Ingrijirea pacientilor

cu afecfiuni reumatismale
Bolile reumatice sunt vechi ca si omul, ele afectand oasele si articulable. Aceste boli constituie
una din cauzele de suferinje fizice si pierderi economice pe motiv de boala prin incapacitatea
temporara de munca pe care o creeaza. Ele implica probleme ale individului, familiei si
comunitatji.
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacienjilor cu aceste suferinje prezinta particularitati in
raport cu cauza si evolujia acestor imbolnaviri:
Boli reumatismale inflamatorii - cu evolutie acuta RAA (reumatism articular acut)
- cu evolu|ie cronica PR, SA (poliartrita reumatoida,
spondilita anchilozanta)
Boli reumatismale degenerative - artroze - gonartroza, coxartroza, spondiloza
Boli reumatismale abarticulare - PSH (periartrita scapulohumerala), nevralgie sciatica,
nevralgie cervico-brahiala, mialgii - miozite, tendinite,
bursite.
Boli reumatismale metabolice - guta .

EDUCATIA PENTRU SANATATE IN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR

REUMATISMALE

Asistenta medicala din cabinetele medicilor de familie si specialisti, prin activitatea sa,
contribuie la prevenirea formelor inflamatorii si a formelor cronice degenerative de reumatism, cat
si la aparitia unor complicatiie grave, cu modificari scheletice invalidante.

Masuri de profilaxie primara

Pentru profilaxia reumatismului articular acut:
- efectuarea de controale in unitajile de ingrijire a copiilor (crese, leagane, gradinije), pentru
depistarea purtatorilor sanatosi de streptococ beta hemolitic prin examenul bacteriologic al
exsudatului faringian
- depistarea purtatorilor de infectii streptococice acute si tratarea lor corecta
Pentru prevenirea artrozelor:
- educarea populatiei pentru o alimentatje echilibrata, care sa determine pastrarea greutajii
corporale ideale si sa previna tulburarile metabolice;
- evitarea factorilor traumatici si a celor mecanici - posturi vicioase, suprasolicitari fizice.
Acordarea unei aten{ii deosebite tuturor persoanelor cu dureri lombare.

Masuri de profilaxie secundara

Educarea persoanelor cu diferite forme de reumatism pentru:
- prezentarea la controale periodice clinice si de laborator (de exemplu, in RAA examenul
ASLO)
- evitarea factorilor climatici (frig, umezeala) care favorizeaza aparitia puseelor acute ale
bolilor degenerative reumatismale
- tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine
- evitarea ortostatismului prelungit si a eforturilor fizice mari
- continuarea tratamentului prescris, medicamentos si fizioterapic de recuperare

1
Masuri de profilaxie ter|iara
- se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitati, sechele invalidante:
- invatarea pacientului cu coxartroza sa foloseasca bastonu! pentru sprijin
- pregatirea pacientului pentru intervenfie chirurgicala ortopedica corectiva (protezare de sold,
genunchi)
- recomandarea de noi profesiuni pacientjlor cu poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta,
pentru integrarea lor sociala.

EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI LOCOMOTOR

Examene de iaborator
Examenul sangelui:
- VSH - in toate bolile reumatice
- ASLO - in reumatismul articular acut
- proteinemie
- proteina C reactiva
- fibrinogen
- analiza factorului reumatoid (reactia latex si reacjia Waller-Rose)
In artritele reumatoide:
- celule lupice
Examenul exsudatului faringian- pentru evidentjerea streptococului beta hemolitic
Examenul lichidului sinovial: macroscopic, morfologic si bacteriologic
Examenul radiologic osteoarticular
- poate evidentia procesul de osteoporoza (rarefierea osului), de osteoscleroza (condensare osoasa);
osteofitoza (prezenja osteofitelor) si pensarea discului intervertebra
Examenul endoscopic (artroscopie l
- vizualizeaza suprafejele articulare, cartilagiul hialin, mem-branele si vasele sinoviale, cu scopul
decelarii sinovitelor reumatismale sau de alta natura (mecanice, hipertrofice)
Examenul mobilitatii articulare
- evidentiaza mobilitatea activa articulara si, separat, pe cea pasiva; examinarea se fac cu

Fig.57 -
Goniometru
goniometrul, lucrandu-se cu blandete, pentru a evita rezistenja musculara.

2
Alte examinari
- explorari functionate ale inimii: electrocardiograma si fonocardiograma
- examene stomatologice
- examene otorinolahngologice

MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE 1 SIMPTOME POSIBILE)

Durerea localizare:
articulara - osoasa sau articulara
- la articulatii mici sau mari, persistand la o singura articulate
sau migrand de la o articulatie la alta
condifii de aparipe:
- la inceputul miscarii, dimineata la sculare
- permanent
- poate fi precedata de un episod inflamator amigdalian
- poate aparea dupa o masa abundenta, consum excesiv de
alcool in accesul de guta, diferentiind-o de durerea din puseul
reumatismal
condifii de accentuare: miscarea, frigul
condifii de ameliorare: repausul, caldura
Redoarea - reprezinta intepenirea, reducerea mobilitajii articulare
articulara instalare - dimineata
localizare
- in poliartrita reumatoida, la nivelul articulatiilor mici de la maini si
picioare
- in spondilita anchilozanta, in regiunea lombara si apoi, dorsala.

