Proiect

Securitatea alimentar n
Australia si Oceania

Ptru Daniela Maria

Pdureu Ana Maria
Piulescu Ioana Mdlina

Grupa 1319
 Tema
Prezentul proiect analizeaz starea securitii alimentare n Australia si Oceania.

Continentul insular Oceania are o suprafa de uscat de peste 8,5 milioane kmp si este alctuit
din masa terestr a Australiei, insulele mari precum Noua Guinee, Noua Zeeland, Tasmania
si circa 20.000 de insule mici.

Insulele Oceaniei sunt, frecvent, mprite n urmtoarele grupuri distincte:

A. Australia cea mai mare insul din lume si totodat, cel mai mic continent; n sud-estul
Australiei se afl insula Tasmania.
B. Noua Zeeland si insulele din apropiere
C. Melanezia (insulele negre) constituie o ntins regiune a Oceaniei; include insulele:
Noua Guinee, Bismark, Solomon, Noua Caledonie, Vanuatu
D. Micronezia este alctuit din peste 1500 de insule, situat la vest de Polinezia, fiind cea
mai apropiat de Asia de Sud-Est; din aceast grupare fac parte insulele: Mariane, Caroline,
Marshall, s.a
E. Polinezia are o form triunghiular cu vrful la nord de Hawaii, la est de insula Pastelui si
la sud Noua Zeeland; ocup o urias ntindere oceanic.
Polinezia de Nord (Arhipelagul Hawaii), Polinezia Central si de Sud care aparine emisferei
austral cuprinde insulele: Fiji, (circa 320), Samoa, Tokelau, Tonga, Toubuai, Societii,
Touamotu, Marchize, Cook, Phoenix, Pastelui.
Un timp, denumirea de Oceania s-a referit la gruprile de insule si arhipelaguri din partea
central si sudic a Oceanului Pacific. Continentele, dup cum se tie, prezint toate cele trei
pturi de roci, avnd fiecare un nucleu vechi precambrian (scut), la care s-au adugat teritorii
mai noi, ndeosebi prin miscri orogenice sau volcanism.

Agricultura n Australia

Desi condiiile naturale sunt mai puin favorabile, agricultura Australiei are o balan
anual excedentar, vnzrile de produse agricole fiind valoric depsite doar de exportul
minier.
Terenurile arabile reprezint doar 6% din suprafaa rii, cea mai mare parte fiind situate n
sud-estul rii. Terenurile utilizate ca psuni si fnee reprezint circa 59%, cele ocupate cu
pduri 4,5%, iar alte terenuri circa 30%. Solurile Australiei sunt deficitare n azot si fosfor.
Iepurii, cangurii, cinii dingo si insectele duntoare constituie factori care reduc
randamentele produciei agricole.
Amenajrile hidrotehnice, cele peste 10.000 de foraje pentru ap, suprafeele irigate,
mecanizarea, chimizarea, comasarea n ferme de mari dimensiuni utilizarea unor noi soiuri de
plante si rase de animale, folosirea unor metode biologice de combatere a duntorilor, a
biostimulatorilor si protecia statului s-a reflectat n cresterea rentabilitii medii la hectar.
Totusi, mecanizarea nu a putut nlocui deficitul de for de munc.
Cultura plantelor

