fiannn

crJfl/rjrr
q!nta Liturghie constituie centrul cul-
lJtului ortodox. M este cea mai mztre
tain a Bisertdi nozlstre, talna prezentei lui
ITrtstosprtnte noi. Pentru acezta ea rrn-
ne intotdeauna pentru om singura ndejde
pentru dobndirea vietii celei adevrate.
in spaftul duhovnicesc aI Sfintei Liturghii
ne introduce cu mult iscusinf Sfntul
Nicolae Cabasila.
Sfntul Cabasila, a rui pomenire se
prznuiegte pe 2O iunie. a fost un vlastar aI
Tesalonicului. Mare teolog mistic, el este cel
mai important reprezentant aI umanismului
@Editura <<Evanghelismos> ortodox din veacul aI XIV-lea.
Bucuregti Printre oprerele sale cele mai de searn
Tel:331 1022 se numr gi "Tlcuirea Sfintei Liturghii', o
tpniuletftftCgf
Iucrare clasic in felul ei. Paginile urmtoare
T.t: (Pl 345O26:345$2t
 cuprtnd cteva fragmente alese din aceast
Iucrare.
Cuvintele insuflate de Dumnezeu ale
sfntului ne deschid ochii duhovniceilti
dndu-ne putinfa de a ne apropia cu simfire
duhovniceasc de Sfnta Liturghie gi de a
participa Ia ea cu adevrat iar nu a fi numai
ni1te spectabrt pasivi. Aga vom putea s
rspundem in mod congtient chemrii dt-
toare de bucurie pe care Maica noastr Bi-
serica o repet Ia fiecare sinax euharistic:
'Oustafi gi
vedefi c bun este Domnul,;
'Trupul lui
llrtsfos primifi Si din izvorul cel
far de moarte gustafi'.
rrculnnn SFINTEILITT,JKGTIII
pre-
I ucrarea Sfintei Liturghii const in
L.lfacerea Darurilor pe care le aduc cre-
dinciogii, a pinii gi a vinului, in Trupul 9i
Sngele lui flristos, iar scopul ei este sfinti-
rea credinciogilor, care prin Sfnta imprt-
ganie dobndesc iertarea pcatelor lor, bo-
gtie de daruri duhovnicegti Si mogtenirea
imprfiei Cerurilor.
La aceast lucrare gi la implinirea scopu-
lui contribuie rugciunile, cntrile, citirile
din Vietile Sfintilor gi toate cele ce se svr-
gesc gi se spun in decursul Liturghiei. Iar
prin toate acestea vedem zugrvrt, ca in-
tr-un tablou, toat wata lui flristos, de la

4
 inceputul pn la sfrgitul ei. Pentru c sfin,
tirea Darurilor, adic insgi Jertfa, propov-
duiegte moartea, invierea Si inlarea Lui,
aceste daruri prefcndu-se in insugi Trupul
Domnului, care a fost rstignit, a inviat gi
s-a inlfat la ceruri. Cele ce se svrgesc
inaintea Jertfei inchipuie faptele care s-au
petrecut inainte de moartea Domnului,
adic venirea Sa in lume, artarea Sa, minu-
nile pi invftura Sa, iar cele de dup Jertf
simbolize az pogorrea Sfntului Duh peste
Apostoli, intoarcerea oamenilor la Dumne-
zeu gi comuniunea lor cu El.
Credinciogii care merg la biseric 9i par-
ticip la toate acestea cu luare aminte, se
fac mai statornici in credint, mai fierbinfi in
evlavia gi dragostea lor ctre Dumnezeu.
intr-o asemenea stare duhovniceasc se
invrednicesc s se apropie Si de focul Sfinte-
lor Taine Si s se imprtgeasc cu credinf Sfintei Mese, unde se pun Darurile pe care le aduc
gi dragoste.
6
Acesta este pe scurt sensul Sfintei Litur-
ghii. S cercetm acum, pe ct putem mai
amnunfit, incepnd cu cele ce se svrgesc
la Sfnta Proscomidie*.
PROS@MIDIA
Cinsdtele Darud
?inea gi vinul, pe care le aduc credin-
cioSii pentru Sfnta Liturghie gi care sim'
bolizeazTrupul 9i Sngele Domnului, nu se
a$eaz de la inceput pe Sfnta Mas pentru
Jertf, ci mai intai se a$eaz la Sfnta
Proscomidie Si se afierosesc lui Dumnezeu
ca Cinstite Daruri. Aceasta este de acum
inainte denumirea lor.
