Pe ora viitoare Cresterea mobilitatii articulare- obiectiv 11.10.

2011

Dotarile unei Sali de kt

Conditii de spatiu
Suprafata utila a salii va asigura cel putin 4,5-5 m2 pentru fiecare pacient. Va avea aerisire
naturala, pardoseala calda (parchet sau scandura) sau mocheta pe beton cu strat amortizor, cabina de
dush, toaleta, vestiar.

Dotari specifice
Spalier, saltele, oglinzi de perete, masa de kt, banca, montaje de scripeti, aparatura, roata,
baston, mingi, scarita, arcuri, gantere, extensoare, bare paralee, cadru de mers.

Dotari pentru urgente

Tensiometru, fesi simple si elastice, pansamente sterile, dezinfectant, sprei bronhodilatator,
medicatie antialgica, antialergica, nitroglicerina.

Metode de relaxare Jacobson

- este o metoda de relaxare generala, are 3 timpi

1. prologul respirator- timpde 2-4 minute, pacientul respira amplu, inspiratie pe nas, expiratie
pe gura.
2. Tehnica propriuzisa- , pacientul este asezat in DD, se incepe, cu capul pe o perna mica,
membrele superioare in usoara abductie, cu palmele pe pat, mambrele inferioare intinse cu
un sul sub genunchi.
- se incepe cu membrul superior drept, urmat de cel stang apoicu ambele. In timpul inspiratiei
membrul superior se ridica de pe pat pana cand degetele nu mai ating patul, se mentine aceasta
pozitie in apnee timp de 15-30 s, brusc pe expiratie se abandoneaza membrul superior care cade
pe pat, se repeta de 2-3 ori cu fiecare membru si apoi cu ambele.
- se trece la membrele inferioare, se incepe cu membru inferior drept apoi cu cel stang dupa care
ambele, fara a ridica talonul (calcai) de pe pat se ridica spatial popliteu de pe sul dar fara a ridica
talonul de pe pat, pe inspiratie. Se mentine pozitia in apnee 15-30 s, apoi brusc pe expiratie se
revine.
- trunchiul , in inspiratie se desprinde spatele de pe pat, subiectul lordozandu-se, se mentine 15-
30s, in apnee dupa care se revine brusc pe expiratie.
3. Revenirea- consta in reintoarcerea la tonusul muscular normal mai ales a musculaturii
antigravitationale. Pacientul incepe prin a strange ochii sau orbicularii ochilor, strange pumnii
si se intinde in timpul unei inspiratii. Se repete de 2-3 ori dupa care pacientul se poate ridica
din pat. Intregul program dureaza intre 15-40 min.

Metoda Schultz

Metoda vizeaza obtinerea relaxarii prin tehnici de tip central care induc prin autocontrol mental o
relaxare periferica. Metoda se aplica individual sau in grup, este o metoda practicata de psihoterapeuti.
Nu se practica in salile de kt.

1
Spondilita anchilozanta
.
Posture corectoare

DD- fara perna sub cap, o pernita sub coloana dorsala/toracala, cu mainile la ceafa, coatele in contact cu
patul.
DD- cu pernita sub coloana toracala, cu saci de nisip de 2-5 kg asezati la nivelul umerilor sip e genunchi.
DV- cu sprijin pe antebrate (pozitia sfinxului).
Posturile se executa de 2-4 ori/zi, pe o durata de 15 -20 min.

Exercitii corectoare

In ortostatism, cu calcaile la 15-20 cm de perete se aseaza lomba pe perete, apoi omoplatii, apoi
occiputul, se rupe pozitia dupa care se reia sau din patrupedie cu nasul la sol se lordozeaza si apoi se
cifozeaza coloana.

Obiectiv 2. Mentinerea si

Ex.
Sezand calare pe masa de gimnastica, cu mainile la ceafa, coatele trase inapoi. Se inspira sau sezand
calare pe o banca de gimnastica se fac rotatii de trunchi dreapta stanga, cu bratelelaorizontala.
In genunchi cu mainile la ceafa se fac aplecari laterale ale trunchiului.
Din ortostatism, trunchiul flectat la 90 G, se prinde cu mainile o bara a spalierului si se fac balansari de
trunchi intre maini.

Obiectiv 3. Mentinerea tonusului muscular

Ex.
DV- ridicarea capului si trunchiului cu mainile la ceafa, spate, intinse pe langa urechi.
In genunchi,cu trunchiul flectat, nasul la sol se fac ridicari de trunchi.
DV- cu membrele inferioare la marginea mesei/pat se extinde cate un membru inferior.
DD- flexi de membre inferioare, forfecri.
Ortostatism- flexi si extensii de trunchi.

Obiectiv 4. Reeducarea respiratorie

Ex.
In stadiile preanchilozice se face o reeducare a respiratiei toracice, pe masura ce functia toracelui in
mecanica respiratorie scade se trece la reeducarea respiratiei abdominale.

Scolioza 08.11.2011

Este o deformare a coloanei in plan lateral si cu rotatie vertebrala.

Obiective ale kt in scolioza

Scolioza prezinta 4 obiective;
- Corectarea posture/pozitiei coloanei vertebrale

2
 - Cresterea flexibilitatii vertebrale
- Tonifiere musculara/ cresterea fortei muscularii
- Ameliorarea respiratiei

1. Ameliorarea psturii
Se corecteaza in principal lordoza, cifoza,pe urma scolioza propriuzisa.

a. Se face prin posture fixe mentinute corectoare sau hipercorectoare din;

- DD, DV, lateral, sezand,ortostatism, cu ajutorul pernelor, suluri, spatarul scaunului, peretele, etc.
Pozitia membreleor superioare si inferioare are un rol important.

b. Se mai fac exercitii de corectare postural

- constientizarea inclinarii bazinului pentru delordozare ex; din DD cu genunchii flectati se intind usor
membrele inferioare/genunchii.
- se fac exercitii pentru scaderea curburii/cifozei prin intinderea coloanei in ax (gatului si trunchiului
in ax)
- scaderea curburii scoliotice prin pozitionarea corpului si membrelor. Ruperea acestor pozitii si
repozitionarea lor. Exercitiile se fac in oglinda pentru constientiarea pozitiei corecte.
Exemple;
Din ortostatism sau sezand- se ridica cate un membru superior de partea concavitatii curburii sale.
Din patrupedie- se ridica cate un membru inferior/superior la orizontala
Din DD sau DV kt transleaza membrele inferioare dintr-o parte in alta in functie de partea curburii.

2. Cresterea flexibilitatii coloanei

a. Metoda klapp

Presupune 2 tipuri de pozitii, pozitii lordozante si pozitii cifozante.

- pacientul in pozitia in genunchi- cu trunchiul inclinat la diverse grade (flexie pana la sol)

b. Tehnica Cotrel

Pacientul in DV cu membrele superioare extinse pe langa urechi se face extensia membrelor superioare
si a celorinferioare, corpul lordozandu-se (barca).
Pentru corectarea curburii se duce un membru superior spre soldul respective
Din pozitia in genunchi- cu sezutul pe calcaie, palmele pe sol, nasul la sol. Se duc membrele
superioare spre dreapta sau stanga in functie de curbura scoliozei.
Din DV- pacientul prinde cu mainile marginea patului/mesei si kt ii duce membrele inferioare
spre dreapta sau stanga in functie de curbura scoliozei.
Exercitii de tarare.
Patrupedia Klapp- pentru scoliozele cu o singura curbura se foloseste mersul mersul obisnuit (mana
picior opus)
- pentru scoliozele cu dubla curbura se practica mersul camilei (mana piciorde aceasi
parte)
Exercitii de derotare- care se fac sub corsetul Milwaukee- hemitoracele (jumate de torace) cu
gibozitate (diformitatea) se indeparteaza de corset proiectantul anterior iar hemitoracele celalalt se
apropie de corset.

