+52TERAPIA LOGOPEDIC N GRDINI

Educatoare: Cornea Sofica

Liceul Tehnologic Vasile Bacalu -Mahmudia

Lucrarea de fata si propune s prezinte terapia logopedic din grdinit cu scopul de a aduce la
cunostint cadrelor didactice importanta dezvoltrii corecte a limbajului oral nc de la vrsta
prescolar. Acest lucru presupune o atentie deosebit asupra modului n care comunic prescolarii. O
comunicare deficitar slab a prescolarului poate reprezenta efectul ntrzierii evolutive a limbajului.
Din punct de vedere psihic, copilul care prezint o ntrziere a limajului se comport normal n toate
situatiile, ns vorbeste prea putin si de cele mai multe ori cu greseli, prezentnd un vocabular mai
srac dect ceililati copii de vrta lui. Depistarea la timp a unor dificultti de exprimare (comunicare)
reprezint un mare avantaj pentru recupererea copilului. Terapia logopedic este cu att mai eficient
cu ct n eleborarea ei lucreaz n echip: educatoarea, logopedul, dar si printii prescolarului. La
final am exemplificat un proiect de activitate logopedic pentru a forma o imagine ct mai complet
asupra a ceea ce reprezint o terapie logopedic.

Limbajul joac un rol deosebit de important n structura vietii psihice. Datorit lui, toate procesele
psihice capt sens. Mai mult, problemele de limbaj determin dezordine sau disfunctii la nivelul
personalittii.

Vrsta prescolar este cu precdere cea la care se sesizeaz o mare parte a tulburrilor de limbaj.
Un procent de 15-20% dintre copiii care frecventeaz grdinita prezint tulburari de limbaj. Acestea sunt
initial dislalii fiziologice, trecnd apoi , pe msur ce copiii cresc si nu sunt corecati, n forme patologice.
n afar de dislaliile specifice vrstei, n grdinita de mas identificm si alte cazuri de tulburri de limbaj.
Sunt copiii care prezint retard n dezvoltarea vorbirii, hipoacuzie, dizabilitti mentale, autism, etc.

Astfel c, apare ca imperativ necesar introducerea programelor terapeutic-recuperatoriii pentru

tulburrile de limbaj, printr-o depistare precoce n cadrul structurii curriculare moderne.

Tulburrile de pronuntie:

- dislalie;- dizartrie;- rinolalie.

Terapia tulburrilor de limbaj este o propunere de cadru metodologic si o nsumare de programe

corespunznd principalelor dezordini de limbaj. Gradinita este un loc ideal pentru terapie deoarece
logopedul si educatoarea pot lucra n echip, educatoarea putnd relua exercitiile indicate de logoped de
cte ori este necesar.

Iat cteva din atributiile logopedului:

depistarea si diagnosticarea copiilor

Prima vizit la logoped const n testarea copilului, ca acesta s depisteze problema. Dup o prim
constatare a tulburrilor de limbaj, copiii logopati sunt programati pentru terapia logopedic. Primul
moment al terapiei tulburrilor de limbaj l constituie examinarea complex a celui depistat.

elaborarea si aplicarea programelor de recuperare si terapia logopedic n functie de

diagnostic.

Stabilirea diagnosticului si supervizarea activittilor de terapie cognitiv, ludoterapii, terapia

psihomotricittii si abilitatea normal.

Durata procesului de recuperare depinde de mai multi factori: nivelul dezvoltrii intelectuale,
vrsta, implicarea activ a printilor n procesul logopedic, gradul de implicare a copilului, realizarea
terapiei, reluarea exercitiilor indicate de logoped de ctre educatoare.

Exista un program anumit de recuperare pentru fiecare tulburare n parte, exemplu pentru dislalie:

a. Gimnastica general:

- rotirea bratelor (moara de vnt);

- aplecarea capului (bing-bang,tic-tac);

- aplaudatul;

- imitarea splatului minilor;

- nchiderea si deschiderea pumnului;

- artarea fiecarui deget n parte.

Gimnastica fonoarticulatorie:

- facial;

- lingual;

- mandibular;

- velopalatin;

- labial.

1. Limba cu vrful ct mai ascutit se sprijin la baza incisivilor inferiori, pe alveole.

2. Facial si lingual: deschiderea si nchiderea gurii, umflarea obrajilor, rictusul si tuguirea buzelor (sau
zmbetul si pupicul mamici). Limba se ridic sus-jos n spatele incisivilor, limba ltit si ascutit, limba
se proiecteaz si apoi se retrage puternic n fundul gurii.

3. Gimnastica respiratorie:

- stingerea lumnrii;

- umflarea balonului;

- suflarea n vasul cu ap (valurile);

- suflarea cu diferite instrumente muzicale;

- spune cum face (sarpele: sss, gscanul, chemarea pisicii: piss-piss, fusul: sfrrr-sfarr).