" Loc special care se gsegte in partea slng a
credincioSii pentru Sfnta truharistie. Aici se face
pregtirea lor de ctre preotul litutghisitor.
 li aducem lui Dumnezeu pine gi vin
pentru c acestea constituie hrana exclusiv
omeneasc, cu care se intrefine viala noas-
tr. Pentru aceasta se crede c, atunci cnd
cineva druiegte hran, este ca gi cum ar
drui insgi viafa. ASadar, deoarece prin
Sfintele Taine Dumnezeu ne druiegte viala
vegnic, era firesc ca gi darul nostru s fie
intr-un anume fel dttor de via[, ca s nu
fie nepotrivit ceea ce dm noi cu ceea ce ne
d Dumnezert, ci s aib ceva care le inru-
degte. De altminteri Domnul a poruncit s ii
oferim pine gi vin, iar El s ne dea in
schimb "Pine cereasc" gi 'paharul Viefii". A
vrut s ii druim noi hrana viefii trectoare,
iar El s ne druiasc in schimb viata veg-
nic. Ca in felul acesta harul Su s se arate
ca rsplat gi nemsurata Sa mil ca fapt
de dreptate.
f]
Pomenlrea Jertfel de Pe Cruce
Preotul, dup ce ia in minile sale pi-
nea, din care va scoate Sfntul Agnet, care
se va preschimba in Trupul lui Hristos, spu-
ne: "intru pomenirea Domnului gi Dumneze-
ului Si Mntuitorului nostru lisus Hristos'.
Aceste cuvinte se refer la toat Liturghia 9i
sunt implinirea poruncii pe care a lsat-o
tlristos atunci cnd a instituit Taina Sfintei
Euharistii z 'Aceasta s facefi intru pomeni-
rea Mea' (l'c.22, Lg).
Dar ce fel de Pomenire este aceasta?
Cum il vom pomeni pe Domnul la Sfnta
Liturghie Si ce vom Povesti despre El? Nu
cumva cele care il arat ca Dumnezeu atot-
puternic? Adic faptul c a inviat morfi, c a
druit orbilor lumin, c a poruncit vn-
turilor s se potoleasc, c a sturat mii de
oameni cu cteva pini? Nu, Flristos nu ne-a
cerut s pomenim acestea, ci mai degrab
 cele care arat neputint, adic Rstignirea,
Patimile, moartea. Pentru c Patimile erau
mai de trebuint dect minunile. Patimile lui
flristos ne aduc mntuirea gi invierea, in
timp ce minunile Lui numai ne dovedesc c
El este adevatul Mntuitor.
Agadar, dup ce preotul spune: "intru
pomenirea Domnullri...', adaug cele des-
pre Rstignire $i moarte: 'ca o oaie spre
junghiere s-a adus Fi a un Miel fr de glas
inaintea celor ce il tund, a7a nu $i-a deschis
gura Sa. intru smerenia Lui judecata Lui s-a
ridicat Fi nearnul Lui cine il va spune? C
s-a luat de pe pmnt viafa Lui'(ls. 53,7-8).
$i dup ce a$eaz pe Sfntul Disc Sfntul
Agnet (Mielul) pe care l-a scos, adaug
cuvintelez 'Se junghie Mielul lui Dumnezeu,
Cel ce rtdic pcatul lumii" (cf. In. l, 29).
Apoi cresteaz pe Sfntul Agnef semnul
Crucii artnd astfel felul in care s-a fcut
Jertfaz cu Crucea. Apoi cu copia, care are
lo
form de sulit, impunge Sfntul Agnet in
partea dreapt Si spune: 'Fi unul dintre
ostagi cu sulita coasta Lui a impuns" gi
turnnd in Sfntul Potir vin Si aP , adaug:
'gi indat a ie7it snge 9i ap'(In. 19,34).
Pomenlrea numelor
Preotul continu Proscomidia. Scoate
acum bucti mici (miride) din celelalte Pres-
curi gi le a1eaz ca sfinte daruri pe Sfntul
'intru cinstea
Disc zicnd pentru fiecare: Fi
pomenirea preabinecuvntatei, slvitei St*
pnei noastre, de Dumnezeu Nsctoarei..."