3
 Elongatia cotrel- se foloseste un capastru prins de cap trecut printr-un scripete iar celalt capat
este prins la nivelul piceorului cu genunchii flectati. Se extend membrele inferioare astfel tragand de
capastru si indreptand coloana.
Sporturi inot, volei, baschet etc.

3. Cresterea fortei musculare

- pentru tonifierea transvers abdominal- din patrupedie, sugerea burtii

- pentru tonnifierea paravertebrala- exercitii de extensie din DV- ridicari de cap, umeri, extensii de
-membre inferioare. Din genunchi cu trunchiul aplecat la pamant se face extensia trunchiului.

4. Ameliorarea respiratiei
- ameliorarea respiratiei abdominale
-jacobson- marirea cutiei toracice

Lombosacralgia 15.11.2011

Este o boala lobara inferioara de cauza mecanica generata de suferinta atat a tesuturilor moi lombare cat
si a discurilor intervertebrale.

Prezinta 4 perioade;
1. Acuta
2. Subacuta
3. Cronica
4. De remisiune complete

Perioada acuta

Obiective
- reechilibrarea SNV este necesara la majoritatea bolnavilor, acestia prezentand o
hipersimpaticotonie manifestata prin cresterea frecventei cardiac si a tensiunii arteriale.
Se recomanda;
- postura de DV, cu o perna sub abdomen care sa cifozeze lomba.
- postura DL, in cocos de pusca presand cu mana o perna in epigastru.
- mangaiere blanda a musculaturii paravertebrale.
- caldura in zona lombara

- relaxare generala prin metoda Jacobson

- scaderea iritatiei radiculare, se face prin anumite posture (DD capul si umerii pe o perna,
genunchii flectati cu un sul sub ei, talpile pe pat/ DL in cocos de pusca/ DD cu soldurile si
genunchii flectati la 90G piceoarele pe un scaunel/ sau orice postura care iti scade durerea)
- relaxarea musculaturii lombare contracturate (cat prin posture, mangaiere blanda, caldura )

Preioada subacuta

Din periada subacuta se poate incepe programul Williams

4
DD, flexie -extensie de genunchi.
DD, se trage cu mainile un genunchi la piept apoi celalalt apoi ambii.
DD, cu mainile la ceafa se trage un genunchi la piept apoi celalt apoi ambii.
DD, cu mainile pe langa cap, genunchii flectati talpile pe pat, se impinge lomba spre pat apoi se ridica
usor sarul de pe pat.
Sezand pe scaun cu coapsele indepartate, pacientul se apleaca pana atinge cu mainile podeaua, se
mentine 4-5 secunde dupa care se revine.

Fiecare exercitiu se repeta de 3-5 ori si intregul program se repeta de 2-3 ori pe zi. Dupa 2-3 saptamani
se trece la faza a2-a a programului Williams.

Ex.
DD, genunchii flectati talpile pe pat, se duc ambii cenunchi spre greapta apoi spre stanga.
DD, calcaiul drept se aseaza pe genunchiul stang si se face o abductie a coapsei drepte pana cand
genunchiul atinge patul.
DD, se ridica cate un membrul inferior la verticala cu genunchiul extins.
Genoflexiuni cu mainile pe spatarul unui scaun, spatele drept , calcaiele raman pe sol.
La spalier din atarnat atarnat cu fata/spate
- cu spatele la spalier, flexi de genunchi, balansari de membre inferioare.
- cu fata la spalier, balansari de membre inferioare, flexii de trunchi.

Perioada cronica

Se face a 3-a faza a programului Williams

Ex.
DD, cu genunchii flectati, talpile pe pat, ridicari de bazin.
Din ortostatism cu calcaiele la 25 -30 cm de perete, lomba si sacrul in contact cu peretele, se apropie
treptat calcaiele de perete, mentinand contactul lombei si sacrului cu peretele.
Bicicleta din DD.
Exercitii pentru relaxarea muschilor lombari etc..

Tonifierea musculaturii trunchiului

Musculature abdominala- genunchii flectati din DD, ridicari de trunchi
Pt dreptii abdominali- din DD, ridicari de trunchi cu rotatie (abdomen cu rotatie)

Perioada de remisiune complete

Au rol important regulile din Scoala spatelui.

Se face inlacatarea sau inzavorarea coloanei lombare. (blocarea coloanei lombare)

Avem 4 stadii;

1. Inzavorarea coloanei lombare concomitent cu imobilizarea membrelor. (se adopta anumite

posture din ortostatism, decubit cu coloana dreapta in ax fara mobilizarea coloanei si a
membrelor).
2. Coloana inlacatata/inzavorata cu mobilizarea membrelor.

5
 3. Mobilizarea trunchiului inzavorat ca pe o piesa unica. (datul jos din pat)
4. Folosirea acestor posture in activitatea cotidiana si profesionala.
Status-ul postlaminectomie lombara 22.11.2011

Imediat postoperator pacientul este adus de la sala in DL, din 2-2 ore I se schimba pozitia in letarilitate
dreapta/stanga cu o perna dura intre genunchi. Incepand din ziua a2-a poate sta si in DD.

Recuperare

Program 1
- cuprinde primele 2 zile post-operator
Ex.
- de respiratie
- flexie extensie de glezne
- flexi moderate de genunchi si sold

Exercitiile dureaza 10 minute si se repeta de 2-3 ori/zi.

Program 2
- din ziua a3-a pana in ziua 10
-se incepe mobilizarea in afara patului, sezand pe scaun sau ortostatism
Ex.
-se reia programul 1
- tonifierea musculaturii toraco-lombare
Ex.
Din DV se ridica si se add umerii, bratele se duc la spate
DV, ridicarea alternative a cate un membru inferior intins

- tonifierea musculaturii abdominale

Ex.
DD, ridicarea capului si o usoara ridicare a umerilor

- tonifierea cvadriceps si a fesierilor mari

Ex. Izometrice
-flexi extensii de genunchi si sold
- DV, flexi de genunchi

Din ziua a5- a se incep mobilizarile de coloana. Usoare miscari de lateralitate, mers cu impingerea unui
scaun cu rotile. Exercitiile dureaza 15-20 minute si se repeta de 2-3 ori/zi.

Programul 3
Din a 10-12 zi timp de 2 saptamani.

Tonifierea musculaturii toraco-lombare, abdominale si extensoare.

Ex.
DD, ridicarea bazinului

6
- cresterea mobilitatii coloanei
Ex.
DL, din cocos de pusca, extensia trunchiului si a membrelor inferioare.
DD, rotatii de trunchi cu ducerea membrelor superioare de aceeasi parte.

Exercitiile dureaza 30 minute si se executa odata pe zi.

-hidrokinetoterapie in bazine

Programul 4
De la 4 la 6 saptamani

-exercitii din atarnat

- ortostatism
- sunt premise extensii de coloana, rotatii
-hkt
Exercitiile dureaza 30 min.

