Vineri, 23.10.

2009
Curs VI
TMK

SISTEMUL ARTICULATIEI UNICE (continuare)

Nervul

Celula nervoasa, care reprezinta elementul fundamental al sistemului nervos

in general, este de 2 tipuri, adica exista 2 categorii de celule nervoase:
- neuronii;
- nevroglia - este formata dintr-un un numar de 9 ori mai mare de celule
decat neuronul
Nevroglia, cu toate ca este atat de bine reprezentata, a fost mai putin studiata
fata de neuron.
Functiile nevrogliei sunt doar in parte descrise, in mare parte sunt inca
banuite. Functiile nevrogliei sunt urmatoarele:
- joaca un rol esential in repararea si structurarea neuronilor dupa lezarea
lor;
- reprezinta un suport protectiv pentru neuroni;
- asista procesul de mielinizare acest lucru se realizeaza prin
OLIGODENDROCITELE din sistemul nervos central (SNC) si prin
celulele SCHWANN pentru nervul periferic;
- asigura fagocitarea neuronilor, in general al neuronilor afectati, lezati.
Aceast proces este asigurat de MICROGLIE (parte din nevroglie), care
prolifereaza in jurul acestor neuroni lezati, se transforma in MACROFAGE
si curta zona lezata;
- intervine in metabolismul sistemului nervos prin modularea concentratiei
ionice a concentratiei neurotransmitatorilor si a metabolitilor, toti acestia
fiind necesari pentru o functionare neuronala normala.

Neuronul reprezinta celula functionala fundamentala a sistemului nervos, el

poate avea morfologii diferite, dar fundamental prezinta 3 functii comune:
- de receptie a informatiei;
- de evaluare a informatiei cu analiza oportunitatii transmiterii informatiei
mai departe sau nu;
- de transmitere a unui semnal de iesire (a unei comenzi) catre organul
efector.
Din punct de vedere structural, neuronul are 4 componente regionale foarte
bine particularizate, si anume:
Pag 1 din 9
 - SOMA (corpul celular)
- dendritele
- axonul
- terminalul presinaptic

SOMA este format din:

- membrana celulara (axolema)
- nuclei
- organite celulare (structuri specializate din citoplasma
celular, care ndeplinesc funcii specifice i posed
membran proprie. Organitele celulare sunt de dou tipuri:
- comune: se gsesc n majoritatea celulelor.
Exemple: Reticul endoplasmatic (R.E);
Ribozomi, Aparatul Golgi, Mitocondrii,
Lizozomi

Pag 2 din 9
 - specifice: intr n alcatuirea numai anumitor
tipuri de celule. Exemple:Miofibrile
(ntlnit n fibra muscular); Neurofibrile i
Corpusculii Nissl (ntlnii n celula
nervoas)

Reprezentare schematic a unei celule

animale tipice, cu evidenierea
componentelor subcelulare. Organite: (1)
nucleol (2) nucleu (3) ribozom (4)
vezicul (5) reticul endoplasmatic rugos
(REr) (6) aparatul Golgi (7) citoschelet (8)
reticul endoplasmatic neted (REn) (9)
mitocondrii (10) vacuol (11) citoplasm
(12) lizozom (13) centrioli

DENDRITELE sunt prelungiri ale

somei prin intermediul carora neuronii intra in contact si actiune unii cu altii.

AXONUL (fibra nervoasa) este o structura tubulara care porneste, practic, din
celula, dintr-o zona care se numeste HILUL AXONIC. Axonul este conductorul prin
care se propaga influxul nervos, acest influx nervos fiind un semnal electric si
reprezinta expresia potentialului de actiune. Propagarea se face de la celula nervoasa
spre periferie.
Axonul da pe parcursul sau ramuri care se numesc COLATERALE, iar
terminalul acestui axon se ramifica intr-un numar variabil de terminatii.
Dupa prezenta sau absenta invelisului de mielina (tecii de mielina), exista:
- fibre nervoase mielinizate;
- fibre nervoase nemielinizate
Mielina este produsa de celulele SCHWANN.
Ua axon mielinizat este format din continuarea membranei celulare (a
axolemei) si din CILINDRAX .
Cilindraxul este format din:
- Axoplasma cu neurofilamente;
- Neurotubuli;
- Organite

Teaca de mielina acopera cilindraxul, fiind intrerupta din loc in loc de niste
strangulatii denumite NODURILE RANVIER. La nivelul strangulatiilor Ranvier,
axolema dispare.
Axonul nemielinizat (fibre REMACK) este acoperit de o teaca SCHWANN
redusa ca dimensiune.