Cerealele se cultiv pe circa 75% din suprafaa arabil. Suprafeele cultivate cu gru au
oscilat n secolul al XX-lea datorit secetelor, duntorilor sau crizelor de supraproducie
mondial. Astzi cultura grului se practic pe 50% din suprafaa arabil, avansnd pe cmpia
drenat de Darling pn la izohieta de 250 mm datorit unor varieti adaptate la secet.
Principala zon de cultur se afl n sudestul statului Queensland, statul Victoria si Noua
Galie de Sud. n zonele mai umede din sud-est cultura grului este asociat cu cresterea
ovinelor si a bovinelor, iar n Cmpia Murray Darling unde cad precipitaii mai reduse se
aplic un sistem mecanizat dar exploatarea agricol este de tip extensiv.
Agricultura australian, prin cresterea oilor si cultura grului, a impulsionat initial
prosperitatea economic. Marea Britanie (metropola) era interesat n secolul al XIX-lea si n
prima jumtate a secolului al XX-lea de producia de ln si de gru, datorit expansiunii
industriei textile si evoluiei numerice a populaiei.
Tehnica de refrigerare a impulsionat cresterea bovinelor si exportul de produse
agricole la distane mari.
Se cultiv orzul ca plant furajer si ca materie prim pentru bere, sorgul, inul, rapia, soia,
arahidele, floarea soarelui, cartoful, mrul, prul, caisul, piersicul, citricele (n SV rii),
ananasul, bananierii, arborele de papaya, mango (Qeensland), via de vie ndeosebi n statele
Victoria si Noua Galie de Sud, trestia de zahr (Qeensland si Noua Galie de Sud), bumbacul
(Queensland si Noua Galie de Sud), tutunul (Victoria si Qeensland). Australienii produc vin
de mult timp.
Astzi, vinurile se produc n toate statele. Viile ocup o suprafa de 75.000 ha. Culesul
strugurilor are loc n ianuarie si martie. n prezent sunt 930 de fabrici de vin (cele mai multe
fiind afaceri de familie. Multe vii (de regul dintre cele mai mari) sunt recoltate noaptea, cu
masinile, nct fructele s poat fi zdrobite ct sunt reci.
Zootehnia a fost stimulat de condiiile naturale, tehnica de refrigerare si de exporturi.
Valoarea produciei animaliere reprezint din valoarea produciei agricole.
Cresterea ovinelor. Dup numrul ovinelor si calitatea produciei produciei de ln,
Australiei deine primul loc pe glob. Noua Galie de Sud si Victoria sunt statele cu cele mai
mari efective de ovine si produc 75% din cantitatea de carne de oaie si miel. Predomin rasa
merinos. Se cresc si metisi pentru carne si ln semifin.
n vestul si centrul Australiei datorit asociaiilor de plante furajere, cresterea ovinelor are un
caracter extensiv.
Cresterea bovinelor se practic n SE Australiei si n Tasmania, unde psunile sunt mai
bogate datorit precipitaiilor; este un stil extensiv de crestere a bovinelor. Cresterea extensiv
se bazeaz pe psunile naturale mai srace. Statele Noua Galie de Sud, Queensland si Victoria
dein 90% din efectivul de bovine.
Se cresc de asemenea porcine, psri, se practic apicultur. Pescuitul este axat pe speci de
ton, scrumbie, rechin scrumbie, biban de stnc.

Agricultura n Oceania

Agricultura Oceaniei este de trei tipuri: agricultura de subzistenta, cu munca intensiva, care
se intalneste in majoritatea insulelor tropicale din Pacific; plantatii de cereale, in insulele
tropicale de marime medie; si agricultura intensiva, care se intalneste in Australia si Noua
Zeelanda.
Agricultura de subzistenta din insulele Pacificului consta in culturi cu viata scurta, cum ar fi
maniocul, colocasia sau urechea de elefant (Colocasia esculenta, n. red.), radacina de ignama
(Dioscorea batatas, n. red.), fructul de paine si cartofii dulci. Bananele si papaia sunt fructele
cele mai raspandite. Cocotierii cresc in aproape toate insulele si constituie o sursa de hrana
proaspata. Din miezul de cocos uscat (copra) se extrage ulei. Copra se exporta din tari precum
Vanuatu si Samoa. Plantele destinate vanzarii, deseori o mostenire a perioadelor coloniale,
sunt, de asemenea, importante pentru cateva tari din Pacific zaharul in Fiji si arborele de
cacao in Vanuatu.
Pescuitul este important pentru majoritatea insulelor din Pacific, zonele lor economice
extinzandu-se pana la 200 mile marine o zona intinsa, comparabila cu marimea multora
dintre insule. Cateva insule au acordat licente pentru pescuit companiilor din Japonia, Coreea
de Sud si Taiwan.
Agricultura din Oceania este afectat de furtuni gen taifun si de schimbrile survenite ca
urmare e nivelului mrii, depinde de asistena asigurat de guvernele SUA, Mrii Britanii,
Australiei, Noii Zeelande si Franei. Ponderea irigaiilor, de regul, este redus de resursele
de ap dulce destul de limitat.
Economia agrar este dependent de piaa de desfacere britanic si american.
 Idicatorii securitii alimentare

1.Disponibiliti
1.1 Adecvarea disponibilitilor alimentare energetice si medii (%)