Kt in afectiunile umarului 29.11.2011

PSH
Periatrita scapulo humeral

- Este un reumatism abarticular

- Psh din punct de vedere clinico anatomofuncional are 5 forme:
1. Umarul dureros simplu
2. Umrul acut hiperalgic
3. Umrul mixt
4. Umarul blocat
5. Umrul psheudoparalicitc(fals paralitic)

1. Umarul dureros simplu

- Are la baza tendinita bursita sau tenosinovita i prezint un stadiu acut ,subacut
,terminal, de vindecare
a) Stadiul acut necesit imobilizarea in poziie de rapaus cu bratul la 35-45 grade n
abducie cu o pern mic in axila i susinut de o esarf. Noaptea abduia este
meninut cu o pern ,iar braul este aezat i el pe o pern pentru a realiza o usoara
flexie. De cele mai multe ori rotaia extern duce la ameliorarea durerilor.
n acest stadiu nu se fac mobilizri din umarul afectat. Se vor face mobilizari ample la
mebrul opus i contracii izometrice in mebrul afectat
b) Stadiul subacut - se incep mobilizrile scapule humerale prin mobilizri active ,
pasivo-active,pasive asistate-

7
 c) Stadiu terminal- are urmatoarele obiective:- refacerea forei musculare, a stabilitii
si a miscri controlate a umrului. Sunt permise toate micrile acentul punndu-se
pe cele active cu rezistena. Se poate face HTT.

2. Umrul acut hiperalgic- are ca substrat o tendinit calcifiant n puseu inflamator sau o
migrare de elemente calcifiante n bursa subacromiodeltoidian. In acest caz se
imobilizeaz bratul n abducie de 70grade i usoar flexie. Dup dispariia dureri se vor
incepe mobilizrile ca i n umrul dureros simplu stadiile acut si subacut
3. Umrul mixt este asocierea dintre un umr dureros de origine tendinos tenosinovitic
sau bursitic i o limitare a micrii prin contractur muscular antalgic n rotatori,
flexori i abductori umerilor, recuperarea n acest tip de umr se poate face prin:
a) Recuperarea mobilitii umrului prin abordarea structurilor necontractile(ligamente
capsula articulare, tendoane) se realizeaz prin posturri mobilizri pasive,
autopasive, traciuni
b) Recuperarea mobilitii umrului prin abordarea structurilor contractile(muchii) se
realizeaz prin: diagonalele cabat , despicatul, liftingul, HKT
4. Umrul blocat- blocarea are ca substrat capsulita retractil i se caracterizeaz prin
limitarea marcat a mobilitii umrului kt umarului blocat incepe cu kineto profilaxia lui
: -posturarea corect a umrului inflamat in abd flexie i rotaie extern.
- Mobilizarea precoce i regulat a membrului superior la cei predispus sa faca
periartrit(post traumatic, hemiplegici, operai pe toratce sau mebru superior).
Deoarece umrul blocat are o evoluie lung uneori peste 8 luni programul de kt trebuie
ales n aa fel nct s poata fi executrat si de pacieni la domiciliu. Se mai fac exercii de
tonifiere musculara (activopasive etc) terapia ocupaional. Exercii cu roat diverse
exerciii cu scripeti, bacul de vaslit.

5. Umrul psheudoparalitic- are la baz ruptura de diverse grade sau perforarea

manonului rotatorilor clinic umrul se prezint cu o dificultate la micarile ...ruptur
partiala sau chiar abolirea micarilor)ruptura total)
n funie de gradul de ruptur ca i de prezen a dureri exist 2 tipuri de recuperare
funional:
a) Recuperarea fra atel n pozitie joasa a bratului se utilizeaz cnd durerile sunt mai
putin intense.
n primele 10-15 zile se fac exerciii pt mobilizarea ntregului umar.
Apoi exerciii pt coloana cervical, exerciii pt cot i mna. Exerciii pt cot si deltoid,
exercitii de relaxare.
n urmatoarele saptamani la cele de mai sus se mai adauga exerciii pendulare fra
geutate n mn, exercitii autopasive HKT dup 4 saptmni se adaug exerciii
active, exerciii de retropulsie ducnd mna la spate cat mai sus pe coloana
vertebral
b) Recuperarea pe atel n poziie inalt a bratului la 70gr se utilizeaz n cazuri severe
cu rupturi mari. n primele 10-14 zile se fac exerciii ale cotului mani coloana
cervical exerciii respiratori izometrice ale umrului al deltoidului, n urmatoarele 4
saptmni exerciii de mobilizare pasiv de la nivelul atelei spre zenit.
8
 Exercutuu far atel dar cu bratul mentinut la niv respectiv de catre kt . exercitii
pendulare far greutate exerciii active de la niv atele spre zenit(ducerea maini la
gura ceafa etc) atela se va scoate n momentul n care pacientul poate ridica 1kg de
la niv atelei pn la zenit(in sus)

Kt in afectiunile cotului 06.12.2011

Traumatismele cotului si imobilizarea lui determina redori greu reductibile.

Recuperarea functionala a cotului trebuie sa inceapa cu profilaxa redorii adica;
- imobilizare de scurta durata 2-4 saptamani in aparat gipsat urmata de imobilizare in atele cu
schimbarea alternative a pozitiei.
- imobilizarea de lainceput in atele care se alterneaza de cateva ori pe zi in pozitii de flexie si extensie
maxima.
- mobilizari ale umarului, mainii, degetelor, exercitiide decontracturare a intregului membru superior, a
coloanei cervico-dorsale.
In perioada imediat urmatoare imobilizarii adica primele 2-3 saptamani exista urmatoarele reguli.
- daca pesista un process inflamator sevorutiliza atele care se vorschimba la 3-6 ore. Se fac miscari de
flexie, extensie sau pronosupinatie, exercitiiderelaxare a membrului superior HKT, dupa 3 saptamani de
la degipsare pe o perioada de 3-6 saptamani se incep mobilizarile autopasive si active, exercitii de
tonifiere musculara, terapia ocupationala, dupa circa 6 saptamani exercitii de tonifiere sau cresterea
fortei musculare, terapia ocupationala de genu (taiere cu fierestrau, lustruit, tesut la razboi, aruncarea
mingii la cos, tenis de masa, betminnton).
-Cotul inflamat nu trebuie mobilizat pana nu dispare inflamatia
-Mobilizarile passive nu sunt bine suportate de cot mai ales daca sunt intenpensive (bruste).
-Incarcarea cu greutati in mana pentru a forta extensia este total contraindicate.

Cotul se recupereaza greu, uneori fiind necesare luni de activitate recuperatorie. O stagnare de peste 15
zile in evolutia favorabila a recuperarii obliga laintreruperea ei circa 2 saptamani dupa care se reia. Lipsa
oricarei ameliorari obliga la incercarea mobilizarii sub anestezie.

Kt in afectiunile mainii

Mana rigida

Prin mana rigida se intelege redoarea majoritatii articulatiilor mainii care nu perimite nici miscari simple
de inchidere/deschidere a mainii. Mana rigida poate avea la baza o serie de afectiuni; luxatii, fracture,
interventii chirurgicale pe tendoane, arsuri, poliartritareumatoida, hemiplegia.

