PROIECTAREA SI REALIZAREA UNEI INSTALATII DE TOBARE

Curatirea prin tobare consta in rostogolirea pieselor in tobe rotative, cu sau fara adaos de material abraziv.
Curatirea se realizeaza prin frecarea pieselor intre ele sau cu material abraziv. Prin tobare se indeparteaza
oxizii, tunderul, bavurile, vopseaua veche si impuritatile. Acest proces este utilizat intr-o scara larga in
diverse industrii,cum ar fi dispozitivele auto si electronice, ca proces de fabricare finala. Procesul de finisare
include debavurare,netezire,finisare.

De la rezumatul de mai sus am plecat in proiectarea si executia unui astfel de dispozitiv numit
Toba.Se utilizeaza zilnic scopul fiind de a debavura bucse si repere din tabla de mici
dimensiuni,scutind astfel timpul de polizare al fiecarui reper in parte , scazand atat costurile cat si
timpul de productie .
1 STADIUL ACTUAL
In acest moment, foarte utilizat este procedeul de vibrofinisat ce este un proces de finisare a
suprafetelor care funcioneaz pe baz chimico-mecanic. n cuva de lucru al unei maini de
vibrofinisare, piesele de prelucrat, corpurile de slefuit, apa i compound-ul sunt puse n micare de
un sistem de antrenare vibratorie. Acesta duce la o micare relativ constant dintre corpul de
slefuit i piesa de prelucrat. Interaciunea ntre ap, compus, corp de slefuit i main produce
finisarea dorit asuprafeei.

Fig. 1. Masina de debavurat circulara

1
Fig. 2. Masina de debavurat liniara

Fig. 3. Masina de debavurat centrifugala

2
 Fig. 4. Masina de debavurat tip tambur

De asemeni se intalnesc si tobe centrifugale.

Pentru toba centrifugala, un arbore principal i arborii cilindrului sunt montai pe aceeai rol.
Pe msur ce roata se rotete, se genereaz o micare planetar. Aceast revoluie genereaz
fora centrifug i o presiune puternic n cilindru.

Micarea coninutului ntr-un butoi rotativ i un butoi centrifugal este aceeasi.

Fig. 5. Principiu toba centrifugala

3
 Fig. 6. Finisarea centrifugal este un proces cu consum mare de energie care utilizeaz
forele G pentru a finisa piesele.

Fig. 7. Masina de debavurat cu miscare planetara

4
1.1 Identificarea nevoii
Avand in vedere pregatirea pieselor de dimensiuni mici pentru operatia de sudura,acestea trec
printr-o faza precedenta de polizare. Cum insa lucrul de amanunt duce la consumul rapid al timpului,
acesta fiind un factor important in productie si in costul final al produselor se va identifica un
procedeu ce va reduce implicarea muncitorului si va scadea factorul de timp.
1.1.1 Calculul timpilor de polizare
Un muncitor este ocupat cu polizarea bucselor prezentate in figura de mai jos , aproximativ
4.16 ore
Timpul de polizare este de 15 secunde pentru o fata ( timp cronometrat )
Nr de repere =500 bucati;
500x15x2=15000 secunde/60/60 = 4.16 ore
Iar pentru polizarea reperelor din tabla timpul este de 3.47 ore.
Nr de repere piese tabla=500 bucati;
500x25 secunde = 3.47 ore.
Astfel timpul total de polizare insumeaza 7.63 ore

Acesta este timpul efectiv, la care se mai adauga timpi auxiliari de pregatire, de nevoi
personale, etc.

Multe pri au nevoie de debavurare sau finisare de suprafa. Pentru a menine costurile n
jos, productorii se uit la finisarea n mas. Cilindrul cu tambur i vibratorul destul de versatile, dar
pentru a le folosi n mod corespunztor trebuie s nelegi cum funcioneaz.
2 STUDIU
2.1 Principiul de tobare
Materialele abrazive, piesele de lucru, compuii i apa sunt ncrcate n butoaie la un anumit
raport i sunt puse n micare. Materialele abrazive i piesele de lucru se freac reciproc, cauzate
de diferena de greutate, form, vitez i direcie a mediilor abrazive i a pieselor de lucru. Frecarea
generat de o astfel de micare are ca rezultat finisarea suprafeei.

