HIDROLOGIE GENERALA POTAMOLOGIE

1. Apa pe Glob. Formele de existenta si resursele de apa

Apa se gaseste in cele trei stari de agregare:gazoasa,lichida,solida

Apa de pe globul pamantesc ,caracterizata prin doua marimi esentiale, supraf si
volum, se distribuie:
-in suprafata,intinderile de apa sunt aprox cu doua treimi mai mari decat ale uscatului
Repartitia supraf uscatului este constituita din continentele: Europa,Asia,America de
Nord,America de Sud,Africa,Australia,Oceania si Antarctica si numeroase insule mai
mici sau mai mari
-volumul total de apa- rezultat din oceane,mari,lacuri si ape curgatoare, din
atmosfera si ghetari si mai putin din litosfera si biosfera este aproxim 1400 mil km 3
Resursele de apa ale Terrei: Oceanul Planetar, Apa subterana, Umezeala solului,
Ghetari si strat permanent de zapada, Gheata subterana, Lacuri, Mlastini, Rauri, Apa
biologica, Apa biologica, Apa din atmmosfera, Total resurse de apa

2. Apa pe Glob. Resursele de apa dulce

- Ghetari si zapezi vesnice

- Gheata din permafrost
- Ape subterane
- Umiditatea solului
- Apa din lacuri
- Apa din mlastini
- Apa din rauri
- Apa biologica
- Apa atmosferica
Resursele totale de apa dulce(km3)
- Europa si insule aferente(1400)
- Asia si ins aferente(3455)
- Africa,ins Magdagascar inclusiv(2390)
- America de Nord si Centrala si insulele aferente(4400)
- America de Sud(3010)
- Australia(1200)
- Australia cu Tasmania si Oceania(1202)
- Antarctica(21600)

3. Circuitul apei in natura. Circuitul mare sau universal

Circuitul apei in natura, nu numai dpdv hidrologic, constituie legatura dintre diferite
unit ale hidrosferei,mijlocind schimbul de apa intre domeniul marilor supraf oceanice
si marine, sic el al uscatului,continentului
Procesul complex al trecerii apei de pe suprafata Pamintului, in atmosfera si apoi din
nou pe Pamant se constituie in fenomenul circuitului sau circulatia apei in
natura.Evaporatia si gravitatia reprezinta principalele forte care determina
mecanismul respectiv.
Ciclul hidrologic-trecerea apei de pe mari,oceane, continente,insule,in atmosfera si-
apoi prin condensare, sub forma de precipitatii din nou pe supraf oceanice si
continentale.
Apa se evapora de pe suprafata Pamantului sub forma de vapori, prin intermediul
evaporatie,care sunt antrenati spre paturile superioare ale atm dat conversiei rad
solare. In drumul lor ascendant se prod a scad a temp maselor de aer sir pin aceasta
o saturare a acesteia.Daca scad temp ajunge la pctul de roua,adica la temp la care
aerul umed devine saturat incepe sa se declanseze fenom invers, de condensare si
de form prin precip atat la supraf continentelor cat si a oceanului planetar.

4. Circuitul apei in natura.circuitul mic sau local

Circuitul apei in natura, nu numai dpdv hidrologic, constituie legatura dintre diferite
unit ale hidrosferei,mijlocind schimbul de apa intre domeniul marilor supraf oceanice
si marine, si cel al uscatului,continentului
Acelasi proces se produce sip e supraf uscatului numai ca proc evaporatiei este mai
complicat dat neomogenitatii supraf contionentale,gradul dif de acop cu
vegetatie,tipuri de soluri etc.
Apa evaporate se ridica in atm sub forma de vap, se condenseaza si se reintoarce
pe supraf continentelor sub forma de precip realiz astfel circ mic:uscat-atmosfera-
uscat

5. Reteaua hidrografica. Apele cu scurgere temporara - apele de siroire

Apele de siroire reprez prima faza in scurg lichida a precip cazute de pe supraf
uscatului.Imediat dupa cad precip, pe supraf inclinata a terenului se form initial sub
forma de suvite care prin unirea lor ulterioara determina fenom de siroire.
La o siroire nu este un curs bine delimitate ci se form un traseu det de zona climatica
si de gradul de acop a solului cu un covor vegetal.
Volumul apei provenite in procesul de siroire este fctie de cant ,durata si intens
precipitatiilor.
Fenomenul de siroire determina degradari,spalari ale ter agr sit in panta daca nu se
iau mas de terasri,araturi de-a lungul curbelor de nivel,inierbari,impaduririetc

