RISCURI CHIMICE IN INDUSTRIA FARMACEUTICA

PATRU Bogdan1, ALDEA Ionut1

Conducator stiintific: Conf. dr. ing. Oana Roxana Chivu

REZUMAT

Am ales o substanta chimica periculoasa, C4H8CL2S cu numele de iperita sau denumirea

populara gaz mustar pentru a urmari efectele avute in utilizarea acesteia. Lucrarea este
axata pe doua directii si anume utlizarea in producerea de arme chimice, dar si utilizarea
in scop profesional unde am analizat efectele iperitei sau ale substantelor similar la
asistentii medicali care au intra in contact cu vapori sau gaze ale acestui compus chimic.
Din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca am identificat masurile de
prevenire a bolilor profesionale si echipamentele individuale de protectie ce trebuie
utilizate in manipularea acestui compus toxic.

1. INTRODUCERE
1.2. Iperita ca si tratament
1.1. Efectele substantelor chimice Iperita a fost una din primele
asupra omului substante utilizate in tratarea cancerului,
In lucrare sunt urmarite in mod in prezent locul acesteia fiind luat de
special efectele iperitei sau gazul mustar substante mult mai putin toxice.
ca si arma chimica, medicament sau noxa Agenii antineoplazici sunt, n mod
in cazul utilizarii acesteia la prepararea constant, utilizai pentru proprietile lor
citostaticelor. terapeutice, cu toate acestea, aceste
substane exercita efecte mutagene,
cancerigene i teratogene, care prezint
riscuri pentru persoanele care le
manipuleaz, atunci cnd msurile de
siguran corespunztoare nu sunt
_________________________________ respectate.
1
Master Specializarea Ingineria Securitatii
si sanatatii in Munca Facultatea IMST; 1.3. Iperita ca si arma chimica
e-mail: bpatru@yahoo.com Substantele toxice au fost utilizate ca si
arme inca din antichitate.
 Iperita a fost utilizata pentru prima data in
primul razboi mondial.
2. STADIUL ACTUAL
2.1. Utilizarea Iperitei in armele
chimice
Datorita faptului ca sunt ieftine si usor
de produs, iar aparatura si echipamentul
necesar este usor de procurat (marea lor
majoritate gasindu-se in orice laborator
medical bine utilat, ori sunt echipamente
de uz curent in industria chimica), multe
state au incercat, unele chiar au reusit, sa-
si creeze stocuri de arme chimice si
biologice, precum: Iran, Irak, Ungaria,
Cehoslovacia, Africa de Sud, Coreea de
Nord, Libia, Taiwan, Israel, Egipt,
Vietnam, Laos, Cuba, Bulgaria, India,
China, Coreea de Sud. Desi, mare
majoritate dintre acestea au declarat ca si-
au distrus aceste stocuri, ele raman, fara
indoiala, cu cunostintele necesare
fabricarii acestor arme.
Recent a fost folosita iperita de catre
Stat Islamic .
2.2. Mijloace de interventie in Romania
Specialistii Armatei Romane din cadrul
Centrului de Cercetare NBC, au realizat
recent diferite mijloace de interventie in
caz de atac terorist (chimic, biologic sau
nuclear), accident industrial, incidente,
etc.
Principalii agenti chimici de lupta,
pentru care Armata Romana dezvolta
mijloace de protectie si distrugere, sunt:
sufocanti (Clor, Fosgen); sangvini
(Cianura de hidrogen, Clorura de
cianogen, Arsina); vezicanti (Iperita cu
sulf, Iperita cu azot, Levisit); neurotoxici
(Soman, Sarin, Tabun, VX).
Dintre acestea, recent intrata in
inzestrare este instalatia de neutralizare a
antraxului (foarte moderna, cu nimic
inferioara celor similare straine) si diferite
tipuri de tubusoare-indicatoare, pentru
militari. Ele sunt de mai multe feluri,
precum: tubusor-indicator pentru fosgen si
acid cianhidric; tubusor-indicator pentru
detectarea substantelor toxice
psihochimice din aer, de pe teren, obiecte
sau tehnica de lupta; tubusor-indicator
pentru agenti hemotoxici, pentru sarin ,
soman, iperita, etc.
2.3. Accidentul chimic
Accidentul chimic poate fi definit
ca o eliberare necontrolat n mediul
nconjurtor a unor substane toxice
industriale la concentraii mai mari dect
concentraiile maxim admise, punnd