Materialele abrazive poart contact direct cu suprafaa pieselor de lucru pn cnd se realizeaz
finisarea dorit

Fig3. Materiale Abrazive

Tobele au o aciune similar cu aceea a unei roci care se rostogolete i se apleac pe panta
unui deal. Colurile pivotului cu bar ridic ncrctura, n timp ce cilindrul se rotete pn cnd
5
ajunge ntr-un punct n care se alunec pe partea lateral a cilindrului. Prile sunt abrazive i
debavurate, deoarece se ciocnesc i se rstoarn mpotriva suportului i a celorlalte pri.

n general, sistemele de finisare prin vibraii au tendina de a produce o finisare fin foarte
neted, deoarece acestea tind cu adevrat sa atace piesele. De asemenea, toba ajuta debavurand
orice pat pe care o poate ajunge piatra. Deoarece sarcina se mic ca o unitate, prile foarte
fragile sunt destul de sigure ntr-un tambur. Nu exist aciune de rupere sau fore inegale care tind
s ndoaie i s distorsioneze pri. Cu ct sunt mai mari piesele, cu att aciunea de tiere este
mai rapid. Cu toate acestea, greutatea fiecruia nu pare s aib un efect att de mare ca mrimea,
deoarece compusii din plastic, cu 50% mai uoare dect mediile ceramice, pot oferi o tiere bun.

2.2 Avantaje
Costul este un factor care poate decide alegerea n anumite cazuri. Sistemele vibraionale,
datorit construciei lor masive, sunt echipamente mult mai scumpe. Sistemele de rulare a
barierelor consum materiale n micare la jumtate din ritmul sistemelor de vibraii, dar trebuie
s funcioneze mai mult pentru a face acelai lucru.
Sistemele de finisare a tobei produc o suprafa mai neuniform i, n general, rotunjete
colurile nainte de debavurarea multor materiale de pe suprafee. Exist momente cnd acest lucru
este de dorit. Pentru ndeprtarea brute a stocurilor, tobarea exceleaz.
Piesele pot fi finalizate cu mai puine costuri dect manual.
Mai multe piese pot fi procesate simultan.
Necesit o manipulare foarte mic.
Stanrile pot fi debavurate i lustruite pn la un finisaj ridicat.
Pe termen lung, sistemele pot rula peste noapte.
Va economisi timp de micare.

2.3 Dezavantaje
Vibrofinisarea n vibratoare circulare este cel mai rspndit mod de prelucrare de finisare. Aceste
utilaje sunt polivalente i eficiente. Utilajele sunt robuste i uor de ntreinut. Spectrul de
prelucrri este foarte larg i cuprinde de la debavurare, rotunjire de muchii i pn la lefuire cu
presiune pentru o gam foarte divers de materiale. Vibratoarele cu jgheab circular se pot uor
combina cu usctoare circulare sau alte utilaje sau cu sisteme de preluare a produselor. Pentru
aplicaii speciale exist i vibratoare rectangulare cu jgheab sau vibratoare cu bile de lefuire. Din
ce n ce mai importante devin i aa numitele instalaii cu flux continuu, cu aplicaie pentru piese
foarte sensibile, la care prelucrarea se poate face fr ca piesele s intre n contact ntre ele,ceea
ce pentru tobare reprezinta un minus.

4. Mediile de finisare
Tendina este de a folosi medii performante ceramice sau medii performante din plastic ntr-un
sistem de finisare vibratoare. Mediile de rulare ceramice sunt realizate cu umplutur abraziv, la fel
ca o roat de lefuit. Pentru materialele de rulare din plastic, materialul plastic este amestecat cu
material abraziv i turnat n form. Mediile ceramice utilizeaz oxid de aluminiu ca material de
umplutur, iar materialele din plastic utilizeaz cuar sau silice pentru rezultate mai curate.
Formatele tiprite n mod aleatoriu, fie din punct de vedere al omului, fie din cele naturale, sunt
rareori folosite pentru lucrri de precizie, deoarece au tendina de a bloca n guri i de a nu debura
n coluri sau zone ncastrate. Atunci cnd se utilizeaz suporturi ceramice, trebuie s se aib grij
6
s se evite sticla sau ncrcarea suprafeei. Este o practic bun s rulai mediile cu un bob abraziv
ocazional pentru a zdrobi suprafaa i pentru a cura porii.
Mijlocul de mprtiere din plastic este auto-curat datorit legturii sale relativ moi. Deoarece
adugarea unui material abraziv pe suportul de plastic reduce n mod semnificativ durata de via
a acestuia, acest suport trebuie utilizat doar pentru lucrri de tiere uoare care nu necesit
adugarea unui material abraziv la rulare. Mijlocul de rulare din material plastic produce cantiti
mari de spum i reziduuri, ceea ce l face nepotrivit pentru a fi utilizat ntr-un cilindru nchis. Mijlocul
plastic de rulare este folosit n principal pentru piese fragile sau metale moi. Deoarece acest suport
este mai puin de jumtate din greutatea materialelor de rulare din piatr sau ceramic, este mai
sigur s se utilizeze n astfel de cazuri.
Suporturile ceramice sunt recomandate pentru lustruirea general, debavurarea uoar i
grea, debavurri rapide i foarte rapide i ndeprtarea extrem de agresiv a metalelor. Mediile
ceramice sunt cele mai bune pentru tierea grea i metalele dure. Suporturile ceramice suport
pri foarte grele mai bune dect cele din plastic.
Avantaje in folosirea mediilor ceramice :
Produsele de finisare ceramice durabile, ieftine i extrem de versatile sunt cele mai uzuale
medii utilizate n finisarea n mas. Acesta poate fi fabricat ntr-o gam larg de forme precise, care
ajut la separarea i eliminarea problemelor de cazare. Mediile de finisare ceramic sunt fabricate
din silice i alte minerale i abrazive care sunt combinate, formate i arse la o temperatur ridicat,
producnd un produs foarte dur, de tip ciment. Majoritatea formelor preformate ceramice, cum ar fi
triunghiurile, stelele i elipsele, sunt extrudate i tiate la lungimea dorit.