Mana rigida creaza un handicap greu, sever, duficil de recuperat, de aceea trebuiesc evitate imobilizarile
prelungite care duc la redori articulare.
In profilaxia mainii rigide intra mentinerea supletei tesuturilor moi ale mainii prin masaj si mobilizari
libere ale intregii maini.

Odata instalata mana rigida recuperarea cuprinde.

- gimnastica regional sau generala exercitii pentru intreg corpul si intreg membru superior si mana in
special.
9
- kt specifica pentru mana cuprinde
1. flosirea atelelor. Exista 3 tipuri de orteze pentru mana.
a. atele de repaus utilizate noaptea sau in plin puseu inflamator si se pozitioneaza cu
pumnul in pozitie neutral, mcf si if usor flectate, degetele rasfirate.
b. Atele de corectie au rolul sa mentina ceea ce s-a castigat prin kt ca si de a corecta
eventualele deviatii.
c. Orteze dinamice care permit efectuarea unor miscari sau exercitii recuperatorii.
2. Posture antideclive pentru combaterea edemului.
- se recomanda o esarfa care se trece pe dupa umeri, pe sub cot, cu antebratul in fata toracelui si mana
spre umarul opus.

3. Exercitii pentru cresterea mobilitatii prin..

- mobilizari passive, autopasive, acestea vorfi precedate deaplicare de caldura si masaj, mobilizari active
pe fiecare miscare. O se dinta de lucru dureaza 10-15 minute si se repeta de 4-5 ori pe zi, mobilizarea
degetelor, refacerea prizelor. Terapia ocupationala.

Coxartroza operata 07.02.1012

Sem II

1. Osteotomia intertrohanteriana

Programul kinetlologic

In perioada de imobilizare pana la 3-4 saptamani se face;

- gimnastica membrelor sanatoase
- posturari pentru evitarea pozitiilor vicioase ( flexum, rotatie externa, add, )
- exercitii izometrice pentru; fesieri, cvadriceps

In perioada urmatoare in jur de a 4-5 a saptamana se fac;

- pozitii in sezand
- mobilizari de genunchi
- inceperea verticalizarii fara sprijin

Urmatoarea perioada intre a6-a si a 12 saptamana;

- mers in carje fara sprijin
- mobilizari de sold si genunchi passive din suspendare in bazine dar fara rotatii si faraamplitudini
maxime
- exercitii izometrice pentru fesieri si cvadriceps

Intre 4 si 6 luni se incepe;

- mers cu incarcare progresiva pana la mersul in baston
- sprijin total fara baston se face la 8 -10 luni daca nu sunt dureri
- exercitii de mobilizare in apa sau in sala de kt, fara rotatii
- exercitii de tonifiere musculara
- toata viata se urmeaza programul kinetologic pentru coxartroze

10
 2. Proteza partial de sold (proteza cervicocefalica)

Perioada de imobilizare este scurta in decubit, aproximativ o saptamana.

Intre 1 si 6 saptamani se fac;

- mobilizari la marginea patului apoi in ortostatism
- mers in carje sau in cadru cu sprijin partial care creste progresiv
- exercitii de mobilizare pasiva, autopasiva, exercitii cu scripeti, mobilizari active, se evita rotatiile si add
- hidrokinetoterapie

Dupa 2 luni se incep;

- exercitii active cu rezistenta
- se poate incepe mersul fara baston dar se prefera cu baston inca o perioada de timp.
- se evita rotatiile si add.

3. Proteza totala de sold

Perioada de imobilizare in decubit este variabila de la 3 zile la 3-4 saptamani.

In primele 3 zile se recomanda;

- posturari
- exercitii respiratorii
- exercitii izometrice pentru fesieri si cvadricceps
- exercitii pentru membrele sanatoase

Dupa 4-5 zile se incep;

- mobilizarile de sold passive si din suspendare (flexi, extensii, abd usoara,)

Dupa 7-21 zile se trece la verticalizare

- mai intai; sezand la marginea patului, apoi ridicare in ortostatism fara sperijin pe membrul orperat,
- mers in carje, in cadru fara sprijin
- exercitii izometrice
- exercitii active si active cu usoara rezistenta

Nu se combina flexia cu add cu rotatia externa si cu decubit contralateral fara perna intre genunchi.

Dupa 3-4 saptamani se trece:

- ortostatism si mers cu incarcare progresiva
- hkterapie
- exercitii kinetice in lant kinetic inchis pentru stabilizare si coordonare

Trebuiesc evitate mobilizarile articulare la unghiuri maxime iar rotatia externa si add trebuie evitata mai
ales in sezand si decubit. Este favorabil DV. De asemeni trebuie evitate pozitiile/ asezarile pe scaune
joase.

In general programul de recuperare trebuie urmat 2-4 luni postoperator iar la 3 luni se poate merge si
fara baston. Pentru toata viata se respecta regulile de igiena ortopedica a soldului.

11
 Gonartroza

I. Stadiul initial:
Simptome:
- durere in ortostatism si mers prelungit
- dureri la mers pe teren acidentat
- uneori incapacitatea de inzavorarire a genuchiului la mers
- usoarahipotrofiesi hipotonie de cvadriceps
- crepitati moderate si cracmente

II. Stadiulevoluat
Simptome:
- dureri intense care apar repede in ortostatism si mers, limitarea mobilitati pana la maxim 90 g
- cresterea de volum a genuchelui
- crepitatii intense usor flexum
- hipotonie sihipotrofie de cvadriceps
- instabilitate articulara
- deviate laterale

III. Stadiul final

Simptome:
- durerisi inrepaos
- . Inflamatori
- mobilitate sub 90 de grade
- deformarea articulatie
- severa insuficientamusculara
- flexum
- deviate articulara
- mers cu baston
- radiografia evidentiaza spatiul articular mult ingustat

Programul de kinetologie cuprinde:

1. Posturarile:
- pentru evitarea flexumului pt deviatile varum, valgus si genurecurvatum

Posturile directe sunt importante se recomanda posturicorectoarept mers a piciorului prin pene
taloniere

12
 2. Tonifierea musculature care inzavoreste genuchiul la mers.(cvadriceps si ischiogambieri)
3. Cresterea mobilitati articulare
- exerciti active passive,autopasive, scripetoterapie,
4. Refacerea stabilitati genuchiului prin exercitii de tonifiere musculara si prin exercitii in lant kinetic
inchis(cu membrul inferior fixact)
5. Refacerea coordonariechilibrului la mers
6. Respectarea regulilor de igiene ortopedica a genunchiului;
- greutatea corporala normal
- evitarea ortostatismului si mersului prelungit
- evitarea mersului pe teren accidentat
- mers cu sprijin in baston, evitarea schiopatarii
- evitarea pozitiei de flexie maxima
- evitarea mentinerii aceleasi pozitii timp indelungat
- miscari de flexie- extensie dupa un reapaus mai prelungit
- corectarea cu talonete a piciorului plat (sustinatoare plantara)
- evitarea traumatismelor directe

7. Terapia ocupationala

Se tine seama de evitarea ortostatismului.

Sporturi indicate; inotul, ciclism.