6. Reteaua hidrografica. Apele cu scurgere temporara - apele torentiale

Apele torentiale sunt cursuri de apa temporare si care se form deobicei pe versantii
inclinati.Se constituie si se org ca o faza sup proc se siroire, in care apele sunt
colectate in forme negative de relief. Sunt seci mai tot timpul anului, dar in cond de
precip abundente si de scurta durata, pot genera debite puternice, scurg apei caract
prin viteze deosebite si pagube deosebite.
Un torent se form pe caile lasate de siroire,det aparitia rigolelor, ogaselor,
ravenelor,viroage si valcele.torentul are 3 parti:bazinul de receptie,canalul de scurg si
conul de dejectie

7. Reteaua hidrografica. Apele cu scurgere permanenta paraul

Apele curg-apa prov din precip si sustinuta de aportul ap subterane , se deplaseaza

pe linia cea mai mare panta si se indreapta spre formele cele mai joase de relief, de
forma alungita valea.
Caracteristica principala a acestor categorii o constituie faptul ca au o obarsie
definite,o vale proprie, un debit de apa permanent si un pct de varsare stabil.
Dupa modul cum se prod scurg lichida, debitul acesteia si dimens terit dupa care isi
aduna apele deosebim: paraul, raul si fluvial
Paraul reprez unit hidrografica cea mai mica dar cu un bazin hidrografic propriu.Desi
are o albie proprie, scurg apelor poate avea character permanent dar si perioade de
secare, fctie de climatul zonei in care se desfasoara(au o lung de sub 50 km, o
supraf mai mica de 300 km3 si debit multianual mai mic de 1 m3/s)

8. Reteaua hidrografica. Apele cu scurgere permanenta raul

Apele curg-apa prov din precip si sustinuta de aportul ap subterane , se deplaseaza

pe linia cea mai mare panta si se indreapta spre formele cele mai joase de relief, de
forma alungita valea.
Caracteristica principala a acestor categorii o constituie faptul ca au o obarsie
definite,o vale proprie, un debit de apa permanent si un pct de varsare stabil.
Dupa modul cum se prod scurg lichida, debitul acesteia si dimens terit dupa care isi
aduna apele deosebim: paraul, raul si fluvial
Prin unirea a doua paraie iau nastere raurile.
Raul este un curs de apa cu caracte permanent si are cel putin o albie minora biane
delimitate dpdv morfologic. Are cateva elem proprii care il caracterizeaza:
- izvorul sa locul de obarsie
- cursul raului sau albia prin care acesta se scurge
- varsarea sau gura de varsare
Izvorul constituie locul in care raul isi are originea de formare ca entitate hidrografica
a unui rau

9. Reteaua hidrografica. Apele cu scurgere permanenta

- sectoarele caracteristice cursului unui curs de apa
- diferentieri in zona de varsare (delta/estuar)

Cursul raului reprez traseul parcurs de apa pe canalul de scurgere(albia minora) intre
izvor si varsare sau confluenta cu un alt curs de apa.
Poate fi divizat in trei sectoare din amonte in aval: superior, mijlociu si inferior.Aceste
sectoare se deosebesc intre ele prin caracteristici fizico-geografice,
morfologice,topografice, hidrografice si hidrologice
Cursul superior-se desfas din zona obarsie pana la iesirea din zona Montana dar si
zonelor mai joase dpdv altitudinal
Sectorul se caract printr-o panta mare, viteza mare de scurgere a apei, debite
sufficient de bogate, cu alim din precip si mai puitin din subteran
Valea are un profil transversal in forma de V, o albie minora si mai putin majora iar
in profil longitudinalprez numeroase repezisuri si cad ale pantei
Cursul mijlociu-se desfas in aval de cursul superior si realiz trecerea catre cel inferior
si este situat in reg de deal si de podis
Se caract prin pante cu valori mai reduse, valea raului se largeste prezentand deja
alibi majore, cu versanti larg deschisi
Panta profilului long scade simtitor, eroziunea se manifesta pe orizontala: prin aportul
de principali afluenti debitul creste inregistarndu-se revarsari periodice si inundatii.
Cursul inferior-este situat de obicei in zonelel joase ale bazinului geografic,se carct
printr-o panta redusa a profilului long , o viteza de curgere a peimult diminuata,
eroziunae verticala si orizontala aproape inexistenta.
Valea cursului de apa-prezinta toate elem componente, albie minora,albie majora
bine dezv, lunca,terasele si la diast mari versantii
Varsarea raului(gura de varsare)-reprez pctul cel mai bine definit astfel lung raulyui
se stabileste avand ca reper gura de varsare a raului catre izvor
Frecvent un rau- afluent se varsa in alt rau-colector sau receptor iar cand un rau se
varsa intr-o alta unit acvatica(lac,mare,ocean) locul de varsare poarta numele de
liman,delta,estuar si fiord.
Liman-gura de vars a unui curs de apa in mare, in cond in care aceasta este
inundata de ape marine-limane maritime si fluviatile
Estuar- gura de vars a unui rau, in mari cu mare puternice care nu permit depunerea
aluviunilor si duc la largirea gurii de varsare si patrunderea acesteia in int
continentului
Estuarul reprez efectul invadarii de catre apele marine sau oceanice a unui curs de
apa in gen cu o vale ingusta si cu versanti abrupti
Delta- reprez o vasta zona de acumulare a depozitelor aluvionare aduse in general
da marile fluvii si depuse in gura lor de varsare.Aceste guri se form in zona de
conmtact intre ap fluviatile cu cele maritime, unde viteza de scurg este redusa si
toate aluviunile se depun.

