectie a factorilor mediului si imbunatatirea calitatii

vietii
Ca masuri de protectie a apei , Pentru a proteja apele de mareele negre, cum este supranumit
poluarea, au fost luate msuri: construirea de baraje, epurarea apelor reziduale, construirea de
bazine speciale de colectare a deeurilor, pentru a mpiedica vrsarea direct a acestora n apele de
suprafa; construcia de zone de protecie a apelor.

Ca msuri de protecie a solului, putem reduce poluanii industriali i deeurile menajere, putem
evita folosirea ngrmintelor i pesticidelor din sol, nlocuindu-le cu cele naturale; sunt indicate
oprirea defririlor necontrolate, reducerea punatului excesiv; reducerea exploatrii excesive a
unor soluri; eliminarea aratului necorespunztor; evitarea desecrilor necontrolate care au dus la
srturarea solurilor ; evitarea polurilor cu hidrocarburi; folosirea materialelor biodegradabile i
reciclabile; interzicerea depozitrii n sol prin ngropare a deeurilor industriale i mpdurirea
zonelor cu fenomene de eroziune avansat.
Protectie calitatii aerului are urmatoarele masuri preventive in domeniul activitatilor economice
si sociale:
1. reducerea emisiilor de SO2 prin instalarea echipamentelor de desuflare a gazelor provenite
din termocentrale.
2. Fixarea de filtre moderne , de mare capacitate in fabricile de negru fum , var sau ciment ,
care sa retina particulele solide
3. Modernizarea si perfectionarea sistemului de monotorizare integrala a calitatii aerului,etc
Autopurificare Protectia calitatii Protectia calitatii
a atmosferei aerului mediului prin masuri
de prevenire in

Protectia Protectia calitatii aerului

calitatii aerului prin masuri preventive in
prin masuri de domeniul activitatilor
ordin igieno
Calitatea factorilor de mediul in Republica Moldova joac un rol important in determinarea
sntii populaiei. Fiecare om trebuie sa realizeze si sa accepte sa isi asume responsabilitatea
privind impactul pe care viata lui o are asupra vietii planetei.

7.Bibliografie:
www.mediu.gov.md

www.ecology.md

http://www.referatele.com

www.poluare.org/efectele-poluarii

www.scritube.com

http://www.google.com