'Pentru pomenirea gi
sau A sfin[ilor...' sau
iertarea pcatelor...'.
Ce inseamn acestea? Multumire ctre
Dumnezeu gi rugciune de cerere. Pentru c
prin darurile noastre fie rspltim fctoru-
lui de bine pentru binefacerea pe care ne-a
fcut-o, fie ne punem bine cu cineva ca s
ll
primim de la el binefaceri. Aga 9i aici. Bise-
rica, prin darurile pe care le aduce lui Dum'
nezeu, ii multumegte pentru c, in persoana
sfintilor ei, i s-a druit iertarea pcatelor gi
imprfia Cerurilor. $i il roag s druiasc Pune deasupra prescurii steluta gi zice:
acestea gi fiilor ei, cei care inc tresc ai al
cror sfrsit este nesigur, ct gi pentru cei
care au murit, dar ale cror ndejdi nu sunt
chiar bune gi sigure. Agadar pentru aceasta
pomenegte numele mai intii ale sfinfilor,
apoi ale celor care sunt in viaf Si la urm
ale celor adormiti. Pentru sfinti mulfumegte,
iar pentru ceilalfi face rugciuni de cerere.
Acopertrea Clnstelor Darud
Cele ce s-au spus Si s-au fcut asupra
Sfntului Agnet, pentru a inchipui moartea
Domnului, sunt simple descrieri Si simbo-
luri. Sfntul Agnef rmne pine numai c
acum devine Dar afierosit lui Dumnezeu gi
t2
inchipuie Trupul lui Hristos, Pe cnd se afla
la inceputul viefii pmntegti. Pentru aceas-
ta preotul pomeneqte minunile care s-au
fcut cu Domnul cel nou-nscut in iesle.
'9i
venind steaua, a stat deasupra' unde era
Pruncul' (Ylt. 2,9). APoi acoper Discul Si
Potirul cu acoPerminte alese Si cdeSte.
Pentru c la inceput puterea lui Flristos a
fost ascuns pn cnd a inceput s fac
minuni, iar Dumn ezeu Tatl a dat mrturia
Sa din cer.
Dup ce termin Proscomidia preotul
liturghisitor vine ta Jertfelnic, st inaintea
Sfintei Mese gi incepe Sfnta Liturghie.
d
&wffi"
l3
 SNANIA TTTI,JRATIIE
Doxologla
'Binecuvntat
este imprfia TatIui gi a
Fiului gi a Sfntului Duh...'. Cu aceast do-
xologie incepe preotul Sfnta Liturghie pen-
tru c 9i robii cei recunosctori fac la fel
atunci cnd se inftipeaz inaintea stpnu-
lui lor. Adic mai inainte de toate il slvesc
gi apoi il roag pentru problemele lor.
Edenllle
Care este prima cerere a preotului? ,pen-
tru pacea de sus gi pentru mntuirea sufle-
telor noastre', Spunnd pace nu se refer
numai la pacea dintre noi, adic atunci cnd
nu avem simfminte rele asupra cuiva, ci gi
la pacea dinluntrul nostru, adic atunci
cnd inima noastr nu ne mustr pentru
t4
nimic. De pace avem, desigur, nevoie intot-
deauna, dar mai ales in wemea rugciunii,
cci fr aceasta nimeni nu se poate ruga
cum trebuie 9i nu poate dobndi nici un
folos din rugciune.
in continuzue ne rugm pentru Biseric,
pentru far, conductori, pentru cei ce se
afl in primejdii qi in general pentru toti
oamenii. $i nu ne rugm numai pentru cele
ce au legtur cu sufletul, ci 9i pentru bunu-
rile materiale de trebuin!: "Pentrubuna in-
tocmire a vzduhuluL pentru imbelgugarea
roadelor pmntului..,'. Pentru c Dumne'
zeu este Pricinuitorul Si Dttorul tuturor
buntfilor gi numai spre Dl trebuie s avem
privirea indrePtat.
La toate cererile preotului, credinciosii
'Doamne miluieg-
rspund in mod repetat:
te'. A cere mila lui Dumnezeu inseamn de
fapt a cere impartia Lui. Pentru aceasta
l5
credinciogii spun numai aceast rugciune
pentru c ea le cuprinde pe toate.