Impotenta conditii de aparitie - inflamatie articulara sau musculara, anchiloza

functionala articulara
articulara sau localizare
musculara - centurile membrelor, coloana vertebrala (spondilita anchilozanta)
- segmentele distale (poliatrtira reumatoida)
- afecteaza activitatea profesionala si autoservirea
Tumefacjia - este un semn obiectiv
articulara caracteristici
- articulatie rosie, calda, marita de volum (RAA)
- tumefactiie fluctuenta (hidrartroza)
Deformare - cauzata de prezenfa osteofitelor, exostozelor osoase
articulara - apare in poliartrita reumatoida la maini si picioare
Atrofia - se intalneste in poliartrita reumatoida, este dureroasa, incepe la muschii
musculara interososi ai mainilor
Modificarea - limitarea mobilitatii
mobilitatii - mobilitate excesiva
articulare

3
INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA)

Reumatismul articular acut se manifests prin inflamatia succesiva a mai multor articulatiilor
mari. Atingerea articulara se vindeca fara sechele. Atinge frecvent cordul, lasand urme grave.
Criterii majore de diagnostic: poliartrita, cardita, coreea, eritem marginat, noduli subcutanati.
Boala afecteaza copiii si adolescent, infectia urmand unei angine streptococice.

Culegerea datelor

Circumstante de aparitie:
- varsta pacientului - copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru infectia streptococica
- conditjile insalubre de locuit, frigul, umezeala favorizeaza aparitia anginelor streptococice-
prezenta anginelor streptococice in antecedentele personale ale pacientului recente (2-4 saptamani)
precede instalarea durerilor articulare.
Explorarile paraclinice care sustin acest sindrom poststreptococic urmaresc urmatoarele aspecte:
- izolarea streptococului de grup A se poate realiza la debutul reumatismul articular acut, daca nu s-
au administrat antibiotice in perioada anginei eritematoase.
- anticorpii antistreptococici atesta infectia cu streptococ in antecedente, indiferent daca aceasta a
fost cu manifestari clinice sau asimptomatica.
- -Antistreptolizinele (ASLO) constituie testul uzual, fiind cel mai bine standardizat. Nivelul
ASLO de la care se iau in considerare sunt 250 unitati Todd la adult si 333 unitati la copiii.
Testul cu antistreptozim este o reactie de hemaglutinare cu antigene streptococice extracelulare
concentrate adsorbite pe hematii, fiind un indicator foarte sensibil al infectiei recente daca
depaseste 200 u/ml. Alti markeri sterptococici cum sunt streptochinazele, antistreptodornazele,
antihialuronidazele si anti DNAza B nu aduc informatii suplimentare.
- reactantii fazei acute sunt nespecifici, confirmand existenta unui proces inflamator.
Probele uzuale sunt:
- cresterea importanta a VSH-ului
- aparitia proteinei C reactive
- leucocitoza moderata
- cresterea complementului seric
- cresterea alfa 2 si gamaglobulinelor -
hiperfibrinemie.

Manifestari de dependenta (semne si simptome posibile)

Debutul artritei este brusc, cu febra, afectand articulatiile mari ale extremitatile care
sunt tumefiate, calde, dureroase spontan si la mobilizare si uneori tegumentul de acoperire este
rosu. Artrita are durata scurta (cateva zile), este fugace, migratorie de la o articulatie la alta,
spontan rezolutiva si nu lasa sechele.
Fiecare noua prindere articulara este insotita de cresterea temperaturii. Sunt afectate una
sau mai multe, fara simetrie, cel mai frecvent sunt afectate articulatiile urmatoare:
- genunchiul
- pumnul - glezna
- cotul
- mai rar umarul si soldul.

4
 In cadrul unui atac reumatismal o articulatie poate fi afectata mai multe ori, de-a lungul
anilor putand apare recidive, dar nici o modificare reziduala articulara nu se constituie. In timpul
atacului reumatic starea generala a bolnavului se altereaza, febra mare se insoteste de transpiratii
si uneori de dureri abdominale.
Cardita conditioneaza totdeauna prognosticul, fiind absent paralelismul intre gravitatea
atingerii cardiace, semnele articulare si perturbarile inflamatorii. Cele 3 tunici ale cordului
(endocard, miocard si pericard) pot fi afectate in grade diferite, leziunile valvulare putand evolua
tardiv, silentios si chiar in absenta manifestarilor articulare. Prinderea simultana a celor 3 straturi
cardiace este numita pancardita reumatica.
Modificari cardiace: palpitatii cu ritm rapid discordant fata de febra; se constata
accentuarea zgomotului 1, cu sau fara zgomot de galop si aparitia unui suflu de insuficienta mitrala
functionala; cardiomegalia ( cardiologic si ecografic); formele de insuficienta cardiaca fiind rar
descrise la cazurile cu pancardita. Cele mai specifice leziuni inflamatorii sunt nodulii Aschoff
miocardici si degenerescenta fibrinoida a colagenului.
Reumatismul articular afecteaza cel mai frecvent valvele mitrala si aortica si mai rar valva
tricuspida si niciodata valva pulmonara..
Coree minora Sydenham reprezinta o tulburare a sistemului nervos central
caracterizata prin aparitia unor miscari bruste neregulate si ilogice. Debutul acesteia este
progresiv dupa o lunga perioada de latenta dupa atacul reumatismal. Pacientii devin neobisnuit de
nervosi, agitati, au dificultati la scris, la vorbit, la indeletniciri normale sau apucarea unor obiecte,
se impiedica si cad, fac grimase necontrolate. Treptat apar miscari spasmodice in orice parte a
corpului, fara nici o simetrie sau sincronism care se exagereaza la eforturi fizice si la oboseala. La
examenul obiectiv, medicul va constata hipotonie musculara.
Eritemul marginat, roz cu centru pal, fugace, mobil, localizat pe trunchi si la radacina
membrelor si nodulii subcutanati palpabili pe fetele de extensie ale membrelor, fermi, indolori se
observa destul de rar mai ales in cazurile cu cardita reumatismala.