Entorsa de genunchi

Reprezinta intinderea si ruperea unor fibre ligamentare. In functie de severitatea leziunii, entorsapoate fi
mai mult sau mai putin severa.
- imobilizarea dureaza de la cateva zile pana la 8-10 saptamani.
In perioada de imobilizare se executa exercitii din articulatiile sanatoase, exercitii izometrice pentru
mentinerea musculaturii si fortei musculare a gambei si coapsei.
Dupa aceasta perioada se vor face exercitii de crestere a mobilitatii articulare, de tonifiere
musculara, exercitii pentru refacerea stabilitatii si echilibrului lamers.

Fracture de genunchi

In perioada deimobilizare se face posturari antideclive pentru favorizarea circulatiei venoase, mobilizari
active ale piciorului, soldului, exercitii izometrice pentru musculature de sub gips, tonifiera musculara a
membrului inferior opus si a musculaturii superioare pentru mersul in carja si apoi in baston.
Imobilizarea variaza de la 3-4 saptamani pana la 2-3 luni. Dupa imobilizare se fac exercitii pentru
cresterea mobilitatii articulare, pentru tonifierea musculaturii, pentru stabilitate, reluarea mersului, la
inceput in carje, apoi in baston.
Initial se face mersul in bzin cu apa si apoi pe sucat.
Mersul cu sprijin total se va face dupa 4-5 luni.
Pacientul va respecta reguli deigiena a genunchiului.

Kinetoterapia in paraliziile de nervi periferici

13
Paralizia de nerv circumflex

Influenteaza muschii deltoid si micul rotund ceea ce inseamna un deficit de

abductie,flexie,extensie si foarte putin rotatia externa a umarului

Obiectivele kinetoterapeutice:
- evitarea caderi umarului;se realizeaza prin mentinerea bratului cu o chinga,esarfa trecuta pe sub cot.
-evitarea instalari retractiei capsulare(umar blocat) prin pozitionarea in abductie a bratului cu o perna in
axila.
-evitarea ridicarii umarului prin contractia trapezului.
- tonifierea deltoidului se face prin; mobilizari passive, pasivoactive, prin diagonalele kabat, prin tehnici
de facilitare, prin HKT, pentru mobilitatea globala a umarului.
- mobilizari in mambrul sanatos, mobilizari din cealalta articulatie a membrului afectat.

Paralizia de nerv radial

O paralizie totala de radial va determina imposibilitatea extensiei degetelor, pumnului si antebratului ca

si supinatia.
In paralizia de nerv radial apare mana in gat de lebada. (mana cazuta)

Obiective

1. Prevenirea si corectarea deviatiilor

- in paralizia radialului antebratul este flectat, mana pronate si cazuta, policele adus si usor
flectat, degetele in usoara flexie.
- pentru prevenirea retracturilor antigonistilor musculaturii paralizate (musculature care se
opune) se folosesc orteze dinamice care sa mentina pumnul si degetelein extensie moderata.

2. Mentinerea fortei musculare neafectate

- mentindand punmnul in extensie se face flexia degetelor pe un cilindru, kt sau asistentul prinde
mana pacientului ca intr-o stranger de mana si pacientul strange de mai multe ori mana.

3. Prevenirea redorilor articulare prin mobilizari; active, autopasive, active in apa.

4. Tratarea tulburarilor vasulotrofice;
Ex. Edemul, pozitionarea antidecliva pentru evitarea edemului.
5. Reeducarea musculaturii paralizate prin; miscari passive cu intindere la capul miscarii, mobilizari
autopasive diagonalele kabat si mobilizari active.
6. Refacerea abilitatii maini prin terapia ocupationala.

Paralizia de nerv median

Determina cea mai invalidanta disfunctionalitate a mainii.

Nervul median este nervul flexiei, pronatiei, mainii si apozabilitatii policelui.
Apare gheara medianului , indexul nu se flecteaza deloc, degetul mijlociu doar partial degetele 4-5 se
inchid complet, policele nu acopera indexul ci ramane extins.
Paralizia de nerv median compromite si prizele sau pensele.

14
Ca si obiective kt avem;

1. Evitarea instalarii redorilor articulare prin; mobilizari passive, pasivoactive, HKT, edemulmainii
poate contribui la
2. Prevenirea si corectarea deviatiilor; folosirea de orteze simple pt a mentine pozitia functionala a
policelui.
3. Mentinerea fortei musculaturii neafectate; active cu sau fara rezistenta, orice tip de exercitii.
4. Reeducarea musculaturii paralizate prin ex globale pentru intreaga mana, ex. Pt tonifierea
flexorilor mainii.
5. Refacerea abilitatilor; refacerea prizelor si a prehensiunii prin terapie ocupationala- scris, pictat,
impletit, inodat, deznodat, modelaj din plastelina.
6. Reeducarea sensibilitatii.

Paralizia de nerv cubital

Nervul cubital inerveaza muschii antebratului si ai mainii fiind considerat un nerv care comanda miscarile
fine ale mainii.

Ca obiectiv avem;

1. Previnerea si corectarea deviatiilor utilizand orteze fixe.

2. Prevenirea instalarii redorilor articulare prin mobilizari passive, autopasive.
3. Mentinerea fortei musculaturii sanatoase.
4. Reeducarea musculaturii paralizate prin; tehnici de facilitare, mobilizari passive, autopasive.
5. Refacerea abilitatii mainii prin terapie ocupationala
6. Refacerea sensibilitatii.

Paralizia de plex brahial 29.02.2012

Cele mai frecvente cause sunt traumatismele. Alte cause; comprimarea, compresiune, prin tumori.

Paralizia de plex brachial are 4 tipuri;

1. Tipul superior este cel mai frecvent intalnit, se evidentiaza clinic prin paralizie de deltoid,
biceps, brachial anterior, lungul supinator precum si prin pareza supra si subspinosului marelui
dintat, marele dorsal, pectoral, tricepsul. Mana ramane neafectata.
2. Tipul mijlociu se evidentiaza prin paralizia rotundului si patratului pronator, tricepsului,
extensorilor mainii si degetelor.
3. Tipul inferior determina paralizia flexorilor degetelor, muschilor eminentei tenare si
hipotenare.
4. Tipul total care da paralizia intregului membru superior. Tulburarile vasculotrofice si de
sensibilitate sunt severe.

Obiective ale programului kinetologic

15
 1. Prevenirea redorilor articulare si a pozitiilor vicioase
Imobilizarea paralitica da redori stranse mai ales ale umarului si degetelor.
Se recurge la;
-posturari -prin orteze pentru- umar , cot, mana
-libere
Purtarea unei esarfe sub cot pentru a evita subluxatia capului humeral
- mobilizari passive, autopasive, scripetoteapia

2. Stimularea musculaturii paralizate prin;

- electrostimulare, strechreflex, exercitii in membrul superior sanatos

3. Mentinerea tonusului musculaturii normale

- exercitii dinamice cu rezistenta

4. Prevenirea si combaterea fenomenelor vasculo trofice

- posturare antidecliva (pt combaterea edemului)
- mobilizari passive, exercitii izometrice,

5. Recastigarea functionalitatii si abilitatii

- prin reeducarea prizelor si terapie ocupationala

6. Reeducarea sensibilitatii

Paralizia de nerv crural

Nervul crural provenind di plexul lombar inerveaza muschii, marele psoas si iliacul (psoasiliacul) dupa
care se imparte in 4 ramuri terminale care inerveaza; 1 croitorul,2 cvadricepsul,3 adductorul mijlociu iar
a 4-a ramura este senzitiva pentru fata medial a gambei si piciorului.