10. Elementele caracteristice retelei hidrografice. Lungimea unui rau si

coeficientul de sinuozitate

Totalitatea cursurilor de apa , permanente si nepermanente, precum si alte unit

acvatice, lacuri,balti si mlastini care sig scurg apei intr-un anumit spatiu geografic
constituie reteaua hidrografica
Tot ansamblul de organisme geografice reprez sistemul hidrografic sau fluviatil.
Formarea si evolutia unui bazin hidrografic este rez interact intre fluxul de energie si
materie care patrunde in limitele sale spatiale si rezistenta determ de aspect
morfologic si geologia zonei.Principala sursa de energie este energia solara
Sistemele de rauri sau fluviatile pot fi:
-independente-raurile se varsa direct in mare ,ocean,lacuri
-dependente-raurile se constituie in afluenti ai unoe rauri mari si care se varsa in
lacuri,oceane,mari
Sistemele de rauri, sau un rau principal se caract prin: lungime, coeficient de
sinuozitate, de ramificare sau despletire, de regularizare, profil sau panta
longitudinala
Lungimea raului (L) reprez distanta de la izvor la varsare, masurata in lungul cursului
de apa si expr in km prin folosirea hartii topografice, de la varsare catre
izvor.Determinarea lung raului se face pe harta fol un distantier cu segmente
egale(compas si curbimetru)
In determinarea lung reale a unui curs de apa se intalnesc doi termini:
- coeficientul de sinuozitate
- coeficientul de ramificare
Coeficientul de sinuozitate(Cs) reprez raportul dintre lung reala a cursului de apa, si
lungimea linie drepte ce uneste extremitatile luate in considerare
Cs = Lm / Ld
- C scoef de sinuozitate
- Lm lung reala masurata
- Ld lung mas ,in linie dreapta

11. Elementele caracteristice retelei hidrografice. Coeficientul de ramificare si

densitatea retelei geografice

Totalitatea cursurilor de apa , permanente si nepermanente, precum si alte unit

acvatice, lacuri,balti si mlastini care sig scurg apei intr-un anumit spatiu geografic
constituie reteaua hidrografica
Tot ansamblul de organisme geografice reprez sistemul hidrografic sau fluviatil
Sistemele de rauri, sau un rau principal se caract prin: lungime, coeficient de
sinuozitate, de ramificare sau despletire, de regularizare, profil sau panta
longitudinala
Coeficientul de ramificare (de despletire)( Cd)-
In evolutia unui curs de apa cand acesta strabate sau traverseaza forme morfologice
majore,mai ales in zona de contact, datorita diminuarii pantei albiei, aceasta se
despleteste in mai multe alibi secundare.
Valoarea acestor depletiri se expr printr-un coefficient ce reprez raportul intre suma
lungimilor bratelor si lungimea raului stabilita de- lungul cursului principal
Cd = l1+l2+l3++ ln-1+ln / L
Cd- coef de despletire
l1+l2lungimea bratelor secundare
L-lungimea albiei principale pe sectorul respective (A B)

Prin intermediul schemei hidrografice putem preciza lung cursului de apa principal,
izvorul si varsarea acestuia precum si pozitia tuturor confluentelor si a unghiului de
record cu raul principal
12. Vaile raurilor si geneza lor. Elementele unei vai in profil transversal

