FASOLEA (Phaseolus sp. L.

)
3.3.1. Importan. Biologie. Ecologie
Importan
-Aproximativ 500 milioane de oameni consum curent preparate din boabe de fasole.
- Vrejurile i tecile reprezint un furaj valoros, ndeosebi pentru ovine i caprine.
-boabele i tecile, sunt folosite sub diferite forme, n tratarea unor boli.
-las terenul mbogit n azot, curat de buruieni i resturi vegetale, fiind considerat o
bun premergtoare pentru alte culturi agricole i n special pentru grul de toamn.
3.3.1.3. Sistematic. Rspndire.
Fasolea aparine genului Phaseolus cu mai multe specii:
Ph. vulgaris (fasolea comun), Ph. multiflorus (fasolea de Spania), Ph. lunatus
(fasolea de Lima), Ph. aureus sin. Ph. mungo (fasolea Mungo), Ph. angularis (fasolea de
Adzuki) .a.
-n ara noastr se cultiv aproape n exclusivitate fasolea comun (circa 90%).
- Unele specii i au originea n Peru i Mexic iar altele n sudul Asiei.
- n Europa ea a fost introdus pentru prima dat n anul 1542
- Suprafaa mondial cultivat cu fasole n anul 2009 a fost de circa 25,6 milioane
ha, cu o producie medie de 810 kg/ha.
- ri mari cultivatoare: India, Brazilia, Myanmar, Tanzania, Mexic, China.
- n Europa Belarus i Romnia.
- n Romnia, n anul 2009, se cultivau 29,6 mii ha cu o producie de 760 kg/ha.
n anul 2008 (dup datele FAO) s-a cultivat -28,0 milioane ha fasole, cele mai mari
ri cultivatoare de fasole fiind: India (10 milioane ha), Brazilia (3,7 milioane ha), Birmania
(2,3 milioane ha), Mexic (1,5 milioane ha), China (0,9 milioane ha);
Produciile medii la hectar obinute n anul 2008 pe plan mondial la leguminoasele
pentru boabe au fost (dup datele FAO)
-728,6 kg/ha la fasole, cele mai mari producii medii obinute pe plan mondial fiind de
5.714,2 n Barbados, 5.312,5 n Irlanda, 5.000,0 kg/ha n Belgia;
-n Romnia, n anul 2008 (dup datele FAO), suprafaa total cultivat cu fasole:
36,1 mii ha
-n Romnia, produciile medii la hectar obinute n anul 2008 la fasole 696,5 kg/ha
la fasole.
Cele mai mari ri exportatoare anul 2007 urmtoarele (dup datele FAO)
-pentru fasole: China, Birmania, Canada, SUA, Argentina
 Cele mai mari ri importatoare de fasole au fost n anul 2007 urmtoarele: India,
SUA, Cuba, Marea Britanie, Japonia ;
3.3.1.4. Particulariti biologice
Rdcina este mai puin dezvoltat comparativ cu a celorlalte leguminoase,
majoritatea rdcinilor fiind rspndite n stratul 0-25 cm. Nodozitile sunt mici, rotunde i
situate pe extremitile rdcinii.
Caracteristica sistemului radicular la leguminoase este formarea de nodoziti, att
pe rdcina principal ct i pe cele secundare, ca rezultat al simbiozei plantei cu bacteriile
din genul Rhizobium. Forma, mrimea i dispunerea nodozitilor pe rdcini sunt diferite de
la o specie la alta.
Nodozitile la fasole se formeaz pe rdcinile laterale
Tulpina
-la fasolea oloag, cu cretere determinat, are port erect, de 30-50 cm nlime i este
ramificat.
-la formele urctoare, cu cretere nedeterminat, tulpina poate ajunge la 3-6 m
nlime. Dup rsrire, fasolea formeaz primele 2 frunze adevrate care sunt simple,
urmtoarele fiind trifoliate.
- Florile au culori diferite (predomin culoarea alb), sunt situate la subsuoara
frunzelor i grupate n raceme.
- Fecundarea este autogam.
- nflorirea este ealonat iar deschiderea florilor are loc de la baz spre vrful
plantei.
- Fructul. La leguminoase fructul este o pstaie cu una sau mai multe semine
Pstaia provine dintr-o carpel ndoit avnd marginile sudate, sudura reprezentnd partea
dorsal a pstii. Seminele se prind n interiorul psti pe partea ventral. La maturitate,
pstaia este dehiscenta

