Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Clasificarea caviatilor:
- Dupa numarul de supraafete implicare:
Cavitatile care implica numai o suprafata
Cavitatile compuse care implica doua
suprafete ale dintelui
Cavitatile complexe care implica trei sau mai
multe suprafete ale dintelui
- Dupa numele suprafetei dentare implicate
V-O-M-D si incisal
- Dupa anatomo-topografica a cavitatilor
Clasa I-a rezulta in urma tratamentului
leziunilor coronare care evolueaza in fosele
si santurile de pe suprafata ocluzala a
molarilor si premolarilor (clasa I A), din cele
2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
(clasa I B) si de la nivelul suprafetei
palatinale a frontalilor maxilari (clasa I C)
Clasa II-a rezulta in urma tratamentului
cariilor care evolueaza pe suprafetele
proximale ale molarilor si premolarilor. De
obicei accesul este greu atat pentru
prepararea cavitatilor cat si pentru obturarea
ei. Insa extinderea procesului carios dicteaza
modalitatea de obturare
Clasa a III-a rezulta in urma tratamentului
cariilor care evolueza pe suprafetele
proximale ale incisivilor si caninilor cu
pastrarea unghiului incizal. Clasificarea lor
aparte se justifica prin tehnica comuna de
preparare si materialelor comune folosite la
obturare
Clasa a IV-a rezulta in urma tratamentului
cariei de pe suprafetele proximale ale
incisivilor si caninilor, situatie in care unghiul
incizal este prabusit si trebuie refacut cu
material restaurator adecvat. Prepararea
acestei cavitati se justifica prin gradul de
extindere al procesului carios , modalitatilor
diferite de preparare a cavitatii precum si
particularitatile tehnice de obturare.
Clasa a V-a rezulta in urma tratametului
cariilor care au evoluat in 1/3 gingivala (la
colet) a fetelor V si O ale dintilor. In acest
caz este vorba de coroana anatomica a
dintilor si debutul carios in smalt.
Tratamentul cariilor de colet cu localizare pe
suprafata radiculara seamana cu cele de
clasa a V-a daca facem abstractie de unele
particularitati.
Cavitatile de clasa a VI-a sunt cavitatile
rezultate in urmaa tratametului leziunilor de
la nivelul marginilor incizale ale dintilor
anterilori sau de la nivelul varfului cuspizilor
dintilor laterali. Tot in aceste clase sunt
incluse si cavitatile atipice de tipul
MOD.
2. Obtinerea formei de rezistenta = o sculptare si
plasare a peretilor cavitatii care sa permita in asa
maniera, ca restauratia si dintele sa reziste fortelor
ocluzale sis a fie in afara pericolului de fracturare.
Principii fundamentale implicate in obtinerea formei
de rezistenta:
A se folosi cavitati cu baza plana, care ajuta
dintele sa reziste la fortele ocluzale prin
virtutea existentei unghiurilor drepte
Reducerea extinderii peretilor cavitatii pentru a
permite cuspizilor si crestelor de smalt de a
avea suficienta dentina de suport
Acoperirea sau includerea corespunzatoare a
dintilor distrusi in restaurare ca sa previna
fracturarea lor prin fortele laterale
Sa furnizeze suficienta grosime materialului
restaurativ pentru a-I preveni fractura sub
incarcatura ocluzala.
Jonctiunea planurilor se termina in unghiuri
diedre
Grosimea ocluzala minima pentru amalgam
este de 1,5 mm pentru a furniza reistenta la
fractura si fiabilitate indelungata in legatura cu
atritia