Problemele pacientului:
- hipertermie,
- durere articulara cu caracter migratory,
- intoleranta la activitatea fizica,
- dificultate de mers si mobilizare,
- necoordonarea micrilor,
- postur inadecvat,
- deficit in a-si acorda ingrijiri igienice,
- risc de complicate cardita reumatismala, coree, valvulopatii, deshidratare.

Obiective:
- pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice - sa
se obtina o stare de bine, prin dispari|ia durerilor articulare
- s aib tonusul muscular i fora muscular pstrat
- sa fie ferit de pericole interne si externe,
- s-i meninintegritatea tegumentelor i a activitii articulare
- sa se previna complicatiile
- sa fie satisfacule nevoile fundamentale
- sa fie echilibrat psihic

Interventii:
Asistenta:

5
- asigura repausul la pat, pana la disparitia durerilor articulare si, in continuare, 2-3 saptamani, cu
reluarea treptata a mersului
- foloseste perne pentru suportul articulatiilor dureroase
- asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului
- participa la investigatiile clinice si de laborator prin:
- recoltarea sangelui pentru determinarea VSH-ului, fibrino-genului, ASLO, proteinogramei,
proteinei C reactive
- recoitarea exsudatului faringian
- efectuarea EKG, FKG
- administreaza tratamentul:
- antistreptococic (penicilina G, macrolide), efectuand testarea sensibilitatii organismului la
antibiotic), respectand doza si ritmul de administrare
- antiinflamator cu antiinflamatoare nesteroidiene si cortizon in doze descrescatoare pana la
normalizarea VSH-ului (va sesiza efectele secundare ale corticoterapiei - dureri epigastrice, edeme,
hipertensiune arteriala, insomnie) -
asigura alimentatia pacientului:
- dieta de crutare in perioada febrila (regim hidrozaharat, apoi, lacto-fainos, care se va imbogati
treptat)
- dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea
- dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon
- supravegheaza zilnic semnele vitale: puis, tensiune arteriala, temperatura, notarea greutatii
corporale
- educa pacientul si antreneaza familia privind:
- prevenirea reinfectarilor streptococice - continuarea tratamentului prescris cu moldamin, in
dozele si la intervalele stabilite de medic
- prezentarea la controale periodice, clinice si biologice, prin policlinica teritoriala -
asanarea focarelor de infecjie amigdaliana si dentara (sub protectie de antibiotice)
- internarea dupa caz a copiilor fosti bolnavi, in sanatorii cu personal calificat pentru
dispensarizarea lor.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA

PR este o afectiune autoimuna, caracterizata prin inflamatia cronica a articulatiilor si

tesuturilor adiacente acestora. Boala este progresiva, in ultimele stadii aparand deformarea
articulatiilor si anchiloza.
Culegerea datelor
Circumstance de aparitie
Desi se fac cercetari ample in acest domeniu, nu s-au descoperit cauzele exacte care pot duce la
instalarea artritei. Pot fi amintiti insa factori asociati afectiunii, si anume:
infectii frecvente (streptococ, stafilococ, bacilul Koch);
factori de mediu (expuneri indelungate la frig, umezeala, alimentatie irationala);
predispozitie genetica;
stres, fumat, disfunctii hormonale;
aparitia unui raspuns autoimun.
persoanele de sex feminin in perioada de menopauza
factori favorizanti: climatil rece si umed
Astazi poliartrita reumatoida este privita ca o boala imunologica. La aceasta a contribuit
descoperirea factorului reumatoid, care este un anticorp anti-gammaglobulinic. Stimulul antigenic
este inca necunoscut. Se discuta despre rolul unui streptobacil hemofil, al unei micoplasme, despre
virusurile persistente, latente.
6
 Manifestari de dependenta (semne si simptome posibile):
-tumefactie articulara - limitarea progresiva la inceput, metacarpofalangiana, interfalangiana,
metatarsofalangiana si apoi la nivelul genunchilor, umerilor, coatelor si articulatiilor coxofemurale) -
slabiciuna si atrofie musculara - astenie generalizata - scadere ponderala - capacitate functionala
redusa si infirmitate importanta (stadiul 4)
- manifestarile articulare: dureri, tumefactii, devieri, deformari si anchiloze.
- limitarea miscarilor este accentuata datorita atat durerilor, cat si contracturilor musculare, care
contribuie in mare masura si la aparitia devierilor si deformarilor. In primul rand sunt interesate
articulatiile metacarpo-falangiene si mai tarziu celelalte.
- atrofii musculare dureroase,
- modificari ale tegumentelor (subtiate, netede, pigmentate, cu unghii uscate si friabile),
- nodozitati subcutanate,
- manifestari oculare (irite, iridociclite);
- in perioadele evolutive starea generala este alterata; se consemneaza subfebrilitatea;
- semnelor biologice in faza acuta: V.S.H. depaseste la ora 30 - 80 mm; leucocitoza discreta;
ragocite in lichidul sinovial; factori antinucleari in ser, dar mai ales pozitivitatea probelor Waaler-
Rose si Latex, care evidentiaza prezenta factorului reumatoid.
-ex. radiologie pune in evidenta osteoporoza, la inceput limitata, la nivelul oaselor carpului, mai
tarziu difuza si insotita de microgeode, iar in formele avansate - disparitia spatiilor articulare,
subluxatii, anchiloze osoase.
- in faza terminala, bolnavul a devenit un invalid total, casectic, cu infirmitati grave.Iin acest stadiu
procesul inflamator de obicei se stinge, desi pot aparea noi puseuri.