Fig. 4. Medii ceramice

Densitatea formelor preformate ceramice este de obicei determinat de cantitatea de abraziv

ncorporat n amestec nainte de ardere - cu ct este mai abraziv, cu att densitatea este mai
mare. Acest lucru este important deoarece, cu ct densitatea este mai mare, cu att va fi mai
agresiv mediul ceramic (o tiere mai rapid, o suprafa mai rugoas) i cu ct va fi mai rapid.
Prin urmare, mass-media dens este practic numai n cazul n care obiectivele nu pot fi realizate
n niciun alt mod sau n cazul n care reducerea timpului ciclului aduce o valoare mai mare dect
costul suplimentar n consumul media. Tipul i cantitatea de granule abrazive pot fi modificate
pentru a ndeplini anumite sarcini, n funcie de legtura selectat.

5. Proiectarea instalatiei de tobare

Instalatia de tobare este consituita din urmatoarele componente:

tobe din otel de forma cilindrica, clopot, prisma hexagonala sau
7
 octogonala;
capac de inchidere;
orificii de absorbtie si de evacuare a aerului si a prafului;
motor electric de antrenare;
reductor de turatie;
sistem de ventilatie.
Materialul abraziv utilizat la tobare este nisipul cuartos, lipsit de impuritati.
Se poate folosi si carborund cu granule de 2-40 mm, stelute de fonta alba de
14-65 mm, span de otel si alice din otel sau din fonta.
Turatia de lucru a tobei este de 10-30 rot/min.Se recomanda curatarea tobei de
impuritati inainte de inceperea lucrului.Timpul de tobare este de 1-8 ore.
5.1 Alegerea motorului electric

Fig. 5. Motor electric

Fig. 6. Caracteristici Motor Electric

5.2 Alegerea reductorului

S-a ales reductor melcat marca TRAMEC

8
Detalii tehnice
System of measurement Metric
Input type Coupling for electric motor
Input speed [rpm] 1400
Output speed [rpm] 70
Ratio (i=) 20
Frequency [Hz] 50
Input options IEC
Requested input power [kW] 0.75
Service factor 3.2

Fig. 7. Reductor melcat Marca Tramec

9
 Fig. 8. Directia de rotatie reductorului

Fig. 9. Calculul dimensional al rotilor

5.3 Calculul si alegerea curelei de transmisie

Pentru ca din reductor rezulta o rotatie de 70rpm
Pentru a ajunge la rotatia optima a tamburului de 26 rpm s-a calculat si proiectat cu ajutorul softului
Autodesk Inventor .

10
70rpm/26rpm = raportul 2.69

Fig. 10. Calcului nr de curele si raportului de transmisie

Fig. 11. Imagine de ansamblu

11
 5.4 Proiectarea si executarea tamburului

Fig. 12. Lateral tambur;2 bucati

Fig. 13 Capace tambur;3 bucati

Pentru a se reduce factorul de zgomot dar si pentru a intari intreg tamburul acesta a fost placat la
interior cu placa tehnica de cauciuc groasa de 20 de mm .

12
 Fig. 14 Tambur captusit cu placa tehnica de cauciuc

Fig. 15 Structura sustinre tambur

13
 Intreaga structura a fost proiectata tinandu-se cont de cotele functionale cum ar fi distanta intre
axul reductorului si axul tamburului, cat si cotele de gabarit ale tamburului.