Antlfoanele
Apoi incep cntrile care sunt alctuite
din cuvintele de Dumnezeu insuflate ale
proorocilor. Antifoanele - a$a se numesc -
ne sfintesc Ai ne pregtesc pentru Tain. in
acelagi timp, ins, ne amintesc despre pri-
mii ani ai petrecerii lui Hristos pe pmnt,
atunci cnd inc nu s-a artat mulfimilor 9i
pentru care erau necesare cuvintele prooro_
ce$ti. Ylai trziu, cnd $a artat El insugi, nu
a man fost nevoie de prooroci pentru c l-a
fcut cunoscut loan Boteztorul.
Inhrea ttltc
in vreme ce se cnt al treilea antifon, se
face ie$irea cu Sfnta Evanghelie insofit de
l6
lumnri aprinse. Evanghelia este tinut de
diacon sau, dac nu este diacon, de preot.
Iar inainte ca aceasta s intre in Sfntul Altar
se opregte la mic distant de USile imp-
rteSti gi se roag lui Dumnezeu s fie insofit
de sfinfii ingeri ca impreun s svrgeasc
sfnta slujb qi doxologia. in continuare
ridic Sfnta Evanghelie, o arat credincio-
$ilor $i, dup ce intr in Sfntul Altar, o
ageaz pe Sfnta Mas.
Ridicarea Sfintei Evanghelii simbolizeaz
artarea Domnului inaintea multimilor, pen-
tru c ea il face cunoscut pe insugi Hristos.
A$adar acum cnd Se arat flristos, nimeni
nu mai ia aminte la cuvintele proorocilor.
Pentru aceasta, dup Intrarea Mic, cntm
ceea ce are legtur cu viata cea nou pe
care a adus-o flristos. it nuOam pe insugi
Hristos pentru cele pe care le-a fcut pentru
noi. De asemenea aducem laude Preasfintei
Nsctoarei de Dumnezeu sau sfintilor
T7
potrivit cu praznicul sau sfntul pe care il
cinstegte Biserica de fiecare dat.
Cntarea inhelt sfnt
La sfrgit aducem cntare de laud [n-
sugi lui Dumnezeu Celui in Treime zicnd:
'5finte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fr
de moarte, miluiegte-ne pe noi'. 'Sfnt.
Sfnt, Sfnt" este cntarea ingerilor ([s. 6,
3), iar 'DumnezeLtu,utareuqi "fr de moarte"
sunt cuvintele proorocului Davidz "insetat-a
sufletul meu de Dumnezeul cel tare, cel viu"
(P s .4 1 , ) .
Cntm imnul intreit sfnt dup iegirea ingine s lum aminte, dar s ni se
cu Sfnta Evanghelie ca s vestim c, prin
venirea lui Hristos, ingerii gi oamenii s-au
unit $i alctuiesc de acum o singur Bise-
ric.
l8
Cltlrtle
indata dup aceasta preotul poruncegte
tuturor s nu fie nepstori, ci s aib min-
tea atent la cele ce se svrgesc. Aceasta
inseamn '5 lum aminte". gi prin 'infelep
ciune" le aminteste credinciogilor infelepciu-
nea cu care trebuie s participe la Sfnta
Liturghie. Iar aceast infelepciune sunt gn-
durile bune pe care le au cei ce sunt bogafi
in credint Si strni de orice lucru lumesc.
intr-adevr este nevoie s urmrim Stnta
Liturghie cu gnduri cuviincioase dac vrem
s nu ne pierdem timpul in zadar. gi fiindc
acest lucru nu este ugor, trebuie ca gi noi
aminteasc gi din afar, aga inct s ne
adunm mintea care uit mereu gi este atra-
s de grijile degarte.
De asemenea gi cuvntul Drcpfl' repre-
nnt un indemn. Trebuie s stm inaintea
t9
lui Dumnezeu treji, cu evlavie 9i cu mult
rvn. $i primul semn al acestei rvne este
pozilta dreapt a truPului.
Dup aceste indemnuri se citesc Apos-
tolul Si Evanghelia. Acestea fac cunoscut
artarea Domnului in lume, artare care s-a
fcut incetul cu incetul. La Intrarea Mic
Dvanghelia era inchis Si simboliza penoada
primilor treizeci de ani ai Domnului, atunci
cnd inc tcea. Acum, ins, cnd se fac
citirile, avem descoperirea Sa deplin cu
toate cele pe care le-a sPus multimilor in
invtturile Sale, precum 9i cele pe care
le-a poruncit Apostolilor s le propovdu-
iasc.