Distribuia artritei reumatoide

Probleme de dependenta:
- durere articulara
- limitare progresiva a mobilitatii
- intoleranta la efort fizic
- alimentatie inadecvata prin deficit
- rise de pierdere treptata a capacitatii de
munca, de autoservire si autoingrijire
- rise de pierdere a stimei de sine
- alterarea dinamicii familiale

Obiective;
- sa fie diminuate durerilor articulare
- sa se previna deformariler articulare si osoase
- sa fie ehilibrat nutritional
- sa fie mentinut un maxim de independenta in autoservirea pacientului
- sa fie echilibrat psihic pentru a se adapta la reducerea capacitatii sale funcfionale -
sa fie reintegrat socio-profesional.

Interventii:
n faza de repaus:
- asigur repausul total sau relativ la pat, n functie de afectarea articulaiilor portante; pentru
aceasta:

7
- patul trebuie s fie dotat cu materiale auxiliare necesare confortului fizic (asternuturi usoare,
cort pentru asezarea cearceafului si a pturii);
- poziia pacientului (n stadiul 4 al bolii, se schimb de ctre dou-trei persoane, pentru a
preveni escarele de decubit, la 2 ore);
- ajut pacientul dependent pentru satisfacerea nevoii de a elimina, a fi curat, a se mbrca si
dezbrca
asigur alimentaia, adaptnd-o problemelor pe care le prezint pacientul:
- regim hipercaloric, dac a sczut n greutate; -
regim hipocaloric, dac pacientul este obez;
- regim hiposodat n perioada tratamentului cu antiinflamatoare;
- pacientul este ajutat s mnnce la pat, pe masu special si cu vesel adaptat, dac este
imobilizat la pat;
- susine pacientul din punct de vedere psihic, pentru a preveni strile depresive si anxietatea,
cauzate de constientizarea invaliditii sale;
- recolteaza snge pentru determinarea VSH-ului, proteinei C reactive, reaciei Waller-Rose;
- administreaza tratamentul prescris:
- antialgic - monitoriznd efectul analgeticelor;
- antiinflamator - AINS (indometacin, fenilbutazona), lund msuri de protecie gastric;
- corticoterapie;
- tratament cu sruri de aur, sesiznd efectele secundare (alergii, tulburri gastrointestinale)
- supravegheaz, zilnic, temperatura, pulsul, tensiunea arterial
n faza de mobilizare
- kinetoterapeutul stabileste programul de recuperare:
- la nceput, exerciii generale pentru restabilirea tonusului muscular general;
- treptat, se introduc exerciii specifice pentru anumite grupe musculare si pentru recuperarea
mobilitii articulare;
n faza de reabilitare
- ncurajeaz pacientul s fac miscri care s-i asigure independena:
- s se mbrace, s manance singur, s se deplaseze la sala de mese;
- i recomanda activitatj precum cusutul, mpletitul, care antreneaza articulaiile mici ale
minii;
- recomand noi profesii, cum ar fi cartonar, legtor de cri;
- ine legatura cu familia, pentru a fi suportul psihic al pacientului si a-l ajuta n cazul
apariiei infirmitii;
- n legtur cu serviciile de asisten social, atunci cand evoluia bolii determin stare de
dependen total, n vederea internrii pacientului ntr-o instituie de ocrotire social, pregteste psihic
si fizic pacientul pentru intervenia chirurgical ortopedic recomandat pentru corectarea
deformrilor si a contracturilor n cazul poziiilor vicioase, sau nlocuirea elementelor articulare
distruse (proteze articulare).
- mediul ambiant trebuie sa fie cald si uscat;
- tratament BFT si terapie ocupationala

INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISME DEGENERATIVE

(ARTROZE)

Artroza este o artropatie degenerativ, multifactoriali heretogen, caracterizat prin

degradarea progresiv a cartilajului articular, nsoit de o reacie hipertrofic a osului subcondral (ce
are drept consecin neoformare de os i cartilaj) i variate reacii ale celorlalte structuri