4. Educarea auzului: - repet dup mine: sss, psss

- ghici cine te strig: Sandu, Sanda, Stela, Simona, Simon.

5. Emiterea sunetului: - demonstratia articulatorie: n fata oglinzii (logopedice), profesorul demostreaz

copilului care este pozitia corect a organelor articulatorii participante la elaborarea sunetului S - limb,
buze, dinti, maxilare; se folosesc palatograme, iar arttorul minii drepte va fi ndreptat n jos, indicnd
locul de articulare a semnului S

- limba cu vrful ct mai ascutit se sprijin la baza incisivilor inferiori pe alveole. Dup ce copilul a
urmrit atent demonstartia logopedului, el repet singur n fata oglinzii toate miscrile articulatorii, pn
ajunge la fixarea lor kinestezic-tactil. n fata oglinzii, logopedul pronunt sunetul n soapt, copilul
repet dupa el, iar n final copilul pronunt dup modelul oferit (soptit tare n fata oglinzii).

b. Exercitiul (articulatoriu, fonatoriu, ortofonic): elaborarea sunetului se obtine prin efectuarea

unui mare numr de exercitii fonoarticulatorii. Exercitii onomatopeice: sss, jsss, pis-pisssss

Pentru acest exercitiu se folosesc: oglinda logopedic, profile de pronuntare, scheme, palatograma, etc.

Comparatia (sonor, grafic, sonor + grafic): prin raportarea copilului, n primul rnd la el nsusi
si apoi la cel din preajm - logoped, care i ofer modulele de pronuntie, adultii, colegii, etc - raportare
care presupune mult tact, copilului i se potenteaz dorinta de autodepsire.

Derivata sunetului sunetele afectate pot deriva din sunete ce sunt corect emise si care se
aseamn cu ele prin executia lor motric -kinestezic ca si prin forma lor acustic: s poate deriva din
t.

6. Consolidarea sunetului
 Exercitiul (sunetul emis cu ajutorul onomatopeelor se consolideaz prin asociere):

- silabe directe: sa, se, si, so, su;

- silabe indirecte: as, es, os, ies, is;

- silabe intermediare: asa, ese, isi, oso, usu;

- logatom: sas, ses, sis, sos, sus;

- grupe consonantice: stra, stre, stru, stro.

Logopedul, n colaborare cu educatoarea poate desfsura activitti de prevenire menite s ajute la

eradicarea dislaliilor fiziologice. Acestea sunt centrate pe jocuri de stimulare a motricittii generale si a
motricittii fonoarticulatorii, pe exercitii respiratorii, exercitii de relaxare si de stimulare a auzului
fonematic. Un rol important n activitatea de prevenire o au informarea corect a familiei si implicarea
acesteia n terapie.

EXEMPLIFICARE. PROIECT DE ACTIVITATE LOGOPEDIC

DATA: 2 NOIEMBRIE 2008

UNITATEA COLAR: GRADINItA NR 1-CORABIA

OBIECTUL: TERAPIA TULBURRILOR DE LIMBAJ

SUBIECTUL: CONSOLIDAREA PRONUNtIEI CORECTE A SUNETELOR: S-J-R

OBIECTIVE OPERAtIONALE:

s execute corect exercitiile de respiratie, asigurnd coordonarea dintre miscrile bratelor,

 respiratie si vorbire.
s dovedeasc autocontrolul asupra miscrilor musculatorii faciale (obraji, buze, limb,
mandibul)
s rosteasc repede si corect seriile de silabe necesare frmntrilor de limb.
s rezolve itemii din fisele de dezvoltare a auzului fonematic (s localizeze corect sunetele n
cadrul cuvntului, s stie s despart n silabe cuvintele)
s stie s fac analiza propozitiei pn la nivelul sunetului.
s dea exemple de propozitii cu un anumit cuvnt
s pozitioneze corect organele vorbirii pentru a emite sunetele solicitate
s exerseze pronuntia corect pe parcursul rostirii de cuvinte
s cunoasc literele mari de tipar (dac se poate)
s se bucure de rezultatele obtinute la activitate.

METODE I PROCEDEE: conversatia, explicatia, demonstratia n fata oglinzii logopedice, exercitiul,

metoda derivrii sunetelor, jocul, metoda analizei fonematice etc.

MIJLOACE AUXILIARE: oglinda, suport izolator, fise de lucru individuale cu imagini colorate, realizate
in Power Point.

DESFURAREA ACTIVITtII

PREGATIREA GRUPEI PENTRU ACTIVITATE: salutul, discutie pregtitoare pentru intrarea n atmosfera
cabinetului si antrenarea copiilor n conversatie.