Valea- reprez forma de relief create prin actiunea apelor curgatoare si reprezinta
forme negative de reief existente pe suprafata uscatului, cu aspect ingust si alungit
Vaile pot avea dimensiuni diferite(de la cativa metri latime in zona Montana la cativa
km,zeci de km,sute de km in zona de campie)
Geneza vailor este determinata de existenta precipitatiilor si forta graviatiei, factorii
fizico-geografici: regimul climatic, structura geologic etc. si factorii subaerieni (ghetari,
vanturi) Dupa agentul care le creeaza:
- vai create prin actiunea apelor curgatoare, vai fluviatile
- vai create si modelate prin actiunea ghetarilor, vai glaciare
Principalele categ de vai atat in profil longitudinal cat si transversal:
- vai simetrice- au versanti cu aprox aceeasi inclinare
- vai asimetrice- au versanti cu inclinari diferite
Profil transversal reprez intersectia sectiunii de curgere a apei cu un plan vertical
perpendicular pe directia de curgere a apei, intr-un punct anume stabilit
In profil transversal elementele unei vai sunt:
- fundul sau patul vaii si reprez partea cea mai coborata si care este ocupata
permanent de apa
- albia minora reprez sectiunea raului acoperita permanent cu apa, la niveluri medii si
mici si se situeaza fie in roca de baza in cursul superir al raului,fie in propriile
aluviuni,specific cursului inferior
- albia majora reprez sectorul sau regiunea de albie, acoperita temporar cu apa
lunca(in cursul inf extensiunea albie majore,luncii este maxima trecerea catre versant
facandu-se prin terasele raului)
- terasele- reprez vechi albii majore ramase suspendate datorita adancirii prin
eroziunea raului. Ele pot fi: de acumulare si de eroziune
- versantii- se constituie in delimitarea laterala stanga-dreapta a unei vai.Pot fi abrupti
in cursul superior si mai putin inclinati
Adancimea vaii (H)-reprez diferenta de nivel, dintre cumpana apelor si patul raului
propriu-zis
Latimea vaii (l)-reprez distanta dintre cei doi versanti ai vaii respective

13. Vaile raurilor si geneza lor. Caracteristici ale albiei minore in plan

Valea- reprez forma de relief create prin actiunea apelor curgatoare si reprezinta
forme negative de reief existente pe suprafata uscatului, cu aspect ingust si alungit
Vaile pot avea dimensiuni diferite(de la cativa metri latime in zona montana la cativa
km,zeci de km,sute de km in zona de campie)
Geneza vailor este determinata de existenta precipitatiilor si forta graviatiei, factorii
fizico-geografici: regimul climatic, structura geologic etc. si factorii subaerieni (ghetari,
vanturi) Dupa agentul care le creeaza:
- vai create prin actiunea apelor curgatoare, vai fluviatile
- vai create si modelate prin actiunea ghetarilor, vai glaciare
Albiile raurilor sunt felurite ca aspect mai ales vizibile in plan.albia minora este cea
mai activa forma din cadrul vaii. Exista albii din zona montana si albii din zone joase.
Principala caracteristica a albiilor din zona montana este prezenta fragmentelor mari
de roca rezultate din interactiunea apa albie roca.
Caracteristica albiilor de campie este meandrarea. Astfel: curentul de apa din albie
act asupra modului usor concave in sensul crest curburii acestuia si insotita de o
deplasare laterala in sensul de act al curentului de apa.Procesul poate continua pan
ace lungimea raului duce la scaderea pantei longitudinale si diminuarea vitezei apei.
Dupa forma si stadiul de evolutie meandrele pot fi:
- divagante sau ratacitoare, caracteristice cursului de apa cu lunci largi
- incatusate sau adancite,sunt formate in roci dutre ca urmare a cresterii
debitului si puterii de eroziune a raului
Dupa gradul de complexitate a sinuozitatii:
- simple,cu o singura bucla
- complexe,cu mai multe bucle
- meandru parasit sau brat mort

in evolutia albiei unui rau mai putem intalni:

Plajele- iau nastere la maluri si sunt alcatuite din aluviuni depuse, nisipuri
Bancurile de nisip- formate prin acumularea nisipurilor sau pietrisurilor ca urmare a
reducerii vitezei curentului de apa sau ceva obstacole
Grindurile-se formeaza prin evolutia ulterioara a bancurilor de nisip fie prin
depunerea aluviunilor
Ostroavele- rezulta prin evolutia bancurilor de nisip si a grindurilor.Specific
este,vegetatia ierboasa, arbustiva si arboricola; iar marea majoritate a ostroavelor
evolueaza in insule
Formarea ostroavelor si a insulelor determina desfacerea in brate a cursului principal
Zatonul-rest al unui vechi brat clomatat-apa nu curge si se dezv veg acvatica
Reniile-prtiuni ale malurilor convexe form prin depuneri de nisipuri si pietrisuri
Popina-este o insula in alba minora sau majora form prin activit de eroz laterala a
raului
In albia minora se remarca prezenta a doua caracteristici: talvegul (linie imaginara ce
uneste pctele cu adanc cea mai mare) si vadul (portiuni ale albiei minore in care
adancimile sunt mici pe intreg profilul transversal al raului)