8
articulare (sinovial, capsul, menisc) exprimate prin modificri clinice i radiologice
caracteristice.
Prin prisma acestei definiii se nelege de ce localizarea predilect a procesului artrozic
este la nivelul articulaiilor diartrodiale, articulaii cu o mare mobilitate, n funcionarea crora
cartilajul joac un rol important, aa cum sunt: genunchiul, oldul, mna, articulaiile coloanei
vertebrale.
Culegerea datelor
Circumstance de aparitie
Factori favorizani:
A. Factori care determin o predispoziie general pentru boal
1. Ereditatea- exist o agregare familial a bolii, dovedit de studii familiale i pe gemeni
monozigoi.
2. Vrsta- incidena bolii crete cu vrsta. Unii consider acest lucru un proces fiziologic de
mbtrnire al cartilajului, aa cum se ntmpl cu orice esut al organismului, lansnd chiar
termenul de "insuficien cartilaginoas". Totui, artroza este mai mult dect att, lucru susinut i de
observaia c modificrile articulare datorate exclusiv vrstei difer de cele din artroz.
3. Sexul- dup menopouz, femeile fac de 2 ori mai frecvent boala; prevalena fiind mai
mare la femeile histerectomizate.
4. Obezitatea- s-a pus problema dac artroza, prin hipomobilitatea i sedentarismul pe care le
induce, favorizeaz obezitatea, sau dac lucrurile stau invers: obezitatea favorizeaz apariia
artrozei. Studiile par a nclina balana n favoarea celei din urm ipoteze, artnd c reducerea
greutii corporale ncetinete procesul artrozic.. Prima explicaie i cea mai facil ar fi cea a
suprasolicitrii mecanice, dar numai aceasta nu explic diferenele dintre gonartroz (asociat
strns cu obezitatea) i coxartroz (pt. care nu exist o asociere evident). n ultima vreme, se
discut tot mai mult de implicarea preponderent a unor factori metabolici i nu a unora mecanici.
5. Densitatea osoas- exist o asociere negativ ntre osteoporozi artroz.
S-a emis ipoteza c o densitate osoas sczut la nivelul osului subcondral suport mai bine
suprasolicitrile dect osul normal. De asemenea, boli asociate cu o densitate osoas crescut, ca
boala Paget sau osteopetroza, sunt asociate cu o frecven sporit a artrozei, cu afectare
poliarticulari precoce.
6. Hipermobilitatea- articulaiile foarte mobile sunt cele mai afectate de procesul artrozic. 7.
Alte boli- asociate cu o frecven crescut a artrozei sunt: DZ, hiperuricemia, HTA.
B. B. Factori care determin anomalii biomecanice locale
n ceea ce privete cea de-a doua categorie de factori favorizani, cei locali, exist dou
situaii care predispun la artroz: solicitatea anormal a unor esuturi normale i solicitarea normala
unor esuturi anormale.
a) solicitarea anormal a unor esuturi normale e produs de:
1. Stressul mecanic repetat, anormal exercitat pe unitatea de suprafa articular, datorat unor
fore mecanice excesive: eforturi fizice repetate, micri legate de activitatea
profesional(artropatia ocupaional), activitatea sportiv, obezitatea, anomaliile de static.
2. Traumatisme. Cele de la nivelul genunchilor pot duce la ruptura ligamentelor ncruciate,
meniscului, altereaz cartilajul i predispun la artroz chiar la vrste tinere. Fracturile, subluxaiile,
luxaiile, sau chiar meniscectomia, prin schimbarea raporturilor normale din articulaii, afecteazde
asemenea funcia mecanici favorizeaz artroz.
b) solicitarea normal a unor esuturi anormale e produs de:
1. Alterri primitive ale cartilajului i articulaiilor: displazii de old, b. osteocondrita epifixei
capului femural, luxaia congenital de old, displazia de acetabul, displazia de condili femurali, b.
Blount (necroza aseptic a condilului tibial medial sau hemiatrofia congenital a epifizei tibiale
superioare), etc.
2. Alterri secundare ale cartilajului articular, dup boli infecioase, inflamatorii, metabolice,
endocrine, neurologice.
9
Manifestari de dependenta (Semne si simptome posibile)
- durere articulara
- caracteristici - se accentueaza dimineata, la sculare, articulatia nu anchilozeaza
- localizare
- articulafia cotului
- articulara umarului
- articulafia genunchiului, accentuata la urcarea scarilor
- articuiafia coxofemurala, accentuata la mers
- articulatiile coloanei vertebrale la diferite niveluri:
- in regiunea cervicala, durerea iradiaza la nivelul gatului; in regiunea occipitala,
vertex sau in membrul superior uni- sau bilateral
- in regiunea dorsala, durerea iradiaza anterior, imitand suferinte cardiace
- in regiunea lombara, durerea iradiaza in membrul inferior
- limitarea micrilor active i pasive,
- deformri articulare (luxaii, subluxaii), -
anchiloze.
-crepitaii articulare determinate de frecarea unor suprafee rugoase
- marirea volumului articulatiei prin modificri proliferative ale osului subcondral
- cefalee, amefeli, tulburari de vedere si auz (in spondiloza cervicala)
- durere cauzata de solicitarea articulara, care dispare in repaus -
tumefacia discret a prilor moi. - redoarea articular.
Investigatii:
Teste pentru evidenierea etiologiei artrozelor secundare urmresc stabilirea unui diagnostic
precoce n aceste cazuri i constau n dozri hormonale, antigene neoplazice, explorri
metabolice, etc.
n ultimii ani s-au fcut numeroase ncercri de a gsi markeri biologici pentru artroze,
Astfel de markeri exist, concentraia lor crete n lichidul sinovial de unde prin circulaia limfaticajung
n ser i pot fi identificai. Cei mai importani sunt: -pentru colagen - piridinolina, peptide de colagen
II, pentru proteoglicani - keratan-sulfatul, pentru proteaze - stromelizina. Lor li se adaug
creterea concentraia unor citokine ca: IL-1, TNF- . Exist de asemenea i unii indicatori ai
activitii anabolice a osului subcondral: osteocalcina, fosfataza alcalin. Din pcate, nici unul
dintre aceti markeri nu este specific pentru artroz, concentraia lor putnd crete n numeroase alte
boli.
Examenul lichidului sinovial n artroz arat un lichid clar sau uor opalescent,
neinflamator, cu un numr de celule ce nu depete 2000 de elemente/mm3i n care domin
mononuclearele, PMN fiind <25%, cu vscozitate crescuti cheag de mucin ferm, glucoz
normali culturi sterile. n acest lichid mai pot fi identificai: fragmente de cartilaj, cristale de
hidroxiapatiti pirofosfat de calciu i o concentraie crescut a markerilor amintii mai sus.
Analiza lichidului articular ajut la diagnosticul diferenial cu alte suferine ca: PR, artritele septice,
guta, pseudoguta, sinovita pigmentar vilonodular.
Examenul radiologic este de departe cea mai important explorare imagistic. Modificrile
radiologice sunt mai frecvente dect manifestrile clinice, 40% dintre cei care prezint astfel de
modificri neavnd simptome clinice.
Scintigrafia efectuat cu Technetiu 99-pirofosfat poate art la nceput o captare crescut,
"hot spots", ca urmare a vascularizaiei bogate a osului i esuturilor moi. n momentul n care se
formeaz osteofitele astfel de modificri nu mai apar.
Alte explorri imagistice (ultrasonografia, TC, RMN) ajut la elucidarea diagnosticului
diferenial sau a unor modificri ce pot complica artroza. Astfel, TC detecteaz precoce suferina