3.1.6. Formarea recoltei la leguminoasele pentru boabe

Elementele productivitii (elementele care contribuie la formarea produciei) la
leguminoasele pentru boabe sunt urmtoarele:
- numrul de plante/m2;
- numrul de psti/plant;
- numrul de boabe/pstaie;
- masa medie a unui bob exprimat prin MMB (masa a 1000 de boabe)
3.3.1.5. Cerine fa de clim i sol
-Fasolea este o plant termofil,
-Boabele germineaz la minim 8-10oC i absorb o cantitate de ap de circa 110-120%
din masa uscat a bobului.
 - Germinaia este epigeic, excepie fcnd Ph. multiflorus la care este hipogeic.
Rsrirea are loc la 10-12 zile de la semnat. Dup rsrire plntuele sunt distruse i de
temperaturi de -1-2 oC. Pentru cretere i dezvoltare fasolea are nevoie de temperaturi
cuprinse ntre 22-25oC. La nflorire, temperaturile mai mari de 25oC determin avortarea
florilor.
Dei nu este o mare consumatoare de ap, fasolea este foarte sensibil, mai ales la
germinare-rsrire i la nflorire - formarea pstilor i boabelor. Fasolea necesit soluri
afnate, fr s formeze crust i cu un pH 6- 7,5.
3.3.2.Tehnologia de cultivare a fasolei
3.3.2.1. Rotaia
Fasolea are cerine moderate fa de planta premergtoare. Prefer terenuri lucrate
nc din toamn, afnate, fr resturi vegetale i buruieni. Cele mai bune premergtoare sunt
cerealele de toamn (grul i orzul de toamn) i pritoarele bine ntreinute (porumbul,
sfecla pentru zahr, cartoful). Nu se va amplasa fasolea dup floarea-soarelui, soia, alte
leguminoase i nici dup ea nsi, dect dup 3-4 ani, din cauza bolilor comune. La rndul
ei, fasolea este o foarte bun premergtoare pentru majoritatea culturilor i o excelent
premergtoare pentru grul de toamn.
3.3.2.3. Lucrrile solului
Deoarece fasolea are o putere mic de strbatere i cerine ridicate fa de ap la
germinaie, trebuie acordat o atenie deosebit la pregtirea terenului. Dup eliberarea
terenului i pn la intrarea n iarn, se efectueaz aceleai lucrri ca i pentru grul de
toamn. Foarte important este evitarea denivelrii terenului prin lucrrile de pregtire.
Primvara, pn la semnat, se lucreaz terenul cu un cmp de grape cu coli reglabili
sau combinator, pentru distrugerea crustei i a buruienilor n curs de rsrire. Pregtirea
patului germinativ se face n preziua semnatului cu combinatorul, superficial, la 6 - 7 cm
adncime. Pe terenurile tasate, insuficient nivelate, mburuienate, precum i n cazurile n
care se administreaz erbicide uor volatile i care necesit ncorporare adnc, ultima lucrare
nainte de semnat se face cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli i lam nivelatoare,
perpendicular pe direcia de semnat.
3.3.2.4. Smna i semnatul
Smna destinat semnatului trebuie s aib o puritate de minim 98% i o facultate
germinativ de minim 75%. Tratarea seminelor nainte de semnat este obligatorie,
folosindu-se produse pe baz de tiuram (Tiradin 70 PUS, 4 kg/t de smn), benomil
(Benlate 50 WP, 2 kg/t de smn)
Epoca optim este atunci cnd temperatura atinge 8-10oC la adncimea de
ncorporare a seminelor iar vremea este n curs de nclzire. Calendaristic corespunde
intervalului 10 aprilie - 15 mai. Desimea optim la recoltare este de 25-35 plante/m2 la
neirigat i 40- 45 plante/m2 la irigat Distana dintre rnduri.
n ara noastr fasolea se seamn n benzi a cte 3 rnduri distanate la 45 cm i
lsnd 60-70 cm ntre benzi. Se folosesc semnatori cu 9 secii. Exist i posibilitatea de a
semna n rnduri echidistante, la 50 cm ntre rnduri, folosind semntoarea cu 8 secii. n
condiii de irigare prin brazde, se seamn n benzi cu distana dintre acestea de 80 cm.
Adncimea de semnat este cuprins ntre 3-6 cm, n funcie de tipul de sol i umiditatea
existent.
3.3.2.5. Lucrrile de ngrijire
Combaterea buruienilor reprezint cea mai important lucrare de ngrijire deoarece
fasolea lupt foarte greu cu acestea. n afar de metodele preventive i agrotehnice, folosirea
erbicidelor asociate este obligatorie.