14. Vaile raurilor si geneza lor. Caracteristici ale apelor curgatoare in profil
longitudinal

Valea- reprez forma de relief create prin actiunea apelor curgatoare si reprezinta
forme negative de reief existente pe suprafata uscatului, cu aspect ingust si alungit
Vaile pot avea dimensiuni diferite(de la cativa metri latime in zona montana la cativa
km,zeci de km,sute de km in zona de campie)
Geneza vailor este determinata de existenta precipitatiilor si forta graviatiei, factorii
fizico-geografici: regimul climatic, structura geologic etc. si factorii subaerieni (ghetari,
vanturi) Dupa agentul care le creeaza:
- vai create prin actiunea apelor curgatoare, vai fluviatile
- vai create si modelate prin actiunea ghetarilor, vai glaciare
Raul de-a lungul cursului sau, de la izvoare la varsare, traverseaza mai multe forme
de relief.
Profilul longitudinal al raului se realizeaza pri reprez grafica in plan vertical al liniei
continue ce uneste, din amonte in aval, talvegul, malurile sau/si nivelul oglinzii apei
considerate la data respective
Raurile de munte , prezinta in profil longitudinal, caractere determinate de tectonica
regiunii, de energia de relief si de conditiile climatice specifice zonei in care raul isi
dezvolta bazinul geografic.astfel profilul longit prez o panta accentuate , cu
numeroase repezisuri si cascade, iar meandrele se inregistreaza foarte
rar(incatusate).
Raurile de campie au o panta mult mai redusa dar fenom de meandrare dezvoltat
Profilul longit al unui rau se determina si se studiaza prin doua componente:
- panta albiei si panta oglinzii de apa
Panta raului-reprez raport al diferentei de nivel intre cele doua extreme ale acestuia,
izvorul si varsare si distanta dintre acestia, lungimea raului

I = H1-H2 / L
I = panta raului sau profilului

H1 = cota extremei superioare, izvorul

H2= cota extremei inferiaore, varsare

L= distanta intre cele doua puncte, lungimea

Valoarea pantei se exprima in grade, sau metru/ metro sau in metri/kilometri

In stadiul initial albia prez numeroase rupture de panta iar in stadiul interimar raul
ajunge la profilul de echilibru, cel ideal fiind greu de realizat.
Raurile de-a lungul traseului lor, in profil longitudinal,inreg si form cateva elem
specifice: cascada, repezisul,pragul.

15. Elementele morfometrice ale unui bazin hidrografic

Supraf care se form , se alimenteaza si exista pana la varsare, intr-un alt rau,lac,
mare, sau ocean, un rau sau un siast hidrog formeaza bazinul hidrografic.
Elem morfometrice sunt: cumpana de apa (C a); supraf bazinului (F sau S); lung
bazinului (L)-lung max si min-; latimea bazinului (B); latimea maxima a bazinului(L max)
altitudinea medie a bazinului (Hm); panta medie a bazinului (Im).
Alte elem mai pot fi: graficul circular de repartizare a supraf bazinului, graficul de
repartizare a supraf bazinului pe zone de altitudine, panta medie, coeficientul de
acoperire a bazinului cu alte unit. acvatice.

16. Scurgerea raurilor. Scurgerea medie, minima si maxima

Scurgerea medie reprez cant medie de apa intr-o perioada mai indelungata (m 3/s).
Raportul dintre cant de apa transp de rau intr-o unit de timp si supraf acestuia caract
scurg medie prin: scurg medie specifica(q)- l/s/k mp- sau val stratului scurgerii(mm)
Se det ca o valoare medie aritmetica a debitelor zilnice,lunare sau anuale. Valoarea
medie pt o per mai indelungata rezulta din media aritmetica a val medii anuale-
debitul mediu multianual sau modulul debitului
Scurgerea minima reprez cea mai mica cant de apa care se scurge in albia minora a
unui rau intr-o anumita perioada de timp.In faza de scurgere minima se intalneste si
fenom de secare al apelor
Scurgerea maxima este datorata abundentei ploilor ce se suprapun peste caderea
zapezilor.Durata determinarilor este det de cant si intens precip,marimea baz
hidrog,zona fizico-geografica.
Viiturile(nivale, pluviale,pluvio-nivale) se caract prin aceea ca scurgerea cu val f
ridicate se prod pe un interval scurt de timp
Inundatiile reprez fenom hidrologic in care amplitudinea deosebita a scurgerii
maxime ajunge la nivele extreme.