10
de menisc, prezena corpilor intraarticulari, a chistelor osoase sau sinoviale, osteonecroza aseptic,
incongruena suprafeelor articulare, afectarea precoce a osului subcondral. RMN aduce n plus
date despre prile moi.
Alte explorri: artroscopia, biopsia, mielografia, termografia servesc exclusiv pentru
diagnosticul diferenial.

Problemele pacientului:
- disconfrort -
imobilitate
- deficit de autoingrijire
- impotena funcional de diferite grade
- postura inadecvata
- inabilitatea de a se mbrca si a se dezbrca.
- atingerea integritii fizice
- neputinta
- nemultumire -
devalorizare
- risc de limitare a capacitii de munc si chiar de autoservire (n coxartroz)
- risc de pareze, paralizii n artrozele cotului, umrului

Obiective
Vizeaz:
- sa se diminueze durerile articulare;
- sa se pstreze mobilitatea articulaiilor, pacientul putndu-si satisface autonom nevoile de
deplasare, de igien, de mbrcare;
- s se pastreze greutatea corporal n limitele normalului, n funcie de vrst;
- pacientul s poat exprima o stare de contort fizic si psihic;
- s se previn apariia complicaiilor invalidante;
- pacientukui sa-i fie satisfacute nevoile fundamentale.

Intervenii
Asistenta aplic interveniile specifice n funcie de localizarea procesului de artroz:
- asigur repausul la pat cel puin cte o jumtate de ora n timpul zilei pentru pacientul cu
suferine ale coloanei vertebrale si membrelor inferioare
- nva pacientul ca, n timpul repausului, s evite poziia de flexie a articulaiei (aceasta
favorizeaz redoarea articular)
- ajut pacientul imobilizat la pat pentru a-si satisface nevoia de a se alimenta, de igien
corporal
- asigur alimentaia n funcie de restriciile impuse (desodat n tratamentul cu
antiinflamatoare) si de bolile asociate (hipocaloric, cnd pacientul prezint obezitate;
hipoproteic, la pacienii cu gut; hipoglucidic, pentru pacienii cu diabet zaharat)
- recolteaz produsele pentru examene de laborator
- pregateste pacientul pentru examene radiologice
- administreaz tratamentul medicamentos antialgic, prescris de medic
- particip la efectuarea injeciei intra- si periarticular
- educ pacientul privind modul de via, pentru a limita apariia dependenelor:
- evitarea mersului si ortostatismului prelungit, a poziiilor profesionale vicioase, ridicarea de
greuti mari
- alternarea ortostatismului cu clinostatismul (clinostatismul prelungit accentueaz osteoporoza si
redoarea articular)
11
- nva pacientul cu coxartroz s foloseasc bastonul n mers (bastonul se i n e n mna opus,
pentru a reduce greutatea corporal pe membrul inferior afectat)
- de asemenea, l nva s continue si la domiciliu programul de gimnastic
medical recomandat de kinetoterapeut
- s urmeze curele de t r a t a m e n t b a l n e o f i z i c a l r e c o m a n d a t ( t e r m o t e r a p i e ,
e l e c t r o t e r a p i e , b i c l o r u r o s o d i c e )
- p r e g t e s t e p r e o p e r a t o r p a c i e n t u l p e n t r u i n t e r v e n i e o r t o p e d i c c o r e c t i v ( a
r t r o d e z e , a r t r o p l a s t i i , p r o t e z t o t a l d e s o l d sau genunchi.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SPONDILITA ANCHILOZANTA

(ANCHILOPOIETICA, SA)

Spondilita anchilozant este o boal cronic progresiv care afecteaz n principal

articulaiile sacroiliace i articulaiile coloanei vertebrale, cu evoluie spre anchiloz vertebral. Face
parte din categoria bolilor reumatice autoimmune. Afecteaz brbaii tineri (20 - 40 de ani)..