astfel n pericol sntatea populaiei.
Organizaia Mondial Sntii (O.M.S.)
apreciaz c n lume se produc cteva
accidente chimice pe sptmn. Din
fericire, numai un procent foarte mic
dintre acestea pun n pericol sntatea
oamenilor din mprejurimi. Dar unele din
accidentele care s-au produs n ultimul
deceniu, au fost nsoite de emisia unor
substane extrem de nocive n urma crora
multe persoane i-au pierdut viaa, multe
au fost intoxicate.
Sunt considerate substane toxice
industriale (S.T.I.), substanele chimice
care datorit
proprietilor lor fizice, chimice i
fiziopatologice n concentraii mici,
produc intoxicaii oamenilor i animalelor
la distane foarte mari, depind limitele
agentului economic surs toxic.
Substanele toxice se pot evacua
n mediul nconjurtor ca urmare a unei
avarii la instalaia surs toxic, prin
scurgere, deversare, eapare etc
rspndindu-se pe teren sau n atmosfer,
n interiorul construciilor de protecie sau
de retenie, crend un focar chimic.
n cazul unui atac din aer, ca
urmare a unei lovituri directe sau indirecte
asupra instalaiei surs toxic se
rspndete n mediul nconjurtor, de
regul, ntreaga cantitate de S.T.I.
existent n instalaie.
 Sub form lichid sau de gaze
lichefiate, S.T.I. se poate rspndi n
spaiul de retenie crend o suprafa de
contaminare ce poate avea dimensiuni de
cteva sute sau mii de metri.
Sub form de gaz sau vapori,
comprimat sau la presiune normal, S.T.I.
se emite n mediul nconjurtor
instantaneu sau ntr-un interval scurt de
timp. Se formeaz n acest fel un nor
toxic.
De pe suprafaa de contaminare,
prin procese complexe de evaporare-
vaporizare, substanele toxice, mpreun
cu vaporii generai de scurgerea
(deversare, explozie) iniial, creeaz i n
acest caz un nor toxic.
2.4. Istoria iperitei sau gazul mustar
Iperita sau gazul mustar a fost folosit
prima data in Primul RAZBOI
MONDIAL mai exact in iulie 1917, n
regiunea Ypres, a fost folosit gazul
mutar (sulfur dietil dicloric) sau
iperita (numit dup Ypres), gaz vezicant,
persistent care atac cile respiratorii i
provoac arsuri puternice, iar efectul
psihologic a fost devastator;
Prin arme chimice se neleg orice
substane chimice toxice i precursorii lor
care pot cauza moartea, incapacitatea
permanent sau temporar la om sau la
animale, precum i muniiile i
dispozitivele folosite pentru a provoca
moartea sau alte vtmri prin aciunea
toxic a substanelor chimice sau orice
echipamente concepute special pentru a fi
utilizate n legtur direct cu folosirea
muniiilor i a dispozitivelor de mai sus.
Armele chimice au ca efect aducerea
victimei n stare de incapacitate sau, cel
mai adesea, i provoac moartea,
acionnd instantaneu asupra organelor
vitale.
Bilanul folosirii substanelor
toxice n primul rzboi mondial a fost
tragic: 1.300.000 victime, 100.000
combatani mori pe cmpul de lupt, i
sute de mii de oameni rmai pentru
totdeauna cu afeciuni respiratorii sau
urme de arsuri.
Figura 1. Echipament de protectie
respiratory in primul razboi mondial
2.5. Indici de recunoatere a atacului cu
arma chimic
Atacul cu substantele toxice l
deosebim de alte tipuri de atacuri aeriene
prin semnele exterioare provocate de
folosirea munitiei chimice,astfel:
- explozia munitiei chimice este nsotit
de un zgomot slab, nfundat;
- la locul exploziei apare un nor de fum
sau ceat care dispare pe timpul ct se
deplaseaz pe directia vntului;
- din avioane se pot lansa casete din care
se desprind i explodeaz un numr mare
de bombe chimice mici;
- n urma avioanelor se formeaz un nor
de culoare nchis care dispare repede,iar
pe teren cad picturi de substante toxice
de lupt;
- pe sol,vegetatie,cldiri,etc.,apar picturi
sau pete uleioase de culoare nchis;
- vegetatia i schimb culoarea i se
vetejete la ctva timp dup atac;
- n zona atacului apare un miros
particular al substantelor care produc
iritarea organelor respiratorii i a ochilor;
- apar cadavre de psri sau alte animale
mici.