Cruralul este deci nervul flexiei coapsei pe bazin si al extensiei gambei.

Obiective kinetice

1. Prevenirea diformitatii genu recurvatum prin folosirea de orteze de fixare a genunchiului.

2. Prevenirea contrracturilor lombare;
- apar ca o incercare de compensare
- se face termoterapie, masaj, Jacobson,

3. Pregatirea compensarilor prin;

- tonifierea musculaturii membrelor superioare pentru utilizarea carjelor sau bastonului.
- tonifierea musculaturii trunchiului
- tonifierea fesierilor mari

4. Metinerea tonusului in musculature denervata prin;

16
 - flexi passive fortate de genunchi, extensii de coapsa, flexi de sold si extensie de genunchi,
mobilizari ale intregului membru inferior.

5. Reeducarea fortei msuculare prin;

- exercitii passive, autopasive, active,ex izometrice, scripetoterapie, exercitii cu rezistenta

6. Reeducarea functionalitatii genunchiului prin

- in lant kinetic inchis exercitii de mers urcat si coborat
-din asezat cu picioarele pe pamant

Paralizia de nerv sciatic

Paralizia sciatica totala este rara aparand ca urmare a unor traumatisme la nivelul vertebrelor, a bazinului
sau a coapsei inainte de ramnificare.

Nervul schiatic popliteu extern SPE inerveaza peronienrii laterali, tibialul anterior, extensorii piciorului
si ai degetelor. Afectarea acestui nerv da paralizie neputand sa se faca flexia dorsala piciorului, eversia
piciorului ca si extensia degetelor.

Nervul SPI inerveaza tibialul posterior, flexorii degetelor, determinand paralizia musculaturii care
face flexia piciorului si a degetelor.

Obiective in kt

1. Prevenirea devierilor piciorului

- mai ales in echin, equin (picior pe varfuri) prin retractura tendonului ,,,,,,,,,, in paralizia de SPE.
Se mentine pozitia normal a piciorului printr-o atela noaptea iar ziua prin ghete ortopedice cu
talpa dura.
In paralizia de SPI regula este prabusirea boltii plantare care se corecteaza prin folosirea de talonete
sau sustinatoare plantare.

2. Mentinerea mobilitatii articulare a gleznei si degetelor prin mobilizari passive.

3. Reeducarea msuculaturii paralizate, mobilizari passive, auto passive, pasivoactive, active , active
cu rezistenta, exercitii izometrice.
4. Recuperarea functionalitatii piciorului prin ex in lant chinetic inchis si deschis.
5. Ortezarea invaliditatii; se foloseste in paraliziile definitive.
- in paralizia de SPE prin orteze dinamice cum ar fi; ghete cu arc pentru ridicarea piciorului in
mers.
- in paralizia de SPI nu pune problem de ortezazre.

07.03.2012
Hemiplegia

17
Hemiplegia este pierderea mobilitatii voluntare cu alterarea tonusului motor pe o jumatate de corp.
Recuperarea se face in decurs de 2 ani.. dupa nu se prea poate.

Pe baza evaluarii functionale hemiplegicii pot fi incadrati in 3 stadii;

1. Stadiul initial
2. Stadiul mediu sau de spasticitate
3. Stadiul avansat sau de refacere

Stadiul initial dureaza din momentul AVC-ului cateva zile sau cateva saptamani.

Se caracterizeaza prin;
- hipotonie musculara, flacciditate urmate de debutul hipertoniei.
- abolirea controlului voluntar pe partea afectata/paralizata.
- functiilevitale pot fi afectate.
- pierderea constientei partii afectata.

Obiective;
- ameliorarea functiilor vitale
- cresterea constientizarii schemei corporale
- mentinerea mobilitatiilor articulare

Postura in pat
- DD, capulintors spre partea sanatoasa, bratele pe cate o perna, in mana cu un obiect dur pentru a
mentne deschisa mana, sub genunchi se aseaza o perna/sul pentru a flecta usor genunchiul, sac de nisip
pe partea laterala a membrului inferior pentru a evita rotatia externa.
Aceasta pozitie se alterneaza cu DL pe partea sanatoasa, cu membrul inferior usor flectat, umarul si
bratul sunt proiectate inainte si cotul extins. Din cand in cand se trece bolnavul sip e DL pe partea
afectata.

Pozitiile de start trebuie sa fie stabile cu o baza larga de sustinere;

-DD, DL, sezand.

Controlul trunchiului;
- se incepe cu rastogolirea in pat apoi tehnici FNP initierea ritmica- DL pepartea sanatoasa, membrul
superior dealungul trunchiului, membrul inferior usor flectat cu o perna intre picioare. Asistentul cu prize
pe umar si pe treimea distala a antebratului/pumn, roteste pasiv ventral si apoi dorsal jumatatea
superioara a trunchiului. Capul pe o perna urmeaza aceleasi miscari. Treptat pacientulparticipa active la
acest exercitiu.

Controlul extremitatii superioare;

- din DD, avem tehnica despicarea pacientul cu mana sanatoasa prinde treimea inferioara a bratului
afectat pornind cu bratele ridicate pe langacap de partea sanatoasa se duc oblic in jos de partea afectata.
Capul si umerii flectandu-se si eu spre aceasta parte, urmareste miscarea.

- tehnica ridicarea este inversa.

18
Stadiul mediu sau de spasticitate

Characteristicile sunt;
- hipertonie musculara
- initierea miscarilor este ameliorata putandu-se sta si executa miscari mai dificile
- tonusul flexorilor la membrele superioare si ale extesorilor la membrele inferioare este crescut

Obiective;
- promovarea unor scheme complexe de miscare
- promovarea activitatii antagonistilor prin inhibarea musculaturii spastice

Posture frecvent folosite sunt;

- DL, DD cu genunchii flectati de unde se poate trece in pozitia de pod.

Controlul trunchiului si al extremitatii inferioare;

- din pozitia in pod, ridicarea bazinului este contrata de mainile asistentului cu prize pe crestele iliace.
- din DD, genunchii flectati, talpile pe pat asistentul se opune alternative tractionarii genunchilor la piept
sau extensiei.

Controlul extremitatii suerioare;

- se incepe cu scapula si umarul apoi cotul, pumnu si mana.
Ex. Din DD, cu man ape frunte pacientul face flexi si extensii de cot, bratul ramanand tot timpulridicat.
Sau din patrupedie, se transfera greutatea corpului pe membrele afectate, se fac; balansari inainte
inapoi, stanga-dreapta. Treptat se ajunge sa se redice cate un membru sanatos apoi ambele.
Din ortostatism se incepe pasirea, se urmareste balansul membrelor superioare, ulterior se trece la
mersul inapoi si in lateral.

Stadiul avansat sau de refacere

Caracteristicile sunt;
- tonusul muscular se apropie de normal, reflexele sunt refacute, sunt dificultati in controlul motor al
extremitatilor si al mainii.

Obiective;
- promovarea abilitatilor extremitatilor, ameliorarea controlului motor, ameliorarea vitezei de miscare

Controlul trunchiului
- se lucreaza din DD sau din ortostatism combinandu-se spre exemplu despicarea spre partea paralizata
cu rotatia trunchiului inferior spre partea opusa. Se poate sau nu opune rezistanta miscarilor.
Pentru extremitatea inferioara- se fac exercitii din pozitia in pod, exercitii de tonifiere pentru
ischiogamieri si cvadriceps.
Pentru extremitatea superioara recastigarea abilitatii mainii prin terapie ocupationala, exercitii
de tonifierea musculaturii mainii.