Culegerea datelor

Cicumstante de aparitie:
- s-au incriminat infectiile streptococice, tuberculoase, gonococice, enterice;unii cercettori
cred c microorganisme n mod normal inofensive, care se regsesc n intestinele tuturor
persoanelor, provoac aceast reacie autoimun a sistemului imunitar.
- este posibila si predispozitia genetica;se presupune implicarea mai multor gene, dintre care
cea mai cunoscut este HLA-B27 (Human Leucocyte Antigen B27). 90% dintre bolnavii de
spondilit anchilozant au gena HLA-B27, dar nu toi care au aceast gen se i mbolnvesc. La
sfritul anului 2007, cercettorii britanici de la Wellcome Trust au reuit s identifice dou gene noi,
care au un rol semnificativ n apariia bolii. Aceste gene sunt: ARTS1 i IL23R.
- recent se discuta rolul fosfatazelor acide prostatice cu rol in mobilizarea calciului osos;
- exista relatii cu traumatismele, psoriazisul, enterita regionala.
Se fac urmatoarele investigatii pentru spondilita anchilozanta:
-radiografia coloanei vertebrale si a pelvisului, pentru a se observa modificarile osoase care apar
(eroziuni osoase, fuziuni ale vertebrelor, calcificari ale coloanei vertebrale si ale articulatiilor
sacroiliace. Radiografia coloanei lombo-dorsale releva prezenta sindesmofitelor -punti osoase
longitudinale care contureaza discurile intervertebrale, realizand in stadiile avansate aspectul de
coloana de bambus". Osificarea ligamentelor inter-vertebrale face sa apara radiologie o linie
mediana si doua laterale, constituind semnul troleibuzului". Cand sunt prezente numai osificarile
laterale, imaginea sugereaza liniile de tramvai".
- ecografia si RMN-ul sunt luate in considerare ca mijloace de diagnostic in stadii initiale ale bolii
-teste genetice (prin recoltare de sange) se pot face pentru a determina daca este prezenta o gene
specifica HLA-B27, asociata de cele mai multe ori cu spondilita anchilozanta;.

Manifestri de dependen (semne si simptome posibile):

- durere lombar inferioar si redoare, datnd de peste luni, necalmat de repaus
- dureri coxofemurale sau scapulohumerale (n 20-40% din cazuri)
- postur caracteristicde schior" (bolnavul flecteaz genunchii, pentru a-si mentine
ortostatismul)
12
- pozitie n scandur (coloan vertebral rectilinie) daca boala a fost corect tratata;
- reducerea capacittii functionale prin anchiloz
- durere i redoare toracic
- limitarea micrilor coloanei vertebrale
- limitarea expansiunii toracice
- irit
- rigiditate
- subfebrilitatea, astenia, cresterea V.S.H., usoara anemie normocroma, leucocitoza moderata pot
aparea in puseurile evolutive
- in stadiul avansat, durerea scade in intensitate. Daca boala nu a fost corect tratata, deformarile
sunt mari, realizand aspectul in Z" sau in pozitia de bun schior" (cifoza, capul proiectat anterior,
stergerea lordozei lombare, flexiunea in solduri si genunchi).
- in toate stadiile descrise pot aparea manifestari oculare (irita, iridociclita), cardiace (insuficienta
aortica, insuficienta cardiaca), neurologice (prin compresiune), amiloidoza, colita ulceroasa.

Distribia spondilartropatiilor
Probleme de dependenta:
- dureri:
- lombare, care se accentueaz nocturn
- coxofemurale sau scapulohumerale
- mobilitate redus, mergand pan la posturi
caracteristice
- reducerea capacitii ventilatorii pulmonare,
cauzat de anchiloza articulatiilor costo-
vertebrale
- risc de pierdere treptat a capacitaii
functionale
- risc de complicaii: oculare, cardiace,
neurologice si infecii intercurente
- incapacitate de autongrijire (n stadiile
avansate)

Obiective :
- sa fie diminuatea durerile lombare si articulare
- sa se mentina mobilitatea coloanei vertebrale
- sa fie prevenite deformrile si anchilozele coloanei vertebrale
- sa fie meninut unui maxim de independent n capacitatea funcional a pacientului
- pacientul sa se reintegreze intr-o activitate utila
- pacientul sa-si recapete increderea in sine.