Pag 3 din 9
 TERMINATIA PRESINAPTICA reprezinta zona terminala a ramurilor
axonale care se implica in formarea sinapsei. Sinapsa se formeaza la orice nivel al
neuronului:
- Axodendritic;
- Axoaxonic;
- Dendrodendritic;
- Dendrosomatic
Dar circa 80% din sinapsele prin care celula neuronala primeste informatia se
afla la nivelul dendritelor.

Pag 4 din 9
 La nivelul muschiului, nervul se divide in ramuri primare si fiecare din aceste
ramuri primare se divide in ramuri mici din care doar cate 1 ram mic va contacta o
fibra musculara.
Contactul intre ramul mic si fibra musculara se numeste JONCTIUNE
NEUROMUSCULARA sau PLACA FINALA MOTORIE si reprezinta o sinapsa nu
neuronala ca toate celelalte, ci o sinapsa neuromusculara.
La suprafata fibrei musculare, axonul formeaza o arborizatie terminala,
terminatile nervului fiind prinse printre niste digitatii pe care le face sarcolema fibrei
musculare (membrana) la suprafata.
Sarcolema este plicaturata (brazdata de santuri) si in aceste plicaturi patrund
terminatiile ce formeaza arborizatia terminala.
Aceste neregularitati ale sarcolemei au fost denumite aparat subneuronal si
reprezinta partea postsinaptica a jonctiunii neuromusculare. Astfel, jonctiunea
neuromusculara are 3 parti:
Presinaptica care reprezinta terminatia axonului demielinizat,
terminatie care au la capat un buton terminal axonal in care se gasesc
(in fiecare buton) intre 15-20 milioane de vezicule de acetilcolina.
Acetilcolina este neurotransmitatorul specific care asigura transmiterea
informatiei.
Fanta sinaptica reprezinta spatiul dintre axoplasma si sarcoplasma,
altfel spus, spatiul dintre membrana presinaptica si membrana
postsinaptica;
Aparatul subneuronal (partea postsinaptica a jonctiunii
neuromusculare)
Fibrele musculare albe au o singura jonctiune neuromusculara in timp ce
fibrele musculare rosii au mai multe.
Din punct de vedere functional, exista 3 tipuri majore de neuroni:
Neuroni aferenti;
Neuroni intermediari;
Neuroni eferenti

NEURONII AFERENTI sunt primitori de informatie, practic primitori

de potential de actiune. Informatia este de regula senzitiva-senzoriala si vine din
periferie si din mediu.
Aceste informatii intra in sistemul nervos la nivel central, actioneaza local (ex:
reflexele), adica are loc si o transmitere locala de comanda si/sau distribuie
informatia prin sistemul nervos central (SNC) catre centrii nervosi.
NEURONII INTERCALARI (interneuronii) reprezinta marea masa a
neuronilor, cca 99% din totalul lor, si reprezinta statiile intermediare care
moduleaza interactiunea intre neuronul aferent si neuronul eferent.

Pag 5 din 9
 Aceasta modulare se poate produce in sens excitator (stimulul efector creste
ca intensitate), sau inhibitor (impulsul, comanda efectoare, diminua in intensitate).
Aceasta modulare a interneuronilor poate fi:
directa - cand interneuronii intra in circuitul aferent/eferent;
indirecta cand interneuronii pot modifica excitabilitatea circuitului
aferent/eferent;
intermediara cand interneuronii influenteaza informatia primita de
neuronii efectori la nivelul structurilor SNC

NEURONII EFERENTI transmitatori de informatii de la SNC la organele

efectoare, daca, comanda respectiva este transmisa catre muschi, neuronul respectiv
se numeste NEURON MOTOR (motoneuron).
Celulele motoneuronilor se gasesc in sbstanta cenusie medulara, iar axonii
acestor motoneuroni ies din maduva prin radacinile anterioare formand NERVII
PERIFERICI.
Exista 43 de perechi de nervi periferici:
12 perechi de nervi cranieni; impreuna formeaza SISTEMUL
31 perechi nervi spinali NERVOS PERIFERIC

Nervul spinal are o particularitate: cuprinde amandoua componentele (si fibre

aferente si fibre eferente)

Motoneuronul medular localizat in cornul anterior al substantei cenusii din

maduva. Este denumit si NEURON . Exista un neuron 1, care se mai numeste
fazic, neuron cu soma mare, cu axon gros, cu conducere rapida, intre 60-100 m/s,
axon care isi are terminatiile pe fasciculele musculare fazice (albe), si exista si
motoneuronul 2 , sau motoneuronul tonic, cu celula mai mica, axon subtire,
conducere lenta si care isi are terminatiile pe fasciculele musculare tonice (rosii)