Important. Recuperarea coordonarii si echilibrului la mers.

19
Paraplegia 14.03.2012

..

Paraplegia poate aparea atat prin lezarea fascicolului pyramidal cat si prin lezarea neuronului motor
periferic.

Poate fi; flasca sau spastica

In planul de recuperarea al paraplegicului se descriu 4 stadii;

Stadiu 1.
- este stadiu de soc medular; cand deficitul muscular este total si se pun problem de evitare a escarelor, a
trombozelor, se indica anumite posture si efectuarea din 2 in 2 ore a unor miscari passive ample ale
tuturor segmentelor membrelor.

Stadiul 2.
- este stadiul de independent la pat;
Programul kinetologic se incepe si are ca obiectiv recastigarea pozitiei sezand.

Stadiul 3.
- este de independent in scaun si se face pregatirea pentru ortostatism si mers.

Stadiul 4.
- este de reeducare a mersului. La inceput protezat, apoi tinzand la mersul fara sprijin.

Obiectivele programului de recuperare

- reeducarea vezicii si a intestinului
- reeducarea motorie
- reeducarea sensibilitatii

Reeducarea paraplegicului la pat; se face in primele 2 stadii.

1. Mobilizari passive pentru mentinerea circulatiei, prevenirea anchilozelor, a retracurilor

musculotendinoase,

Pentru prevenirea pozitiilor vicioase.

- fiecare membru se lucreaza de la 15 min pana la o oara, in primele 6 saptamani apoi odata pe zi.
- se incepe cu mobilizarea degetelor, a gleznei, genunchi, sold,
- mobilizarea rotulei

2. Posturari membrele inferioare se pozitioneaza cu piciorul in flexiedorsala, genunchii si soldurile

extinse, coapsele in usoara abductie cu o perna intre ele.
3. Mobilizari active
a. Mentinerea si tonifierea musculaturii membrelor superioare si a trunchiului superior. Se face
cu cu; extensioare, gantere, instalatii de scripeti, se acorda o atentie deosebita muschiului
dorsal care este muschiul ce face legatura intre membrele superioare si bazin.

20
 b. Tonifierea si ameliorarea mobilitatii controlate a trunchiului inferior prin; promovarea
impulsului nervos de la musculatura sanatoasa a trunchiului superior spre musculature
afectata a trunchiului inferior.
c. Modificarea voluntara a pozitiei in pat prin; rostogolire cu sau fara ajutorul membrelor
superioare.
d. Reeducarea respiratiei diafragmatice
e. Readaptarea la verticalitate se face treptat. !!!
f. Inceperea mobilizarilor pasivo- active si active ajutate la membrele inferioare; se executa
fara gravitatie din suspendare sau cu ajutorul instalatiilor cu scripeti. Se pot executa si in
bazine cu apa.

Reeducarea paraplegicului in sezand

Trecerea de la sezand alungit la sezand scurtat.

Se face;
1. Mobilizari passive
Exercitii de intindere musculara

2. Mobilizari active
a. Cresterea fortei musculare la membrele superioare prin ex izometrice, extensoare, gantere,
exercitiul de ridicare a sezutului din sezand alungit (mainile sprijinindu-se lateral de marele
trohater)
b. Mentinerea pozitiei drepte a trunchiului pe bazin in sezand alungit.
c. Deplasarea bazinului si a membrelor inferioare din pozitia sezand alungit. Se lasa trunchiul
sprijinit pe o mana, se ridica bainul sau hemibazinul opus incercand o tarare inainte sau inapoi a
bazinului ridicat si a membrului inferior respectiv.
d. Tonifierea musculaturii membrelor inferioare se acorda importanta flexorilor soldului si
cvadricepsului
e. Adaptarea pacientului la scaunul cu rotile se antreneaza transferurile din pat in carucior si
invers, din carucior in masina, din carucior pe wc, din carucior in diverse transferuri.
f. Este pregatirea pentru ortostatism si mers ex din patrupedie se ridica cate un membru superior
la orizontala apoi se trece la exercitiile de tarare. Din DV pacientul se lasa pe o parte flectand
cotul in timp ce membrul superior opus paseste inainte tragand si hemicorpul si membrul
inferior afferent (tarare). Patrupedia se tararea pot deveni un mijloc de locomotive la paraplegi.

Reeducarea paraplegicului in ortostatism si mers

Pregatirea pentru mers se incepe atunci cand este indeplinit criteriul Guttman. Pacientul in sezand cu
ochii inchisi si bratele intinse inainte isi mentine echilibrul. Unele cazuri necesita orteze de la treimea
superioara a coapsei pana la picior. Orteze rigide cu balamale la nivelul genunchiului. Primele exercitii de
mers se fac in cadru cu rotile si frana apoi intre bare paralele.

Exista 3 tipuri de mers al paraplegicului;

1. Mersul cu pasi alternanti carja stanga- picior drept, carja dreapta- picior stang este celmai
stabil mers.

21
 2. Mersul cu pasi tarsiti se avanseaza cu carjele si se tarsesc picioarele pana ajung in dreptul
carjelor.
3. Mersul prin pendulare se avanseaza cu carjele si prin balans membrele inferioare sunt
aruncate/ proiectate inaintea carjelor. Este un mers cu mica stabilitate dar este cel mai rapid.

Scleroza n plci

Programul de recuperare funcional n scleroza multipl se orienteaza spre deficitul motor dar i spre cel
senzitiv.
O mare atenie se va da evitrii oboseli bolnavului.

Obiective:
1. Inducerea activitii motorii voluntare.
2. Inhibarea schemelor motorii nedorite
3. Ameliorarea coordonrii
4. Prevenirea i combaterea redorii articulare i retracturi musculare
5. Ameliorarea ameliorarea tulburari cerebeloase(ataxia(Tulburare a coordonrii micrilor
voluntare din cauza lezrii unor ci nervoase i centri nervoi.))

1. Inducerea activitii motorii voluntare

- Musculatura fleasca poate aparea i n stadiile initiale
- Se vor practica refluxul de ntindere, mobilizri pasivo-active, ex.de facilitare neuro muscular
- Pe msur ce activitatea muscular crete se introduc: exerciii izometrice i mobilizri active cu
rezisten progresive, hidrokineto terapia, scripetoterapia, suspensoterapia.

2. Inhibarea schemelor motorii nedorite

Efortul intens aprut n ncercarea de reabilitare a unei scheme motorii determin iradierea excitatiei
spre alti muschi care determin micri nedorite, incoordonarea agravnd deficvitul funiuonal , de
aceea miscrile actove nu trebuie s fie prea solicitante , efortul muchiului trebuie evitat pt ca micarea
s se fac n cadrul unei scheme normale.

3. Amelioararea coordonrii
Inactivitatea determinp repede pierderea coordonrii. Se fac: exerciii libere fr efort repetndu-se de
mai multe ori pe zi treptat se cresre viteza de execuie a exerciilor.
4. Prevenirea i tratarea redorilor
- Frecvent apar redori articulare mai ales n flexie, oldul i genuchele sunt cele mai predispuse sa
se fixeze n flexie.
- Mai exist i pericolul de fixare a piciorului n vargusequin
- Flexia oldului i genuchiului ct i flexia plantar a piciorului duc la retractar muscular
mpiedicnd mobilizarea segmentului respectiv
La membrele superioare de obicei se produce rotatia intern a braului i flexia pumnului i degetelor.