Intervenii
Asistenta asigur ngrijirea pacientului n spital si prin activitatea de cabinet medicina de
familie, la domiciliu.
- asigur repausul pacientului pe un pat tare si neted (scndur sub saltea) in poziie decubit dorsal
sau ventral, fr pern sub cap; repausul este necesar n perioadele acute, dureroase, fr
exagerare; repausul la pat se alterneaz cu repaus n poziie seznd pe un scaun dur cu spatarul
nalt;
- recamanda mentinerea unei posturi cat mai bune a corpului si o cat mai buna expansiune a cutiei
toracice;

13
- supravegheaz pulsul, tensiunea arterial, temperatura, sesiznd apariia unor modificri ale
acestora, determinate de complicaii cardiace sau infecii intercurente
- administreaz tratamentul antialgic si antiinflamator (AINS) prescris sau corticoizi,
- asigur alimentaia pacientului n funcie de nevoile cantitative si calitative ale organismului
- nva pacientul s execute exerciii posturale si respiratorii:
- 3-4 cure pe zi de repaus de 5-10 minute, n decubit dorsal
- de cteva ori pe zi, ortostatism cu spatele la perete (ceafa, umerii si clciele n contact cu
peretele)
- mers cu capul ridicat si retropulsia umerilor
- exerciii respiratorii, dimineaa si seara
- kinetoterapeutul nva pacientul s efectueze exerciii de gimnastic pentru ntrirea centurilor
si cresterea amplitudinii articulare
- asistenta educ pacientul s continue singur la domiciliu aceste exerciii
- recomand pacientului s practice sporturi ca: not, baschet, volei, tenis, sporturi care presupun
miscri si poziii convenabile coloanei vertebrale
- recomand rencadrarea pacientului care depune eforturi fizice mari n activiti cu efort redus
pregteste preoperator si ngrijeste postoperator pacientul care necesit intervenie
chirurgicalpentru corectarea poziiei vicioase a coloanei vertebrale si corectarea anchilozei
coxofemurale (corset gipsat, ortoplastie total de sold).
- educa pacientul
- pentru a cunoaste care sunt manifestarile bolii sau complicatiile care pot sa apara; acest
lucru poate ajuta la controlarea simptomelor si mentinerea unei activitati fizice cat mai bune ;
- pentru a-si schimba stilul de viata, - a
efectua control medical periodic,
- a respecta indicatiile terapeutice:
- tratament medicamentos;
- fizioterapie pentru mentinerea unei posturi cat mai corecte a corpului si
exercitii de respiratie profunda, pentru a se mentine la normal capacitatea pulmonara; un
fizioterapeut poate sa informeze pacientul cum sa foloseasca caldura si frigul pentru un control al
durerii si rigiditatii; caldura poate sa ajute la relaxare si indepartarea durerii si frigul poate sa scada
inflamatia,
- folosirea dispozitivelor adjuvante: folosirea de tije speciale in timpul mersului, care pot
mentine o activitate fizica, reducand stresul in articulatie,
- terapii alternative , care ajuta la reducerea durerii si imbunatatirea stilului de viata.
Roentgenterapia este folosita pentru efectul sau antiinflamator. Este utila chiar in formele
incipiente de boala (suspecte), in doze antiinflamatorii de 450 - 600 r, doza totala, in sedinte la 2
zile interval, reluate dupa 3-6 luni. Se va tine seama de varsta bolnavului si se vor lua precautiile
necesare.
Tratamentul de reeducare si recuperare (kineziterapia) vizeaza corijarea cifozei, diminuarea
redoarei, ameliorarea functiei respiratorii, prevenirea si corectarea deformarilor articulare.
Exercitiile de postura sunt obligatorii, inca din faza de debut. Somnul de noapte trebuie sa
fie de minimum 10 ore, in decubit dorsal strict, fara perna, pe pat tare. Ziua se fac 3 - 4 cure de
repaus de 5 -10 minute de decubit dorsal. Dimineata si seara, cateva minute de exercitii de
respiratie, de gimnastica medicala si exercitii de postura cu capul perfect drept, calcaiele, sacrul si
occiputul in contact cu peretele.
Exercitiile de gimnastica medicala se fac in pozitiile de ortostatism, decubit dorsal si ventral,
de cel putin doua ori pe zi la domiciliu (dupa insusirea acestora intr-un serviciu de specialitate)
pentru intarirea musculaturii paravertebrale, a centurilor si cresterea amplitudinii articulare. Se
utilizeaza extensia dorsala in procubit sau in pozitie sezanda, gimnastica la spalier, mobilizarea
dorso-lombara dupa metoda cvadrupedica Klapp, cea mai relaxanta pentru coloana, cu mers incru-
cisat sau liniar (in buiestru"), asa cum merg camila, ursul, si uneori, calul.
14
 Ca gimnastica respiratorie, se recomanda exercitii in semilordoza, pentru tonifierea peretelui
abdominal, exercitii de mobilizare a partii superioare a custii toracice si exercitii de ridicare fortata
a bratului in decubit lateral, in inspiratie fortata, bine ritmata, asociate de compresiunea custii
toracice in expiratie. Reeducarea functionala a articulatiilor periferice se face prin exercitii de
mobilizare activa si pasiva, pana la exercitii de postura cu greutati si scripeti sau scoici de gips
amovibile (sub controlul evolutiei clinice si biologice a procesului inflamator).
In unele cazuri se recomanda hidro-kineziterapia (miscari in apa), practicarea inotului (pe o parte,
apoi pe spate si la urma bras) masajul cu toate tehnicile sale (efleuraj, framantare, vibratii),
electroterapie, hidroterapie, termoterapie, balneoterapie.
In periaodele de acalmie indicatia este de cura de mare (Eforie, Mangalia) sau la Felix,
Govora, Herculane. Ultima etapa a tratamentului de recuperare este recomandarea unei munci
usoare, adaptata posibilitatilor bolnavului (cartonaj, impletit, artizanat etc), sub control medical.
Tratamentul ortopedic-chirugical (osteotomie, artroplastii etc.) este rezervat formelor severe.