5.4 Stabilirea timpului de lucru si a incarcaturii maxime admise.

Pe cale experimentala am determinat ca incarcatura maxima admisa , reprezentata de

insumarea greutatii pieselor cu greutatea materialului abraziv nu poate depasi un total de
aproximativ 15 kg . Depasirea acestei greutati duce la supraincalzirea motorului electric si a
curelei de transmisie.
Tot pe cale experimentala am determinat ca norma de timp minima trebuie sa fie de 6 ore de
functionare pentru o incarcatura de aproximativ 300 de repere .Acest timp a fost determinat in
urma punerii in functiune si verificarea pieselor din 2 in 2 ore pana ce s-a constatat ca s-a obtinut
debavurarea minimia dorita. Un timp situat sub aceasta limita duce la realizarea neconforma a
reperelor.
Ca material abraziv , pentru acest expermient am folosit piatra de granit .

Fig. 16 Piatra granit

In prezent se foloseste tot piatra de granit datorita puterii abrazive si de strivire, se pot folosi si
materiale specializate precum pietrele ceramice ceea ce duce la scaderea timpului de debavurare .
Insa , in urma unei analize de cost si de eficienta acest lucru nu-mi este necesar momentan.

14
 Fig 17 . Evidentierea muchiei vii inaintea debavurarii si a muchiei tesite obtinute in
urma procedeului de tobare

15
 Fig.18 Evidentierea muchiei vii inaintea debavurarii si a muchiei tesite obtinute in
urma procedeului de tobare pentru piesa 2

Fig19.Gaurire 17 mm

16
Fig20. Exemplu 1

Fig.21

17
6. Costul masinii

Bugetul maxim de constructie al dispozitivului de tobare a fost fixat in limita a sumei de

2500 de lei . Banii s-au cheltui astfel :

Cost Motor Electric : 350 lei

Cost Reductor : 450 lei
Placa tehnica de cauciuc : 750 lei
Tabla cu grosimea de 3 respectiv 2 mm : 100 de lei
Teava 40x40x2 : 50 de lei

De toate celelalte componente cum ar fi rulmenti, ax, curea transmisie dispuneam

deja., Costul acestor din urma ,il estimez in jurul a 150 de lei .

Astfel am obtinut un dispozitiv potrivit nivelului de productie cerut, in limita a 1850 de

lei, pret situat sub bugetul alocat acestui proiect.

Comparand produsele deja aflate pe piata , al caror pret se situeaza la cateva mii de
euro, raportul calitate pret este cu siguranta indeplinit.

Fig 22. Dispozitiv Tobare

18
 Fig 23. Dispozitiv tobare vedere 2

7 Contributii

In tot acest proiect contributiile pe care le-am adus au fost proiectarea si constructia unei instalatii
relativ ieftine ce indeplineste cerintele impuse de nivelul de productie aflate in stadiul actual. S-a
proiectat in functie de materialele de care dispuneam deja, dar avand in vedere si rolul functional
corelat unei astfel de instalatii.
Am in vedere schimbarea motorului electric in favoarea utilizarii unuia cu o putere mai mare
evitand astfel pericolul de incalzire in sarcina .
Iar in vederea unui viitor contract ce presupune prelucrarea unui lot semnificativ mai mare de piese
, la un standard mai ridicat voi opta pentru proiectarea si constructia unei instalatii de tobare cu
miscare planetara si folosirea materialelor abrazive specializate .

8 Concluzii finale

Considerand timpul important in productie, cat si profitul dorit, pot spune ca am atins ambele cerinte.
Unui muncitor ce ar fi alocat o zi lucratoare de 8 ore pentru polizarea acestor repere, i-am alocat alta
sarcina cum ar fi gaurirea sau filetarea altor piese asigurandu-mi astfel un stoc mai mare si evitand
in acelasi timp situatiile de criza .

Aceasta instalatie nu este un profesionala, dar imi satisface pe deplin cerintele si nevoile de moment.
Am in vedere posibile modificari si imbunatatiri pe care le voi executa doar in urma unor justificari
monetare bine determinate.

19
Bibliografie :
1.LACATUSERIE GENERALA MECANICA
2. www.tramec.it
3. http://www.kramerindustriesonline.com/blasting-systems/tb-series.htm
4. http://www.massfin.com/products-services/machines/centrifugal-barrel-finishing
5. http://www.tipton.co.jp/english/va/va01_02.html

20