BURUIENI PROBLEMA:
Amaranthus retroflexus
Capsela bursa-pastoris
Chenopodium album
Echinochloa crus-gali
Galium aparine
Galinsoga parviflora
Sorghum halepense
Matricaria chamomila
Papaver rhoeas
Polygonum persicaria
Sinapis arvensis
Sonchus arvensis
Veronica spp.
COMBATEREA BURUIENILOR:
A) masuri agrotehnice
-sunt necesare 3 prasile mecanice intre randururi si 1-2 prasile manual pe rand.
Prima prasila mecanica trebuie executata imediat dupa rasarire, cand se cunosc randurile, iar
ultima inainte de inflorire.
B)masuri chimice
-pt combaterea buruienilor mono si dicotiledonate anuale se aplica inainte de semanat ppi
Dominator 1-2l/ha cu 4-5 zile inainte de semanat sau ROUND UP EVOLUTION 2.5-3 l/ha cu
3-4 zile inainte de semanat.
-pt combaterea buruienilor ca Setaria glauca, Echinochloa crus-gali, Digitaria, Amaranthus
retroflexus, Chenopodium album, Hibiscus trionum se aplica preem DUAL GOLD 1-1.5 l/ha.
-pt buruieni monocotile anuale, aplicam postem SELECT SUPER 0,6-1 l/ha, AGIL 0.8 l/ha,
-pt buruieni dicotiledonate anuale si perene(buruieni faza de 1-2 frunze) se folosesc
postem:BUTOXONE 2.5-3 l/ha(fasole in faza de 2-3 frunze), BASAGRAN FORTE 2-2.5
l/ha.
-in zone infestate cu costrei din rizomi se impune aplicarea postemergenta a unui erbicid
specific (postem-TARGA SUPER, LEOPARD AGIL 1-1.5l/ha, SELECT SUPER 1.5-2 l/ha,
STRATOS ULTRA 3-4l/ha.) cand se interzice orice prasila timp de 15-16 zile pt a nu
intrerupe translocarea substantelor in rizomi.

+ fisa fitotehnie
+ MOMENT DE APLICARE: BROSURA.
-inainte de recoltare (desicant al buruienilor si al plantelor de cultura la umiditatea boabelor
de 30%) : ROUND UP EVOLUTION 2.5-3 l/ha-inainte de recoltare cu 2-3 saptamani.

PRINCIPALII DAUNATORI
Dintre daunatori, majoritatea sunt poligafi ca..
-viermii sarma Agriotes lineatus, A. ustulatus
-gargarita dungata Sitona lineatus, S. crinitus, S. callosus
-musca cenusie a cerealelor Hylemia platura.
Dar sunt unii daunatori specifici acestei culturi ca:
-gargarita fasolei Acanthoscelides obtecus
-musca semintelor in germinare Delia (Phorbia) platula
-paduchele negru Aphis fabae
 -acarianul rosu Tetranychus urticae.
Cel mai periculos daunator al fasolei este gargarita care ataca semintele , avand o generatie/an
in camp si 2-3 generatii in timpul pastrarii in depozit.
Pt prevenirea atacului de gargarita fasolei, in camp se fac tratamente in faza de inflorie cu
produse LINDATOX 30kg/ha, sau SELEFOS 0.06%, DECIS MEGA EW 50, MAVRIK 2 F,
FASTAC ACTIVE, RELDAN 22 EC sau tratament in depozite cu K-OBIOL.