Ieglrea Mare
Peste putin liturghisitorul va svrgi Jert-
fa. Trebuie ca Darurile, care ulTneaz s se
aduc jertf s fie a';ezate pe Sfnta Mas.
20
Pentru aceasta merge acum la proscomidie,
ia Cinstitele Daruri, le tine la inlfimea capu-
lui su gi iese din Sfntul Altar. inaintnd
incet Si cu mult evlavie le poart prin
multimea de oameni, insofit de lumnri Si
tmieri. in cele din urm intr in Sfntul
Aftar gi le ageaz pe Sfnta Mas.
La trecerea preotului credinciogii cnt
gi se inchin cu evlavie rugndu-se s fie
pomenifi atunci cnd el va aduce lui Dum-
nezeu Cinstitele Daruri. Pentru c ei $tiu c
nu exist rugciune mai puternic dect
aceast Jertf infricogtoare care a curfat
in dar toate pcatele lumii*.
* Caracteristic pentru legirea
Mare este Imnul
heruvic, care se cnt intr-un ritm lent de ctre psalfir
'Noi care pe heruvimi
cu tain inchipuim Si fctoarei
de viaf Treimi, intreit sfnt cntare aducem, toat
grija cea lumeasc acum s o lepdm. Ca cei ce pe
impratul tuturor voim a-L prtmi, pe Cel nevzut,
inconjurat de cetele ingeregti. Aliluia'.
2l
 Iesirea Mare simbolizeaz mersul lui
Hristos spre lerusalim unde avea s Se jert-
feasc. Ayezat atunci Pe un asin, intra in
Sfnta Cetate insofit de multimi care ii
aduceau cntri de laud.
Stmbolul credlnel
Preotul ii cheam acum pe credincioSi s
'pentru Cinstitele Daruri ce sunt
se roage
puse inainte". Ne rugm lui Dumnezeu s
sfinteasc Cinstitele Daruri care sunt inain-
tea noastr, cas se implineasc astfel sco-
pul nostru principal. Apoi, dup ce adaug 9i
alte cereri, ii indeamn pe tofi s aib pace
intre ei ("Pace tuturor") 9i dragoste ("5 ne
iubim unii pe altii.,.?. 9i, deoarece dragos-
tea dintre noi este urmat de dragostea fal
de Dumnezevsi a credintei desvrqite Si vii
in El, pentru aceasta indat It mrturisim pe
'Pe Tatl' pe Fiul 9i
adevratul Dumnezeu:
22
pe Sfntul Duh, Treimea cea de o fiint Si
nedesprfit".
Apoi liturghisitorul rostegte: "Ugile, ugile,
cu infelepciune s lum aminte". Prin aceas-
tavrea s spun: Deschideti larg toate ugile,
adic gurile Si urechile voastre, ctre
infelepciune, ctre cele inalte, pe care le-afi
aflat Si le credeti despre Dumnezeu. Aceas-
ta totdeauna s le spunefi 9i s le ascultafi
gi, desigur, cu rvn Si cu Iuare aminte.
Atunci credinciogii rostesc cu voce tare
Simbolul Credintei ("Cred intru unul Dum-
nezeu.,,").
Sfnta Jerfr
"S stm bine, s stm cu fric, s lum
aminte, Sfnta Jertf in pace a o aduce"
indeamn iargi liturghisitorul. Adic: s
stm tari in cele pe care le-am mrturisit in
simbolul credintei, fr s fim cltinati de
crctici; s stm cu fric pentru c este mare
primejdia de a ne ingela. $i astfel, rmnnd
tari in credinf, s aducem darurile noastre
lui Dumnezeu cu pace.
in acest moment credinciosii trebuie s
aib mintea gi la cuvintele Domnuluiz "Dac
iti vei aduce darul tu Ia altar gi acolo iti vei
aduce aminte c fratele tu are ceva impo'
triva ta, Ias darul tu acolo, inaintea altaru-
Iui si merg intai si impac-te cu fratele tu
9i apoi venind, adu darul tu'(Mt. 5, 23'24).