Apele subterane
Apele din litosfera, de provenienta exogena si endogena,care circula sau stagneaza
in porii sau fisurile rocilor constituie apele subterane.
O parte din apa ajunsa pe supraf uscatului, prin intermediul precip atm, patrunde in
subteran prin infiltratie.De asemenea si apa aflata in aer in stare de vapori.
Odata patrunsa in parte sup a litosferei, prin infiltratie sau condensare,cf principiului
gravit urmeaza o cale proprie: o parte revine in atm, prin evap,sub forma de vap, iar
o aprte circula in subteran formand unit acv subterane, strate acvifere, lacuri sau
cursuri de apa.
Propr hidrologice ale rocilor
Apa indiferent de provenienta si natura ei, se infiltreaza in roci si se acumuleaza in
porii si fisurile acetora form strate si zacaminte de apa subterana.Cant de apa pe
care o pot acumula rocile depinde de propr hidrolog, comp granulometrica,
porozitatea, umiditatea, permeabilitatea
Porozitatea si cifra porilor
Definitia porozit- reprez raportul dintre volumul golurilor dintre part solide ale unei roci
necoezive in st nat si vol total al rocii respectivePorozit si dimens porilor sunt in fctie
de forma si diam granulelor, modul de dispunere in roca si gradul de indesare.In fctie
de granulometrie rocile necoezive se clasifica in: pietrisuri(d>2mm);
nisipuri(0.02<d<2mm); prafuri(0.02<d<0.02mm); argile(0.0002<d<0.002mm); coloide
si solutii(d<0.0002)
Porozitatea poate fi determinate sub forma de :
- poroz totala sau coeficientul de poroz-reprez rap in %, dintre vol porilor(Vp) si
vol tot de roca (Vt)
n % = Vp / Vt *100 si este fctie de forma,dimens si modul de aranjare al
granulelor:
-soluri-30-50%; argile-10-50%;pietrisuri 25-40%;nisipuri 25-45%;argile aluvionare
80-90%;calcare-2.5-20%;gresii-5-20%;granite 0.2-1.5%;bazalte-0.1-2%
- porozit eficace reprez vol total al golurilor prin care apa se poate deplasa sub
act gravit.;este deter de faptul ca reperez capac de cedare a apei de catre
roci;creste cu dimens si modul de aranjare a granulelor in startul de roci.
Porozit poate fi clasif in functie de urmat criterii:
-dupa natura si modul de formare a rocilor:porozit primara si second;
-dupa distributia si dimensiunea golurilor:reticulara,coloidala,capilara,micro si
macro porozit;
-dupa grd de leg intre pori cu med subaerian:dechisa si inchisa
-dupa dimens golurolor ce asig cir apei:de interstitii,vacuolara,de fisuri si canale
-pietrisul -25%;pietrisuri si nisipuri-20%;nisipuri fine 10%;gresii -10%;argile
5%;pietrisuri cimentate 5%;aluviuni recente 20%;
Porozit scade cu adanc dat pres litostatice care cond la mics glolurilor din roci
Permeabilitatea-propr pe care o au rocile de a lasa apa sa circule prin porii si
fisurile rocilor.Valoarea permeabilitatii este valiabila,in fct de modul de aranjare a
granulelor,marimea porilor,temp,vascozi apei.Permeab depinde de porozit astfel
 rocile sedim(pietris,nisip,gresii)contin pori din care apa patrunde si circula cu
usurinta=roci cu permeab omogen.ARgilele sunt roci foarte poroase.Permeab
unei roci depinde de dimens porilor,si nu de vol total al acestora.
D.p.v.d al permeab rocile se impart in 3 categ:acvifere,acviclude,acvifuge.
Rocile acvifere sunt roci poroase,au pori supracapilari si o mare capac de a
magazine apa ,dar si de a o ceda(pietris,nisip,gresii,bolovanisuri si conglomerate
slab cimentate)
Rocile acviclude sunt roci cu pori capilari si subcapilari,prin care apa circula f
incet,numai sub pres si capac de cedare nula(argilele,marnele)
Rocile acvifuge sunt roci compacte,permeabile numai prin fisuri,nu au pori,decat
de dimen f mici,conditii in care apa nu poate patrunde(rocile
eruptive,metamorfice,sedimentare cimentate)
CAPACITATEA DE ABSORTIE
-este propr rocilor de a se imbiba cu apa sau alte lichide cu care vin in
contact;este functie de vol porilor,de comp granulometrica si de gradul d
eindesare
Se exprima prin coeficientul de absortie (Ca),care reprez rap dintre masa de apa
retinuta de o proba de roca in stare naturala si masa aceleiasi roci uscata la105 C
Ca % =m1-m/mX100 in care Ca:coef de absortie;m1=masa rocii saturate cu apa
g;m=masa rocii uscate la 105 C,g
Coeficintul de saturatie (Hs) exprima gradul de saturare cu apa a unei roci si este
raportul intre absorptia la pres normala si absorptia la pres de 150 kg/cm
GRADUL DE INDESARE SI CAPACITATE A DE INDESARE
Componentii rocilor necoiezive nu sunt lergati prin ciment si astfe ei se aseaza in
sisteme mai mult sau mai putin simple in functie de starea de indesare.Aceasta
este definite prin gradul de indesare (D)iar posib de indes respective,prin capac
de indesare
Gradul de indesare variaza intre 0 si 1 si in funct de el rocile necoezive pot fi:
-afanate in care D=0-0,33 indesate D=0,33-0,66 si foarte indesate D=0,66-1
HIGROSCOPICITATEA
-este propr pe acre o au unele roci de a absorbi vaporii de apa din atm si de a
retine apa ;depinde de natura rocilor si porozit lor;poate fi mare sau maxima,mica
sau redusa.
Coeficientul de higroscp a unei roci reprez greut apei in g,absorbita de o roc ape unit
de supraf(cm) in unit de timp(s),in contact cu aerul (la 50% umidit relative si la temp
de 25 G)