Regions.Subregions
2008- 2009- 2010- 2011- 2012- 2013- 2014-
Countries 10 11 12 13 14 15 16
Oceania
121 121 122 122 121 120 119
Australia and New
Zealand 128 128 129 129 129 127 126
Australia
128 128 129 130 129 128 127
New Zealand
127 126 126 126 126 124 121
Oceania excluding
Australia and New
Zealand 104 104 103 103 102 101 100

Sursa FAO

n Oceania ntre 2008-2010 adecvarea disponibilitilor alimentare energetice si medii sunt

121% ,iar in 2014-2016 scade cu 2 procente.

n Australia i Noua Zeeland ntre 2008-2010 adecvarea disponibilitilor alimentare

energetice si medii sunt 128%, iar n 2014-2016 scade cu 2 procente.

n concluzie Australia si Noua Zeenland sunt mai asigurate comparativ cu Oceania.

1.2 Valoarea produciei alimentare pe locuitor

Regions.Subre 2006- 2007- 2008- 2009- 2010- 2011-13 2012-14

gions 08 09 10 11 12
Countries
Oceania 955 971 967 964 976 994 991
Australia and
New Zealand 1187 1210 1205 1203 1222 1248 1257
Australia 971 1000 998 997 1014 1042 1040
New Zealand 2256 2256 2249 2251 2286 2315 2388
Oceania
excluding
Australia and
New Zealand 327 328 324 320 317 317 286

Sursa FAO
n Oceania ntre 2006-2008 valoarea produciei alimentare pe locuitor este de 955$, iar n
2012-2014 a sczut cu 4 procente ajungnd la 991$.

n Australia i Noua Zeeland ntre 2006-2008 valoarea produciei alimentare pe locuitor este
de 1187$, iar n 2012-2014 creste pn la 1257.

n concluzie valoarea produciei alimentare pe locuitor este mult mai mare n Australia i
Noua Zeeland comparativ cu Oceania.

1.3 Ponderea disponibilitilor energetice provenite din cereale, rdcinoase, tuberculi (%)

Regions.Subregions 2005- 2006- 2007- 2008- 2009- 2010- 2011-

Countries 07 08 09 10 11 12 13
Oceania 21 22 22 22 22 22 22
Australia and New
Zealand 25 25 25 26 25 25 25
Australia 24 25 25 26 25 25 25
New Zealand 27 27 27 28 28 28 28
Oceania excluding
Australia and New
Zealand 12 12 12 12 11 11 11

Sursa FAO

n Australia i Noua Zeeland ct i n Ocenia ponderea disponibilitilor energetice provenite

din cereale, rdcinoase, tuberculi s-a modificat forte puin n 2011-2013 n Ocenia fiind 22%,
iar n Australia i Noua Zeeland 25%.

1.4 Consumul de proteine (gr/loc/zi)

Regions.Sub 2005- 2006- 2007- 2008- 2009- 2010-12 2011-

regions 07 08 09 10 11 13
Countries
Oceania 107 107 107 107 109 110 111
Australia and
New Zealand 137 138 138 139 141 143 145
Australia 141 142 142 143 145 148 150
New Zealand 119 119 119 118 118 118 117
Oceania
excluding
Australia and
New Zealand 23 23 23 23 23 23 23

Sursa FAO

Consumul de proteine n Oceania n 2005-2007 este 107 gr/loc/zi n 2011-2013 fiind 111.
n Australia i Noua Zeeland n 2005-2007 consumul de proteine este 137 gr/loc/zi n 2011-
2013 ajungnd pn la 145 gr/loc/zi.

n concluzie consumul de proteine este mai mare n Australia i Noua Zeeland comparativ cu
Oceania.

1.5 Consum de proteine de origine animal(gr/loc/zi)

Regions.Subregions 2005- 2006- 2007- 2008- 2009- 2010- 2011-

07 08 09 10 11 12 13
Countries
Oceania 53 53 52 51 51 52 52
Australia and New
Zealand 69 69 68 67 67 68 69
Australia 71 71 70 69 69 70 71
New Zealand 57 58 57 54 56 56 57
Oceania excluding
Australia and New
Zealand 9 9 9 9 9 9 9

Sursa FAO

Consumul de proteine de origine animal n Oceania n 2005-2007 este 53 gr/loc/zi, n 2011-

2013 este 52 gr/loc/zi..

n Australia i Noua Zeeland n 2005-2006-2011 este 69 gr/loc/zi in 2007 si 2010 este 68

gr/loc/zi iar in 2008-2009 este 57 gr/loc/zi.

n concluzie consumul de proteine de origine animala este mai mare in Australia si Noua
Zeeland decat n Oceania.
2.Acces
2.1 PIB loc.