A$adar, dup ce inalf sufletele Si simt
mintele credinciosilor de la cele pmnteSti
la cele ceregti, preotul incepe rugciunea de
mulfumire. it imit astfel pe primul Preot,
Flristos, C.area multumit lui Dumnezeu Tatl
inainte de a institui Taina Sfintei Euharistii.
il slavoslovegte acum si el si ii aduce
cntri impreun cu ingerii. iqi arat recu-
nogtinta pentru toate binefacerile pe care ni
le-a fcut de Ia inceputul creatiei. ii mulfu-
24
megte mai ales pentru venirea Unuia Nscut
Fiului Su in lume gi pentru instituirea Tainei
Sfintei Euharistii. Pomenegte, desigur, Si
cele in legtur cu Cina cea de Tain, repe-
fnd chiar cuvintele Domnului: 'Luafi, mn-
ati... Beti dintru acesta toti...'(Mt. 26, 26-
27).
Preotul, dup ce zice: 'Aducndu-ne
aminte agadar de aceast porunc mntu-
itoare gi de toate cele ce s-au fcut pentru
noi: de cruce, de groap, de invierea cea de
a treia zi, de inlfarea Ia ceruri, de gederea
cea de-a dreapta Si de cea de a doua gi
slvit iarSi venire', incheie cu ecfonisul:
'Ale Tale dintru
ale Tale, Tie iti aducem de
toate gi pentru toate, pe Tine Te ludm, pe
Tine Te binecuvntm, lle iti mulfumim
Doamne gi ne rugm fie, Dumnezeului nos-
tru'.
Cu aceste cuvinte este ca gi cum ar spu-
ne Tatlui ceresc: 'iSi aducem aceeagi Jertf
pe care insugi Fiul Tu cel Unul Nscut a
adus-o fie, Dumnezeu Si TatL.$i aducnd-o
iti multumim pentru c Si Acela aducnd-o
adu-
fi-a mulfumit. Nimic de-al nostru nu
gm Ia aceast aducere de daruri' Pentru c
nu sunt fcute de noi aceste darurt ci sunt
Iucrurile minitor Tale. Si nici felul inchinrii
nu este nscocirea noastr' ci Tu ne-ai inv-
tat pi ne-ai indemnat s ne inchinm in acest
fel. Pentru aceasta' toate cele pe care le
aducem fie sunt in intregime ale Tale"
in acelagi timp preotul ingenuncheaz qi
se roag fierbinte lui Dumnezeu pentru
Darurile pe care le are inaintea sa, ca s
primeasc Preasfntul Su Duh qi s se
prefac pinea in insugi Sfntul TruP al lui
Flristos, iar vinul in insu$i Preacuratul Lui
Snge.
Dup aceste rugciuni dumnezeiasca
Jertf s-a infptuit. Darurile s-au sfintit' Flris-
tos Cel Care S-a jertfit pentru lume se
26
gsegte acum inaintea ochilor nogtri, pe
Sfnta Mas. Pentru c pinea nu mai este
inchipuire a dumnezeiescului Trup, ci este
insugi preasfntul Trup al Domnului care a
primit toate acele ocri, plmuirile, scuip-
rile, rnile, frerea, rstignirea. lar vinul este
insugi Sngele care a curs atunci cnd a fost
i4iunghiat Trupul. Acestea sunt Trupul qi
Sngele Domnului, Care $a nscut de la
Duhul Sfnt 9i din Fecioara ylarta, a fost
ingropat, a inviat a treia zi, s-a suit la ceruri
gi a gezut de,a dreapta Tatlui.
$i credem c este aga, pentru c insuSi
Domnul a spus: 'Acesta este Trupul luleu...
acesta este Sngele Meu, (ylc. 14, 22-24)
dar gi pentru c El insugi a pomncit Aposto-
lilor gi intregii Biserici: "Aceasta s o faceti
intru pomenirea Mea" (I-c,.ZZ, l9). Nu le-ar fi
poruncit s repete aceast Tain, dac nu
le-ar fi dat 9i putere s o svrgeasc. gi
care este aceast putere? Slntul Duh. Aces-
27
ta este Cel Care cu mna 9i gura preotului
svrgeste Tainele. Liturghisitorul este sluji'
tor al harului Duhului Sfnt fr s aduc
ceva de la sine insugi. Pentru aceasta harul
nu este impiedicat, chiar dac preotul este
plin de pcate. Aceasta nu opreste sfintirea
Darurilor care intotdeauna sunt plcute lui
Dumnezeu, asa cum un medicament prepa-
rat de un om care nu are nici o cuno$tint
medical, nu igi pierde aciiunea terapeutic
dac este preparat dup indrumrile medi'
cului.