In perioada de formare a pastailor (faza de intrare in parga a pastailor), cand apar adultii (luna
iulie, la avertizare) se efectueaza un tratament cu dimetoat-SINORATOX 1.5l/ha, sau cu
malation-CARBETOX 1.5l/ha.
In depozite sunt necesare tratamente preventive prin gazare, folosindu-se clorpirifos metil-
RELDAN 12.5ml/t samanta, sau fosfura de aluminiu- PHOSTOXIN 2-5 tablete/tona de
samanta, ULTRAPHOS 3-5 tablete/t samanta, AGROXIN 3-5 tablete/t samanta.
In cazul aparitiei in masa a acarienilor Tetranychus care produc un aspect de ingalbenire a
frunzelor, se recomnda tratamente cu SINTOX 0.25%, SINORATOX 0.15% sau DICOFOL
0.2%, sau cu VERTIMEC (1 L/HA), NISSORUN 10 WP (5 G/12 L APA), ENVIDOR 240
SC, MILLBEKNOCK EC;

In cazul afidelor folosim tratamente cu DECIS MEGA 50 EC (0.2 L/HA), CONFIDOR

ENERGY (0.6 L/HA), MOSPILAN 20 SG (1.5 GR/ 12 L APA), ACTARA 25 WG;

PRINCIPALII AGENTI PATOGENI CHEIE

CALENDAR DE TRATAMENTE
Bolile fasolei:
-mozaicul comun al fasolei Bean common mosaic virus
-mozaicul galben al fasolei Bean yellow mosaic virus
-arsura comuna a fasolei Xanthomonas campestris pv. phaseoli
-arsura aureolata a fasolei Pseudomonas syringae pv. phaseolida
-vestejirea bacteriana Corynebacterium flaccumfaciens pv. flaccumfaciens
-antracnoza Colletotrichum lindemuthianum
-rugina Uromyces appendiculatus
-fuzarioza (putrezirea radacinilor de fasole) Fusarium martii
-caderea plantulelor Pythium spp.

CALENDAR DE TRATAMENTE
Tratament la samanta:
Tratarea semintelor se efectueaza in preziua semanatului cu produse organice de sinteza ca
:(MANCOZEB 300g/100 kg seminte, TIRADIN 300g/100 kg seminte) sau DIVIDENT pe
baza de difenoconazol, Topsin 70 WDG si Topsin 500 SC. Se prepara o solutie de 0.05 0.1
% (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva); ce
se aplica pentru prevenirea fuzariozei si caderea plantulelor, in doza de 1.7 l/tona.
Impotriva atatcului de bacterioze se mai foloseste cu bune rezultate streptomicina in doza de
100 ppm la 1 kg samanta.
In cazul in care la semanat se constata ca terenul este infestat cu larvele mustei cenusii, se
trateaza solul cu LINDATOX 3, 30 kg/ha, tratament care este eficace si impotriva larvelor de
scarabeide si elateride.
Dupa rasarire tratamentele se esaloneaza in functie de fenofaza plantelor dupa cum urmeaza:
I-primul tratament se aplica la aparitia primelor frunze trifoliate, pentru prevenirea atacului
bacteriozelor, utilizandu-se produse pe baza de oxiclorura de Cu 0.5-0.8% sau hidroxit de Cu
0.5% :CHAMPION 1.5 kg/ha, COPAC 2.4 l/ha, FUNGURAN 1.5 kg/ha, SUPER CHAMP
FL 2.4 l/ha, ALCUPRAL 1.5 kg/ha, ZEAMA BORDELEZA 7.5 kg/ha.
II-urmatorul tratament se aplica inainte de inflorit impotriva atacului de Colletotrichum
lindemutianum utilizandu-se produse organice de sinteza pe baza de mancozeb (DITHANE
M45, MANCONYL, VONDOZEB) in concentratie de 0.2% sau pe baza de Zineb
(PEROZIN, ZIRAM 75) in doza de 0.3% sau pe baza de captan CAPTAN 1.5 kg/ha,
MERPAN 1.5 kg/ha sau cu urmatoarele produse DITHANE M45, TOPSIN, MERPAN 50
WP, CAPTAN 80 WDG, MELODY COMPACT 49 WG;
Rezultate bune dau si tratamentele cu produse sistemice ca BENOMIL 0.5 KG/HA,
TIOFANAT METIL 0.7kg/ha sau CARBENDAZIN 0.5kg/ha.
III-al treilea tratament se efectueaza la sfarsitul infloritului pentru a proteja pastaile de atacul
de bacterioze si antracnoza cu produsele enumerate anterior.
IV-al patrulea tratament se recomanda numai daca conditiile climatice sunt foarte favorabile
infectiilor cu antracnoza, bacterioza, si in caz ca se prevede un atac puternic de rugina; in
acest din urma caz (rugina) se recomanda tratamente cu PLANTVAX in concentratie de
0.8%. (retras din 2004), sau cu POLYRAM DF, ORTIVA 250 SC, SCORE 250 EC;