Pag 6 din 9
 neuronul este considerat de Sherrington, calea finala comuna, deoarece
la acest motoneuron ajung fibrele terminale ale cailor descendente, venite din cortex
(scoarta cerebrala), din diencefal, din trunchiul cerebral si din cerebel, aceste fibre
conducand informatiile de comanda integrativa spre organul efector care este
muschiul.
In cornul anterior medular mai exista un tip de motoneuron denumit
motoneuron . Axonul motoneuronului merge la fusul muscular si nu la fibra
musculara. Exista si un motoneuron dinamic si un motoneuron static.
Axonii motoneuronilor medulari formeaza radacina anterioara care poate avea
urmatoarele tipuri de fibre nervoase:
1. fibre mielinice groase diametrul intre 8-14 m (axonii
motoneuronilor );
2. fibre mielinice mijlocii diametrul intre 3-8 m (axonii
motoneuronilor );
3. fibrele mielinice subtiri diametrul sub 3 m (fibre vegetative
preganglionare)
Radacina posterioara contine fibre nervoase cu aferente senzitive, fibre ale
carui neuron senzitiv se afla in ganglionul spinal.
Exista o varietate mare de fibre aferente mielinice si amielinice in radacina
posterioara. Aceste fibre sunt:
fibrele mielinice groase tip I cu diametrul intre 12-20 m
reprezinta fibrele cu conducere rapida. Aceste fibre conduc
sensibilitatea proprioceptiva;
fibrele mielinice mijlocii tip II cu diametrul intre 5-12 m au o
conducere mai putin rapida, conduc sensibilitatea proprioceptiva si
tactila;
fibrele mielinice subtiri tip III cu diametrul intre 2-5 m au o
conducere lenta si transmit sensibilitatea somatica, dureroasa si termica;
fibrele amielinice tip IV cu diametrul intre 0,3-1,3 m care
transmit sensibilitatea viscerala dureroasa.
Aceasta clasificare apartine lui Erlanger si Gasser.
O clasificare a tuturor fibrelor nervoase senzitive sau motorii, pe baza vitezei
de propagare a impulsului nervos este urmatoarea:
1. fibrele A au axon mielinizat, avand diametrul cel mai mare. In
aceasta grupa intra 4 subgrupe de fibre:
A viteza intre 60-120 m/s sunt fibre motorii si
proprioceptive
A viteza intre 30-70 m/s sunt fibre ale sensibilitatii
tactile si ale musculaturii lente;
A viteza intre 15-40 m/s fibre ale fusurilor musculare;

Pag 7 din 9
 A viteza intre 5-20 m/s fibre rapide ale sensibilitatii
dureroase

2. fibrele B au viteze de la 3-15 m/s, au axonii mielinizati ci un

diametru sub 3 m, fibre vegetative (in general), preganglionare
si aferene vegetative;

3. fibrele C cu viteze de la 0,5 2 m/s, fibre cu conducere lenta,

fibre amielinice cu diametrul intre 0,5-1 m, fibre cu conducere
lenta a durerii si pot fi fibre vegetative postganglionare.

Nervii care asigura inervatia musculaturii striate contin in cea mai mare parte,
fibre mielinizate cu diametre diferite, intre 2-20 m.
Aproximativ 40% din fibre sunt aferene senzitive si apartin grupului cu
diametru mare, intre 9-20 m. Restul de 60% sunt eferene (aferene motorii), 1/3
fiind din grupul si 2/3 din grupul .
Nervul periferic contine atat axonul senzitiv cat si axonul motor si de
asemenea si axonul vegetativ.

Sistemul nervos vegetativ (SNV) are 2 neuroni intre SNC si organul efector.
primul neuron se gaseste in SNC

Pag 8 din 9
 al II-lea neuron se gaseste in afara SNC, respectiv in ganglionul
vegetativ

Anatomic si functional, SNV se imparte in:

1. sistemul nervos simpatic I neuron (celula) se gaseste in
SNC maduva toracica;
- al II-lea neuron (celula) se
gaseste in afara, dar foarte aproape
de SNC.
2. sistemul nervos parasimpatic I neuron (celula) se gaseste
in creier si maduva sacrata;
- al II-lea neuron (celula) se
gaseste in ganglionul vegetativ din
organul efector.

(Urmeaza cursul 7 Reparatia nervului)

Pag 9 din 9