PARTEA PREGTITOARE PENTRU TERAPIE:

- exercitii de respiratie
- exercitii de mobilizare a aparatului verbal

- exercitii pentru frmntri de limb

- jocul fonematic Cte silabe are cuvntul?

- analiza fonematic a propozitiei

TERAPIA PROPRIU-ZIS:

Exercitii specific logopedice: pronuntie corect n fata oglinzii logopedice, copilul

pronunt clar si corect sunetele s-j asa cum a fost invtat: derivam din u: hu-hu-cu-cu-gu-gu-su-su-
ju-ju-so-jo-si-ji-se-je-sa-ja. Dac nlocuieste silabele sa-ja cu sa-za, atunci lum derivarea de la
nceput, artnd copilului cum se pozitioneaz corect limba pentru s-j. Introducem n cuvinte n pozitie
initial: sur-jur, soarece, sub, surubelnit, sobolan, joc, jucrii. Introducem n silabe indirecte: us-uj-
os-oj, n cuvinte n pozitie final: mos, cos, cocos, bors, garaj, bagaj, curaj. Apoi n pozitie median: us,
mnus, mtus, plaj, ajutor etc. n pozitie consonantic, pronuntnd cuvinte n care s-j se afl inainte
de o consoana: stiu, jder, scoal, snur, astept etc. Introducem apoi cuvinte n care se afl si sunetele s-z,
deoarece copiii sunt n etapa diferentierii sunetelor s-j de s-z, si va trebui sa pronunte desprtind
silabele: sa-se, so-sea, so-se-te. Apoi n propozitii: Am sa-se ani., Masina merge pe so-sea..

Execitii pentru pronuntia corect a sunetului r

Exercitiul 1: copilul sufl puternic pentru vibrarea faringelui, apoi transmite vibratia limbii, asociind cu o
vocala: hrrr, hrrr-ra, hrrr-re, hrrr-ri.

Exercitiul 2: copilul vibreaz buzele, brrr, apoi arunc limba afar pronuntnd p-ra, p-re, p-ri sau
pronuntnd prrrr interdental.

Exercitiul 3: copilul pronunt cuvinte cu r retrgnd limba n fundul gtului si ltind-o ca pentru a-ca-
ga-ra, pronuntnd cuvinte cu r n diferite pozitii, ridicnd limba si ltind-o atunci cand vine r: me-
re, sa-re, doa-re, moa-r etc.

NCHEIEREA ACTIVITtII:

Amintim copiilor s reia aceste exercitii zilnic, acas, n fata oglinzii pi realiznd evaluarea
corespunztoare, apreciind favorabil activitatea copiilor. Cntam cntecul Alfabetul.

Bibliografie:

Avramescu Delicia Monica, Defectologie si logopedie, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti,
2008.

Ghergut Alois, Sinteze de psihopedagogie special, Editura Polirom, Iasi, 2005.

Moldovan Ioan, Corectarea tulburrilor limbajului oral, Editura Presa Universitar Clujan, Cluj Napoca,
2006.

Muntean Ana, Psihologia dezvoltrii umane, Editura Polirom, Iasi, 2006.

Revista nvtmntului Prescolar Nr. 3, Ministerul Educatiei, Cercetrii si Tineretului, 2007.

Tudose Florin, Fundamente n psihologia medical, Editura Fundatia Romnia de Mine, Bucuresti,
2007.

Educatoare: Rtoiu Victoria

coala cu clasele I-VIII; G.P.N. Nr. 1, Corabia

Student a Universittii Spiru Haret, Facultatea de Sociologie-Psihologie

Student: Maxim Alexandra Viorela

Univ. Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie si tiinte ale Educatiei

 < Anterior Urmtor >
Ultima actualizare n Vineri, 26 Martie 2010 19:34

Adaug comentariu

Nume*

Email*

Website

1000 de caractere

Anun-m dac apar comentarii noi

Actualizeaz

Trimite
JComments
Prev Next

Stimularea creativitatii in cadrul orelor de istorie (metoda fishbowl si starbursting)

STIMULAREA CREATIVITII N CADRUL ORELOR DE ISTORIE (METODA FISHBOWL I

STARBURSTING) Profesor Adrian ulic Grup colar Regina Maria, Dorohoi, Botoani Formele
organizate de instrucie i aduc n mod d...

Modalitati de realizare a educatiei morale la varsta prescolara

MODALITI DE REALIZARE A EDUCAIEI MORALE LA VRSTA PRECOLAR Profesor:

Dumbrav-Brezoianu Simona Grdinia cu Program Prelungit ,,Benedek Elek- Sf.Gheorghe REZUMAT
Educaia moral este un proces ...