Agadar, dup ce svrge9te Jertfa' Preo-
tul, vznd inaintea sa rodul iubirii de oa-
meni a lui Dumnezeu, pe Mielul lui Dum-
nezeu, aduce multumiri 9i rugciuni' Multu-
megte lui Dumnezeu pentru toti sfintii' pen-
tru c in persoana lor Biserica a gsit ceea
ce caut, adic imprlia Cerurilor' Multu-
megte mai ales pentru preabinecuvntata
Nsctoare de Dumnezeu 9i pururea Fecioa-
2a
ra Ylana, pentru c ea ii intrece pe tofi in
sfinfenie. Apoi preotul se roag pentru toti
credinciogii - vii gi adormifi - pentru c nu
au ajuns inc la desvrgire $i mai au nevoie
de rugciune.
Sfntaimpartagrc
Peste pufin timp preotul liturghisitor se
va imprtapi el insugi gi ii va chema $i pe
credinciogi la imprt$irea cu Sfintele Taine.
Dar pentru c nu se ingduie tuturor s pri-
measc Sfnta imprtganie, preotul, finnd
la inlfime Pinea dttoare de viat 9i ar-
tnd-o spune: "Sfintele sfinfilor". Este ca gi
cum ar spune: 'Iat Pinea viefii! Agadar,
alergafi s o primifil ins nu tofi, ci numai
cei ce sunt sfinfi. Pentru c cele sfinte se
cuvin numai sfinfilor'.
Sfinfii inseamn aici nu numai cei ce au
ajuns la desvrgirea virtutii, ci gi cei care se
29

nevoiesc s ajung la aceasta, chiar dac
intrzie. Pentru acea'sta creqtinii, dac nu
cad in pcate de moarte care ii despart de
Ftristos Si ii omoar duhovnice$te, nu sunt
intru nimic opriti s se imprtgeasc cu
Sfintele Taine*.
'sfintele sfinfilor"
Cnd preotul spune:
'Unul sfnt' unul
credinciogii rspund tare:
Domn, Iisus llristos, intru slava lui Dum-
nezeu Tatl'. Pentru c nimeni nu are
sfintenia de la el insu$i si nici nu este o
izbnda virtutii omenegti, ci tofi o primesc
de la Flristos. $i aqa cum, dac a$ezi la soare
multe oglinzi, toate strlucesc ai crezi c
- De altfel Sfnta Liturghie se svrgegte pentru
imprtgirea credincioSilor. Sfntul Vasile cel Mare
'A se imprtgi cineva 9i a primi in fiecare zi
"prn.,
Sfartut Trup Si Snge al lui llristos este un lucru bun
si folositor". Deasa imprtganie presupune ins o
nevoint continu 9i pregtire corespunztoare (post,
rugciune, pocinfa, spovedanie etc.).
50
vezi multi sori, in timp ce in realitate exist
un singur soare, care strlucegte in toate
aceste oglinzi, tot astfel gi singurul Sfnt,
flristos, Care se imparte credinciogilor prin
Sfnta imprtganie, se vede in multe
suflete $i pe mulfi arat sfinfi, dar EI este
unul $i singurul Sfnt.
Agadar, dup ce liturghisitorul ii cheam
in acest fel pe credinciogi la Stnta Cin, se
imprtgegte mai inti el insugi 9i ceilalfi
clerici care se gsesc in Sfntul Altar. Mai
inainte, ins, toarn ap cald in Sfntul
Potir, lucru care arat pogorrea Sfntului
Duh in Biseric. Aceast ap cald,
deoarece este gi ap dar este gi foc, din pri-
cina fierberii, inchipuie pe Duhul Sfnt pe
Care Domnul La asemnat cu nigte "ruri de
viat' gn. 7, 8) Si Care in chip de foc a
cobort asupra Apostolilor in ziua Cincize-
cimii.