PRINCIPALELE CATEGORII DE APE SUBTERANE

- apele vadoase,care se infiltreaza de la supraf uscatului in adancime si care
apar la zi dupa un timp relative scurt.Cuprind apele de infiltrare, apele care
curg in stratele acvifere freatice si apele de adnacime
- apele fosile, ape vadoase sau provenite din mari, lipsite de circulatie sau circ
lenta.
Formele de apa in roci- dupa raportul pe care il are cu roca apa poate fi :
- legata- asig umid naturala a rocilor si poate fi legata-chimic si fizic
chimic(de constitutie,cristalizare,zeolitica)- strans leg de reteaua cristalina a
mineralelor, intrand in comp ch a acestora ca molec sau ioni de H+ si OH-
Fizic(adsorbita)-reprez apa care, inconjoara part min ca urmare a fortelor
moleculare si electrochimice.Poate fi:higroscopica(leg de f electromoleculare de
la supraf granulelor minerale) si peliculara(apa care inconjoara granulele minerale
 dat fortelor electromolec din jurul granulelor si din jurul ionilor ce form invelisul
difuz.
- libera- care se deplaseaza in spatiile dintre granulele rocilor sub act fort
capilare si a gravitatiei.Se intalneste sub doua forme:apa capilara- se mentine
in porii rocilor ca urmare a tens superficiale si a fortelor capilare si gravifica-se
gaseste in porii supracapilari si fisurile mari sub act f gravitationale.

STRATELE ACVIFERE
- omogene si heterogene
Elementele unui start acvifer
- zona de alimentare- si la cotele cele mai inalte si vine In contact direct cu atm
sau cu apele de supraf
- zona de dezvoltare- extindere mare,circ apei in strat redusa
- zona de descarcare- sit la cotele mai joase ale strat acvfer si esentiala prin
aparitia izvoarelor.
Apele subterane se pot clasifica in:
- freatice- a caror existenta si regim hidrologic este sub infl cond climatice
- de adancime- se situeaza sub cele freatice si nu sunt infl de cond climatice
Stratele acvifere freatice
Prin strat acvifer freatic se intelege primulorizont acvifer liber,in care zona de
alimentare coincide cu zona de dezv,si a carui existenta depinde de prezenta unui
strat impermeabil, a precip si a ap de supraf.Se caract prin curgerea continua a apei,
de la un nivel superior la altul inferior, sub act unei pres piezometrice-inalt coloanei
de apa(m,cm), cuprinsa intre altitudinea niv piezom sup si cel inf.
Prin originea,natura si ext lor spatiala str freatice se alimenteaza,pe intreaga lor
supraf, din precip si local sau partial din apele de supraf, prin interm ap de adancime
sub pres, prin condensarea vap de apa si dat activ antropice.
Tipuri de strate acvifere freatice:
- str acv din vaile fluviatile,lunci,terase
- str acv din zonele interfluviale
- str acv din piemonturi accumulative si campii piemontane
- str acv in zona litoralului marin si campiile continentale
Stratele acvifere de adancime
- se deosebesc de cele freaticeprin faptul ca se dezv intre2 strate impermeabile,
zona lor de alimentare se afla uneori la mari distante fata de zona unde se
extend;sunt cantonate in formatiuni precuaternare
-sunt putin sau deloc infl de comp ag externi,au apa sub pres ,debite si temp const
-pres in str acv captive depinde de inclinarea stratelor