Regions.Subregions 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Countries
Oceania 30432 30297 30427,7 30750,8 31303,8 31588 31966,5 39551,4 40111,3
Australia and New
Zealand 39851,4 39700,3 39881,1 40303,4 41056,8 41458,5 41968,4 42372,7 42968,2
Australia 41316,6 41207,1 41384,9 41782,3 42561,1 42920,1 43395,6 43832,4 44414
New Zealand 32544,6 32122,8 32252,9 32734,5 33286,8 33841,2 34468,8 34646,3 35269,1
Oceania excluding
Australia and New
Zealand 2634,5 2647,6 2740,4 2895,2 2998,6 3084,8 3231,6 5355,5 5429,7

Sursa FAO

PIB/loc n Oceania n 2008-2016 este cuprins ntre 300432-40111,3 PIB/loc

n Australia si Noua Zeeland n 2008-2016 este cuprins ntre 39851,4-42968,2 PIB loc

n concluzie PIB/loc este mai mare n Australia i Noua Zeeland dect n Australia.

2.2 Distribuia populaiei subnutrite (%)

Regions.Subre
gions 2007- 2008- 2009- 2010- 2011-
Countries 09 10 11 12 13 2012-14 2013-15 2014-16
Oceania 5 5 5,1 5,2 5,4 5,6 6 6,4
Australia and
New Zealand <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5
Australia <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5
New Zealand <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5 <2.5
Oceania
excluding
Australia and
New Zealand

Sursa FAO

Distribuia populaiei subnutrite n Oceania n 2007-2009 este de 5% iar n 2014-2015

ajungnd la 6,4%

n Australia si Noua Zeeland in 2007-2016 este <2,5%

n concluzie n Oceania distribuia populaiei subnutrite este mai mare dect in Australia si
Noua Zeeland.
3.Stabilitate
3.1 Dependena fa de importul de cereale

Regions.Subregions 2005- 2006- 2007- 2008- 2009- 2010- 2011-13

Countries 07 08 09 10 11 12
Oceania -101,7 -89,5 -94,7 -117,3 -144,7 -169,1 -182,1
Australia and New
Zealand -104,9 -92,7 -98,1 -121 -149 -174 -187,6
Australia -118,2 -105,5 -112,3 -137,7 -169,2 -197,8 -214,8
New Zealand 36,8 35,5 31,7 29,5 27,6 33,1 36,5
Oceania excluding
Australi a and New
Zealand 97,2 98,7 93,3 87,2 82,3 90,4 96,8

Sursa FAO

Dependena fa de importul de cereale n Oceania n 2005-2007 este -101,7 i n 2011-2013

ajungnd s fie -182,1

n Australia i Noua Zeeland n 2005-2007 este -104,9 i n 2011-2013 ajungnd la -187,6

n concluzie dependena faa de importul de cereal este mai mare n Australia i Noua
Zeeland dect n Oceania.

3.2 Ponderea terenului arabil irigat (%)

Regions.Subregions 2006- 2007- 2008- 2009- 2010- 2011-

Countries 08 09 10 11 12 13 2012-14
Oceania
6,5 6,7 6,8 6,6 6,6 6,4 6,5
Australia and New
Zealand 6,5 6,7 6,8 6,6 6,6 6,4 6,5
Australia
5,6 5,7 5,8 5,6 5,6 5,4 5,4
New Zealand
100 100 100 100 100 100 100
Oceania excluding
Australi a and New
Zealand 6,7 6,7 6,8 6,8 6,7 6,6 6,5

Sursa FAO

Ponderea terenului arabil irigat n Oceania n 2006-2008 este 6,7% iar n 2012-2014 ajungnd
la 6,5%

n Australia i Noua Zeeland n 2006-2014 este de 6,5% .

n concluzie ponderea terenului arabil irigat este la fel n Australia i Noua Zeelanda ct i n
Oceania