5l

in continuare preotul se intoarce spre
cei din biseric 9i artnd Sfintele ii cheam
pe cei ce vor s se imprtgeasc s vin "cu
fric de Dumnezeu Fi credinf"' Adic s nu
nesocoteasc inftigarea smerit Pe care o
au Trupul 9i Sngele Domnului, ci s se
apropie avnd conptiinla vredniciei Tainelor
Fi creznd c acestea druiesc viaf ve$nic
celor ce se imPrtgesc.
Trupul 9i Sngele lui Hristos sunt adev-
rat mncare 9i adevrat butur' $i cand
se imprtgegte cineva cu acestea' ele nu se
prefac in trup omenesc, a1a cum se intm-
pl cu hrana obhiSnuit, ci trupul omenesc
se preface in acelea. Precum fierul' cnd
est pus in foc devine 9i el foc, iar nu focul
fier, tot asa qi aici.
Sfnta imprtganie o primim' desigur'
cu gura, dar ea intr mai inti in suflet si
acolo se svr$epte unirea noastr cu Flris-
tos, aFa cum spune Sfntul Apostol ?avel:
32
'Cel ce se alipegte de Domnul
este un duh
cu EI'(1 Cor. 6, L7). Fr unirea cu Hristos,
omul, prin el insugi, este om vechi, om care
nu are nimic comun cu Dumnezeu.
ins ce cere de la noi tlristos ca s ne
sfinfeasc prin Sfintele Taine? Cere curfia
sufletului, credinta gi dragosteafal de El 9i
dorinfa arztoare pentru Sfnta imprtaga-
nie. Acestea atrag sfintirea gi aga trebuie s
ne imprtSim. Pentru c mulfi sunt cei care
vin ctre Sfintele Taine, dar nu numai c nu
se folosesc deloc, ci pleac 9i impovrati cu
nenumrate pcate.
Aposul
Dup ce se imprtgesc, credinciogii se
roag s rmn intru ei sfinfirea pe care au
primit'o qi s nu trdeze harul, nici s piard
ceea ce li s-a daruit.
 Preotul ii cheam acum s ii multumeas-
c din toat inima lui Dumnezeu pentru
Sfnta imprtganie. Pentru aceasta spune:
'Drepfi... cu wednicie s mulfumim Domnu-
1ui'. Adic nu intinSi, nici agezafi-ci inlfand
sufletul gi trupul spre El. Iar credincioqii il
slavoslovesc cu cuvintele Scripturii pe Dum-
nezerr, Care este Pricinuitorul 9i Dttorul
'Fie numele Domnului
tuturor buntfilor:
binecuvntat de acum Si pn in veac' (?s.
I12,2). Dup ce se cnt de trei ori aceast
ntare, preotul iese din Sfntul Altar, st
inaintea multimii Fi roste$te ultima rugciu'
ne: "llristos, adevratul nostru Dumne-
zeu...'. Cere de la Domnul s ne mntuiasc
cu mila Lui, pentru c noi ingine nu avem de
artat nimic vrednic de mntuire. Pentru
aceast pomene$te pe multi sfinti ca mijloci-
tori Si mai ales pe Preasfnta Sa Maic.
La sfrgit preotul liturghisitor imparte
anafora. Aceasta este prescura proscomi-
34
dita din care s-a scos Sfntul Agne!, pe care
preotul o taie gi o imparte credinciogilor, ca
pe una ce este sfnt, prin faptul c a fost
slqiita gi inchinat lui Dumnezeu. Credin-
cioSii iau cu evlavie arrafora, srutind mna
dreapt a preotului pentru c aceast mn,
cu pufin inainte, a atins preasfntul Trup al
lui flristos, a primit de Ia Acela sfiniirea gi o
transmite acum celor ce o srut.
Aici Sfnta Liturghie 4iunge la sfrgit 9i
Taina Sfintei Duharistii se intregegte. pentru
c s-au sfintit Si Darurile pe care le,am adus
lui Dumnezeu gi preotul 9i plintatea Bise-
ricii.
A$adar, pentru toate acestea, lui flristos,
adevratul nostru Dumnezeu I se cuvine
toat slava, cinstea gi inchinciunea, impre,
un cu Cel fr de inceput al Su printe 9i
cu Preasfntul Su Duh, acum gi pururea gi
in vecii nesfrgifi. Amin.
JD