5. Ameliorarea tulburrilor cerebeloase

Ataxia se combate prin ex.............................

22
 - DD flexia-extensia oldului i genuchilor abducia solducia soldurilor cu geniuchiul flectat apoi
cu genuchiul extins.
- Flexia extensia genuchilor concomitent cu ridicarea clcielui de pe pat.
- Flexia genuchelui i punerea clcielui pe o anumit zon de pe membrul inferior opus.
- Flexia genuchelui, clciul aezat iniial pe rotul alunec de-a lungul gambei nainte-napoi.
- Flexia-extensia unui membru inferior n timp ce celalat membru inferior face abducia-adducie.
- Din poziie seznd se aeaz clciul n mna kt aeazta n diverse puncte.
- Din seznd cu piciorul pe sol se deseneaz conturul piciorului , se ridic piciorul i se aseaz din
nou in contur.
- Pacientul se ridic i se aseaz pe scaun cu genuchii i picioarele lipite.
Din ortostatism:
- mers pe o linie dreapt
- mersul ntre doua linii paralele
- mers aseznd picioarele pe anumite puncte marcate

semenele spasticitii: ROT exagerate, hipertrofie muscular, semnul babinski, clonus prezent.

Kt n boala Parkinson

Boala Parkinson reprezint degenerarea progresiv a nervilor din substana neagr

Cauz: necunoscut
- se consider c ar fi aciua torilor de mediu, factori defecioi.
Clinic: semnele majore sunt 3:
- rigiditate
- bradikinezie (dificultate n a iniia micarea)
- tremor neintenional apare n repaus.
Caracteristici ale bolnavului:
- cifoz cu proiecia anterioar a capului i trunchiului
- flexum de sold i genunchi
- mers cu pai mici far balansul membrului superior
- pierderea echilibrului.
- Facies imobil ca e cear
Hidrokinetoterapia n ap cald de 36-37 grade este cea mai bun form de kineto deoarece cldura
scade spasticitatea extrapiramidal.

Kt are urmtoarele obiective:

1. Amelioararea mobilitii
2. Ameliorarea vitezei de micare
3. Ameliorarea coordonrii micrilor
4. Ameliorarea respiraiei
5. Ameliorarea mimici

1. Ameliorarea mobilitii
Bolnavul de parkinson prezint dificulti n mobilitate datorit spasticitii, redorilor articulare ca i
iniierii greoaie a micrilor.

23
Se fac mobilizri pasive, pasivo active , rotaii ale gtului i trunchiului, care cresc mobilitatea si
amelioreaz echilibrul.
Aceste exerciii se fac n faa oglinzi pt corectarea n permanent a posturii.

2. Ameliorarea vitezei de micare:

- Metoda cea mai eficace pt acest obiectiv este realizarea execiiilor sub influenta stimulior
senzoriali cum ar fi : stigtul, lumina, fluieratul, btaia din palme, muzica ritmic.
- Se pare c executarea micrilorsub influena stimulilor mentine atenia i interesul pacienilor
pe tot parcursul programului ceea ce duce la efecte pozitive.
3. Ameliorarea coordonrii micrilor .
Tremurturile alaturi de spasticitate duc la tulburri de coordonare.
Se fac exerciii : de rotaie a trunchiului asociind miscri de brae sau pai de mers, exerciii mers cu
bastonul , cu ................. concomnitent cu micri ale membrului inferior, mers pe vrfuri.
Apoi exerciii de mers: urcat i cobort scari, mers nainte-napoi , mers pe o linie dreapt.
Foarte important n timpul exerciiilor de mers trebuie avut grij la balansul membrului inferior.
Terapia ocupaional este benefic.
4. Ameliorarea respiraiei
Se fac exerciii de relaxare local sau generale urmate de exerciii respiratorii , toracice apoi abdominale
i abdomino-toracice-inferioare.
Exerciiile respiratori vor fi ritmate, ritmare se poate face i pe paii de mers.

5. Ameliorarea mimicii.
Exerciiile se vor face n faa oglinzii i sunt la nceput analitice adic vizeaz separat fruntea, obraji,
sprancenele, nasul, gura. Apoi sunt exerciii globale de expresie cum ar fi: rs, plns, mirare, furie.

04.04.12

Kt in afectiunile cardio vasculare

Se pot observa la bolnavi cardio vasculari efecte favorabile ale antrenamentului fizic, care se manifeste
asupra funiei locomotorii, asupra aparatului cardiovascular, asupra metabolismului, a pshihicului.
Cruarea cordului prin marirea economiei funionale a aparatului locomotor este unul din mecanismele,
cele mai evidente prin care se mbuntaeste capacitatea de efort a bolnavilor dup antrenamentul fizic.
Aceasta face ca un efort dat exemplu :urcatul scarilor datul jos din pat) s poat fi executat cu un nr
redus de activiti motorii i fr contracii musculare inutile
Rezultatul este reducerea consumului de O2 la niv musculaturi scheletice i n consecina cruarea
cordului. Mrirea cap.de efort aerob printr-o serie de activitai cardiace,ex miscorarea tensiuni cardiace,
scaderea tensiuni sistolice.... i periferice cum ar fi mbuntairea repartizrii sngelui n muschi.
Modificri ale coagulrii, antrenamentul fizic contribuind la meninerea in limite normale a
coagulrii sngelui.
Rol asupra met.lipidic i glucidic.
Antrenamentul fizic la bolnavi cardio vasculari cuprinde :
a) Kt
b) Antrenamentul de rezisten
c) Plimbrile
d) Activitile zilnice curente(casnice)

24
 a) Programul de kt cuprinde exerciii analitice pt creterea mobilitii articulare. Se introduc apoi
treptat exerciii pt dezvoltarea forei musculare. Durata prog de kt este de aproximativ 20 de
minute.
b) Antrenamentul de rezisten consta din exerciii care s realizeze o solicitare consistent si de
durat a cordului ex: pedalare pe biciclet alergare pe loc., urcare coborrea unei scrie,
terminarea efortului se faceprin scderea treptat a acestuia i nu prin oprire brusc.
c) Plimbrile n aer liber sau n zone linistitetrebuie s se regaseasca de 3-5 ori pe saptmn in
programul bolnavilor cardiovasculari
d) Activitile zilnice de tipul de imbrcare, dezbracare servirea mesei. Toate pot fi considerate un
mijloc de recuperare

Abordarea pacientului cu HTA

Prog de antrenament cuprinde:
a) Kt
b) Antrenament de rezistena

a) Kt cuprinde exerciii din toate articulatiile, exerciii care duc la obinerea vasodilataiei locale,
exerciii de relaxare muscular, exerciii de tonifiere muscular prin contracii izometrice, ns
trebuie avut n vedere ca efortul intens static duce la cresteri ale tensiunii arteriale de aceea
contracia trebuie s fie moderat i durata s nu depseasc 5-6 secunde.
b) Antrenamentul de rezistena consta pedalare la bicileta ergometrica diverse sportu ex nnot tenis
volei executate moderat sau diverse activiti desfurate in aer liber

25