Figura 2. Efectele armelor chimice in
razboilu Irak-Iran
3. SECURITATE SI SANATATE IN
MUNCA
3.1. Iperita in industria farmaceutica
Prima clas de chimioterapice, agenii
alkilani s-a nscut din observaia c gazul
toxic de lupt azot iprerit utilizat ca arm
de lupt n primul rzboi mondial dermin
modificri ale esutului limfoid i scderea
globulelor albe ca i alte efecte. n 1942
Goodman i Gilmandar, studiind la
Universitatea Yale, au intodus nitrogen
mutarul un derivat de azot iperit n
tratamentul limfoamelor maligne non-
hodgkiniene.
Rspunsul spectaculos al
limfoamelor avansate la tratamentul cu
nitrogen mutar i dezvoltarea antifolailor
de ctre Sidney Faber n tratamentul
leucemiei la copil la miljocul anilor 1940
au deschis era chimioterapei moderne.
3.2. Actiune terapeutica
Ciclofosfamida este un antineoplazic
facand parte din clasa agentilor alchilanti,
derivati de azotiperita.
In organism, se transforma prin
metabolizare la nivelul microsomilor
hepatici in metaboliti activi cu proprietati
similare azotiperitei.
In cancer chimioterapia mareste sansele
de supravietuire cu foarte putin: 2,3%
Riscuri pentru persoanele expuse:
- Avorturi spontane;
- Malformaii congenitale la copiii
nscui din prini expui;
- Tulburri hepatice, renale,
neurologice;
- Cancer;
- Astm bronsic profesional;
- BPOC profesional;
Citostaticele sunt molecule biologic
active,iar manipularea profesional fr
mijloace de protecie adecvate reprezint o
expunere riscant dovedit.
3.3. Efecte adverse
Citostaticele, gazele anestezice i agenii
de sterilizare sunt unele dintre principalele
cauze ale problemelor de reproducere,
cum ar fi avorturile i de malformaiile
congenitale.
3.4. Cai de patrundere a substantelor
toxice in organism
Principalele ci de ptrundere a
substanelor toxice n organism sunt:
- calea respiratorie; (80-90% din
intoxicatiile profesionale)
- alte ci transmucoase;
- calea cutanat;
- calea digestiv;
- calea placentar;
- calea mamar.
Ptrunderea noxelor profesionale prin
arborele traheo-bronic alveolar are o
mare importan deoarece legtura ntre
mediul extern i snge se face direct, iar
suprafaa alveolar este foarte mare ceea
ce i confer o mare capacitate de
absorbie pentru substane gazoase i
lichide cu tensiune de vapori mare, ca i
pentru particulele fine, lichide i solide
aflate n suspensie stabile n aer.
3.5. Fazele actiunii substantelor toxice
Modul de aciune a substanelor
toxice exogene asupra organismului uman
are trei faze:
a. faza de expunere, cnd organismul intr n
contact cu toxicul;
b. faza toxicocinetic, aciunea organismului
asupra substanei toxice. Aceast faz
conine: absorbia, ditribuia, depozitarea
sau acumularea, biotransformarea sau
metabolizarea i eliminarea substanei din
organism;
c. faza toxicodinamic, aciunea
organismului asupra noxei ce cuprinde
fenomenele care au loc n organism la
diferite nivele, conducnd, n final, la
efectul toxic.
3.6. Masuri de protectie individuala
Echimpament de protectie - preparare
citostatice:
- halat setril de protectie Cat. III
impotriva substantelor chimce
- citostatice si biologice sau
combinezon steril de protective
- Cat. III impotriva substantelor
chimce citostatice si biologice
- manusi sterile de protectie din
nitril
- covoras steril pentru preparearea
citostaticelor
- lavete sterile super absorbante
- ochelari de protectie Cat. III
- protector de pantof steril Cat.
IIImasca de protectie respiratorie
FFP3
- punga opaca protectoare pentru
deseuri
3.7. Evaluarea biotoxicologic a
personalului expus profesional la
ageni chimici
Detectarea timpurie a expunerilor
duntoare poate scdea semnificativ
apariia unor efecte adverse prin
reducerea nivelului de expunere i
luarea unor msuri de prevenie.
Monitorizarea expunerii este un
procedeu care const n evaluarea de
rutin i interpretarea parametrilor
biologici i/sau ambientali n scopul
detectrii riscurilor posibile pentru
sntate. Acest mod de abordare
necesit:
- definirea nivelelor limit de
expunere, nivele care n acord cu
actualele cunotine sunt estimate s
nu cauzeze efecte adverse n
timpul vieii muncitorilor;
- aprecierea obinuit a posibilelor
riscuri pentru sntate asociate cu
expunerea prin compararea expunerii
crescute sau integrate cu aceste limite
de expunere permise
3.8. Volumul minim de aer al unei
probe
(1)
Vmn= volumul minim de aer necesar
determinrii probei exprimat n litri;
S = sensibilitatea metodei analitice,
exprimat n mg;
M= greutatea molecular a substanei de
cercetat;
VLE (CMA) = valoarea pragului
recunoscut;
P = presiunea barometric exprimat n
mm coloan de mercur;
t = temperatura aerului exprimat n grade
Celsius.
4. CONCLUZII
Utilizarea substantelor in producerea
armelor chimice este reglementata si
controlata prin conventii internationale,
insa fiind foarte ieftin de produs armele
chimice reprezinta un pericol actual.
Exista alternative in utlizarea substantelor
toxice in industria farmaceutica prin
folosirea altora mai putin toxice cu
aceleasi efecte.
Exista metode complexe pentru
monitorizarea noxelor din mediul de
munca.
Starea de sanatate a lucratorilor expusi la
substante chimice periculoase trebuie
monitorizata prin investigatii medicale
periodice.
5. BIBLIOGRAFIE

[1]. http://www.umfiasi.ro/Rezidenti/suport

[2]. https://ro.wikipedia.org/wiki/Iperit

[3].www.rumaniamilitary.ro/armele-
bacteriologice-si-chimice

[4].http://www.ghid-cancer.ro/

[5].www.ancex.ro/upload/ISTORIA_ARMEL
OR_CHIMICE.pdf

[6].www.itmiasi.ro/ssm/prezentare%2028%20
aprilie%202014%20chimicale.pdf