Odonto sem 2

1. Clasificarea caviatilor:
- Dupa numarul de supraafete implicare:
Cavitatile care implica numai o suprafata
Cavitatile compuse care implica doua
suprafete ale dintelui
Cavitatile complexe care implica trei sau mai
multe suprafete ale dintelui
- Dupa numele suprafetei dentare implicate
V-O-M-D si incisal
- Dupa anatomo-topografica a cavitatilor
Clasa I-a rezulta in urma tratamentului
leziunilor coronare care evolueaza in fosele
si santurile de pe suprafata ocluzala a
molarilor si premolarilor (clasa I A), din cele
2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
(clasa I B) si de la nivelul suprafetei
palatinale a frontalilor maxilari (clasa I C)
Clasa II-a rezulta in urma tratamentului
cariilor care evolueaza pe suprafetele
proximale ale molarilor si premolarilor. De
obicei accesul este greu atat pentru
prepararea cavitatilor cat si pentru obturarea
ei. Insa extinderea procesului carios dicteaza
modalitatea de obturare
Clasa a III-a rezulta in urma tratamentului
cariilor care evolueza pe suprafetele
proximale ale incisivilor si caninilor cu
pastrarea unghiului incizal. Clasificarea lor
aparte se justifica prin tehnica comuna de
preparare si materialelor comune folosite la
obturare
Clasa a IV-a rezulta in urma tratamentului
cariei de pe suprafetele proximale ale
 incisivilor si caninilor, situatie in care unghiul
incizal este prabusit si trebuie refacut cu
material restaurator adecvat. Prepararea
acestei cavitati se justifica prin gradul de
extindere al procesului carios , modalitatilor
diferite de preparare a cavitatii precum si
particularitatile tehnice de obturare.
Clasa a V-a rezulta in urma tratametului
cariilor care au evoluat in 1/3 gingivala (la
colet) a fetelor V si O ale dintilor. In acest
caz este vorba de coroana anatomica a
dintilor si debutul carios in smalt.
Tratamentul cariilor de colet cu localizare pe
suprafata radiculara seamana cu cele de
clasa a V-a daca facem abstractie de unele
particularitati.
Cavitatile de clasa a VI-a sunt cavitatile
rezultate in urmaa tratametului leziunilor de
la nivelul marginilor incizale ale dintilor
anterilori sau de la nivelul varfului cuspizilor
dintilor laterali. Tot in aceste clase sunt
incluse si cavitatile atipice de tipul
MOD.
2. Obtinerea formei de rezistenta = o sculptare si
plasare a peretilor cavitatii care sa permita in asa
maniera, ca restauratia si dintele sa reziste fortelor
ocluzale sis a fie in afara pericolului de fracturare.
Principii fundamentale implicate in obtinerea formei
de rezistenta:
A se folosi cavitati cu baza plana, care ajuta
dintele sa reziste la fortele ocluzale prin
virtutea existentei unghiurilor drepte
 Reducerea extinderii peretilor cavitatii pentru a
permite cuspizilor si crestelor de smalt de a
avea suficienta dentina de suport
Acoperirea sau includerea corespunzatoare a
dintilor distrusi in restaurare ca sa previna
fracturarea lor prin fortele laterale
Sa furnizeze suficienta grosime materialului
restaurativ pentru a-I preveni fractura sub
incarcatura ocluzala.
Jonctiunea planurilor se termina in unghiuri
diedre
Grosimea ocluzala minima pentru amalgam
este de 1,5 mm pentru a furniza reistenta la
fractura si fiabilitate indelungata in legatura cu
atritia

3. Obtinerea formei de retentive = acea sculptare

sau design al cavitatii care permite cel mai efficient
restauratiei sa reziste fortelor dislocatoare.
Principii:
Peretii V si O ai portiunii oclzale ai
prepararii ca si partea proximala, converg
spre suprafata ocluzala
Sporirea unghiurilor Peretelui ParaPulpar
(PAP)-Vestibular si PAP-O Acestea se
obtin prin plasarea unui sant mic care taie
in 2 aceste unghiuri diedre.
Aceasta forma de rezistenta se termina la
jonctiunea smalt-dentina, dar nu o
submineaza, la distanta de minum 2 mm .
Alta forma de retentie include micile zone
de subminare a unghiurilor la 0,2mm
distanta de jonctiunea smalt-dentina, cum
ar fi unghiul incizal in prepararile de clasa
a III-a sau santul de-a lungul ughiurilor
 diedre, cum ar fi unghiul diedru ocluzo-
pulpar si gingivo-pulpar in cavitatile de
clasa a V-a
Tehnica etching pentru rasini composite

4. Principiul biologic in exereza dentinei

ramolite :
- La dintii la care leziunea carioasa este minima,
materialul cariat este complet indepartat o data
cu etapele anterioare de preparare
- Se indeparteaza tesutul dentinar ramolit pana in
dentina dura, normal colorata
- Criterial cromatic nu este un criteriu absolut,
deoarece dentina ramolita are uneori aceeasi
culoare cu dentina sanatoasa
- In cavitatile superficiale si medii indepartarea
masei de microorganisme si ulterior sigilarea
cavitatii cu material de restaurare, distrug acele
bacterii sau le inactiveaza
- Cand exista o cavitate profunda cu o zona de
dentina redusa, decalcificata, discrominca, dar
dura se permite efectuarea coafajului indirect,
cee ace va duce la inactivarea/distrugerea
bacteriilor restante
- Pentru a creste eficienta in cavitatile profunde,
indepartarea dentinei ramolite se poate termina
in timpul 2
- La pacientii cu procese carioase multiple,
indepartarea dentine ramolite se face in timpul 1,
la toti dintii afectati, dupa care se obtureaza
provizoriu, urmand sa se reia fiecare dinte
individual pentru un tratament corespunzator.
Acest procedeu de control al cariei stopeaza
progresia acesteia
 - La preparare se folosesc frezele globulare din
carbid/otel la turatie si presiune mica, cu racier
cu aer.
- Nu se aplica sonda cu presine in zonele unde se
suspecteaza un perete parapulpar subtire, pentru
ca exista riscul deschiderii camerei pulpare

5. Caracteristicile cavitatii verticale in prepararea

cavitatii de clasa a II-a pentru amalgam
6. Stabilirea conturului marginal in prepararea
cavitatii de clasa a III-a:
- Conturul marginal va avea un unghi de 90 de
grade la margini.
- Peretii vestibular incizal si gingival vor fi facuti sa
se intalneasca in unghi drept cu peretele axial.

- Peretele oral intalneste peretele axial in unghi

obtuz sau poate sa se continue cu peretele axial
- Peretele axial va avea o adancime uniforma in
dentina si va prezenta forma suprafetei
proximale externe a dintelui
- Freza globulara nr care va accentua unghiul
intern si in mod special cel axio-gingival