CLASIF IZVOARELOR
Prin izvor se intelege locul de aparitie la supraf teren a apei subterane,ia nastere
printr-un accident tectonic sau prin act de eroz a stra acvifer iar in cazut deschiderilor
artificiale izvoarele sunt artif.
Emergentele tipuri de izvoare care provin din str acvifere(freatice si de adancime)
Exurgentele izv care au la origine apele vadoase patrund in masa de calcar prin
fisuri si apar sub forma de izv cu apa curata si temp moderate
Astfel izv se pot clasif dupa situatia geologica :ascendente,descendente-dupa temp
apelor-dupa cant de saruri si gaze dizolv in apa
Dupa modul cum ies apele la suprafata terenului:
a.Izv descendente-apa din aceste straturi are o circulatie descendenta,de la
infiltrare si pana la iesire,aflandu-se sub infl gard de inclinare al pantelor (de strat,de
vale,de terasa,de grohotis,din zone de alunecare,din roci compacte)
-izv descend de strat :monoclinare(cup intre 2 stare impermeabile),sinclinare(din
intersectarea stratelor acviefere prin procesul de eroz al apelor),anticlinare(la baza
startelor acvifere si sunt cup intre stratele impermeabile)
-izv descend de vale iau nastere la baza versantilor vaii
-izv de terasa-apar la baza teraselor,la contactul dintre depozitele permeabuile si
cele impermeabile
-izv descende de grohotis-pe versantii usor inclinati ai unor vai presarati cu grohotis
si iau nastere la baza acestora,izv cu debit variabil
-izv descend de roci cmpacte-rocile calcarose sunt strabatute de numeroase
fisuri,canale s.a. prin care circula liber apa de origine meteorica,sub influenta fortei
Gravifice pana iese la zi sub forma de izv carstice descend
b.Izv ascendente-se caract print-o circulatie a apelor prin startele acvifere ,mai intai
pe linie descendenta ,iar apoi pan ace apar la suprafat au un curs ascendant
Clasificare:
Ascendente de stat ,de falie,arteziene,vocluziene si intermitente
Izv ascd de strat se intalnesc in regiunile und erelieful este cutata iar stratul purtator
de apa prez zona de alimentare la o cota mai inalta fata de punctual de aparitie a izv.
Izv de ascd de falie-apar pe linie de falie sub presiune si cu un debit bogat
Izv arteziene iau nastere pe axul unor sinclinare atunci cand startul acvifer este
intersectat de un accident tectonic sau prin eroziunea apelor curgatoare
Izv vocluziene specific reg clacaroase ,se form din apa rauriloe sau paraielor care
dispare la un moment dat circula in masa de clacar prin fisuri sau canale iar apoi
apare la o cota mult mai coborata cu un debit f bogat de apa
Izv intermitente raspand atat in reg clacaroase cat si vulcanice

Clasificarea izvoarelor dupa temperatura:

-reci care au temp apei mai mica sau egala cu temp medie anuala a aerului din reg
respect
-calde sau termale care se carct tot timpul anului prin temp apei mai ridicata
decat temp medie a lunii celei mai calde din cursul anului
Izv calde:hipotermale(20-35 C),izotermale(36-37 C),mezotermale(38-42
C),hipertermale(>45 C)
Originea si geneza lacurilor
-agentii externi si interni clasifica lacurile dupa origine:
Fortele tectonice-prin misc de ridicare a unor foste bazine marine si faliile prod pe
supraf blocurilor continentale=form depres lacustre,cu suprafsi adancimi f mari
Vulcanii- au determinat asupra scoartei terestre num categ de forme depresionare
care au permis acumularea apei pana la constituirea de unit acvatice terestre cu
caract deosebite
Ghetariiau luat nastere prin interm glaciatiunii cuaternare,atat cea montana cat si
de calota,aparand cele mai numeroase unit lacustre existente pe Terra
Apele subterane si meteorice- determ depres lacustre in numeroase categ de roci
sedim :calcare,sare si depozite loessoide.
Princip caracteristici morfologice si morfometrice ale lacurilor
Lac-legatura organica intre masa de apa si chiuveta lacustra
Tarmul-zona de contact a supraf luciului de apa cu uscatul
Parametrii morfometrici:
-Suprafata lacului(F0) al lacului reprez intinderea luciului de apa,la un anumit nivel
si se apreciaza in m2.ha sau km2
-Lungimea lacului(l)-distanta intre doua pcte extreme de pet arm,masurate la nivelul
luciului de apa,m liniari sau km
-Latimea maxima(Bmax)-dist max dintre doua maluri opuse,se det pe o
perpendiculara a lung lacului
-Latimea medie(Bm)-se det ca raport intre supraf lacului si lung acestuia
-Perimetrul lacului(P)-lung propriu-zisa a tarmului sau a malurilor lacului
-Gradul sau coeficientul de sinuozitate-rap dintre perim lacului si circumferinta
unui cerc egala cu supraf lacului
-Adancimea maxima(Hmax/Amax),m
-Volumul de apa al lacului(V)

Clasificarea lacurilor
-lacuri cu ape dulci(adanci,cu ape putin adanci si baltile,turbariile,artropice)
-lacuri cu ape salamastre
-lacurile cu ape sarate
-lacurile cu ape termale