3.3 Valoarea importurilor alimentare fa de exporturile totale (%)

Regions.Subre 2005- 2006- 2007- 2008- 2009- 2010- 2011-13

gions 07 08 09 10 11 12
Countries
Oceania 5 5 4 4 4 4 4
Australia and
New Zealand 4 4 4 4 4 3 3
Australia 4 4 3 3 3 3 3
New Zealand 7 7 7 7 7 6 7
Oceania
excluding
Australi a and
New Zealand 16 16 16 17 18 18 18

Sursa FAO

Valoarea importurilor alimentare faa de exporturile totale in Oceania in 2005-2007 este 5%

iar n 2011-2013 ajungnd la 4%

n Australia si Noua Zeeland n 2005-2007 este 4% ajungnd n 2011-2013 la 3%

n concluzie valoarea importurilor alimentare faa de exporturile totale este mai mare in
Oceania dect n Australia i Noua Zeeland

3.4 Stabilitatea politic i absena violenei

Regions.Subregions
Countries 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Oceania
Australia and New
Zealand
Australia 0,95 0,83 0,87 0,93 1 1,02 1,02 0,9
New Zealand 1,12 1,03 1,22 1,37 1,36 1,45 1,45 1,49
Oceania excluding
Australi a and New
Zealand

Sursa FAO

Stabilirea politic i absena violenei este 0 att n Oceania ct i n Noua Zeeland.

4.Utilitate
4.1 Accesul populaiei la ap (%)

Regions.Subregions 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Countries
Oceania
87,8 87,8 87,9 87,9 87,9 87,9 87,8 87,8
Australia and New
Zealand 100 100 100 100 100 100 100 100
Australia
100 100 100 100 100 100 100 100
New Zealand
100 100 100 100 100 100 100 100
Oceania excluding
Australi a and New
Zealand 54,8 55 55,2 55,5 55,6 55,5 55,6 55,5

Sursa FAO

Accesul populaiei la ap n Oceania n anul 2008-2015 este de 87,8%

n Australia i Noua Zeeland n 2008-2015 este 100%

n concluzie accesul populaiei la ap este mai mare n Australia i Noua Zeeland dect n
Oceania

4.2 Accesul populaiei la facilitile sanitare (%)

Regions.Subregions 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Countries
Oceania
80,3 80,3 80,2 80,2 80,1 80,1 80 79,9
Australia and New
Zealand 100 100 100 100 100 100 100 100
Australia
100 100 100 100 100 100 100 100
New Zealand

Oceania excluding
Australi a and New
Zealand 35,7 35,7 35,8 35,7 35,6 35,5 35,3 35,2

Sursa FAO

Accesul populaiei la facilitile sanitare n Oceania n 2008 este 80,3% iar pn n anul 2015
a ajuns la 79,9%

n Australia i Noua Zeeland n 2008-2015 este 100%

n concluzie este mai mare n Australia i Noua Zeeland dect n Oceania

4.3 Aduli subnutrii (%)

Regions.Subregions 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Countries
Oceania
23,3 23,9 24,5 25,0 25,6 26,2 26,9 27,5
Australia and New
Zealand
Australia
24,6 25,2 25,8 26,4 27,1 27,7 28,4 29,1
New Zealand
25,9 26,5 27,2 27,8 28,5 29,1 29,8 30,5
Oceania excluding
Australi a and New
Zealand

Sursa FAO

Ponderea aduliilor subnutrii n Oceania n anul 2007 este 23,3% iar n anul 2014 ajungnd la 27,5%

n Australia i Noua Zeeland este 0

n concluzie adulii subnutrii sunt mai muli n Oceania dect n Australia i Noua Zeeland.

CONCULUZIE
Securitatea alimentar este asigurat n Australia i Noua Zeeland i nu este asigurat n Oceania,
deoarece:

- valoarea produciei alimentare pe locuitor este mult mai mare n Australia i Noua Zeeland
comparativ cu Oceania.
- consumul de proteine este mai mare n Australia i Noua Zeeland comparativ cu Oceania.

- consumul de proteine de origine animala este mai mare in Australia si Noua Zeeland decat
n Oceania.

-n Oceania distribuia populaiei subnutrite este mai mare dect in Australia si Noua
Zeeland.

Bibliografie:

www.fao.org

Alexandru Dan Todiras (1999) Dicionar de geografie, Editura A. D. Todiras, Iasi, pag 70

Encarta 97 World Atlas