Precizeaza pe scurt categoriile de impozite indirecte.

Evolutia moderna a principalelor impozite indirecte in statele europene se poate aprevia

incepand de la sfarsitul celui de al doilea deceniu al secolului actual cand,determinat de cresterea
cheltuielilor bugetare s-au adoptat reglementari juridice noi privind impozitele atat directe cat si
cele mai importante dintre impozitele indirecte.
Intre reglementarile de acest fel sunt semnalabile cele privind extinderea sferei de aplicare
a impozitului pe cifra de afaceri,mai intai in Germania si apoi in Franta asupra vanzarilor de bunuri
si prestarilor de servicii.In consecinta aceasta a devenit principalul impozit indirect ,depasind prin
randamentul sau fiscal impozitele de consumatie a bauturilor , monopolul tutunului si taxele
vamale.
Urmand exemplul acestor reglementari ,dupa formarea statului nostru national ,in
contextul unificarii legislatiei fiscale din Regatul vechi,Ardeal,Basarabia si Bucovina ,concomitent
cu extinderea monopolului statului asupra vanzarii chibriturilor ,sarii , tutunului , etc a fost introdus
impozitul pe cifra afacerilor.Aceasta a devenit si la noi principalul impozit indirect datorat de
persoanele care vindeau marfuri cu exceptia care vanzarii produselor agricole de catre micii
agricultori si de cei care efectuau intermedieri,operatiuni bancare ,schimburi si alete activitati
profitabile.
Cu aceasta extindere a sferei de aplicare , impozitul pe cifra de afaceri a fost aplicat in
statele europene cu caracterizari fie de taxa de consumatie , fie de impozit pe consum , avand si
unele particularitati nationale.Datorita acestor particularitati , in doctrina fiscala impozitele pe
consum au fost infatisate in doua categorii :
impozite speciale care se percep asupra vanzarii a anumitor marfuri si asupra
prestarii anumitor servicii.
impozite generale avand ca obiect atat vanzarea tuturor marfurilor sau
produselor indiferent daca sunt bunuri de consum sau mijloace de productie
cat si alte activitati profitabile cum erau operatiunile bancare ,schimburile de
bani,actele de intermedieri si de comision etc.

Din punct de vedere al procesului de calcul a impozitului pe cifra de afaceri,in practica fiscala
moderna ,timp de mai multe decenii s-au aplicat mai ales urmatoarele doua procedee:
perceperea o singura data,deci a unui impozit unic , fie la vanzarea marfurilor de
catre fiecare dintre producatori cu denumirea de taxa de productie ,fie in stadiul
comertului cu denumirile de taxa asupra vanzarii sau de impozit pe circulatia
marfurilor.
Perceperea impozitului la fiecare dintre operatiunile de vanzare de exemplu mai
intai la vanzarea sau livrarea marfurilor de catre fabricant ,apoi la vanzarea
produselor intermediare ca si la vanzarea produsuluifinit care este si etapa
consumului.

Impozitele indirecte sunt acele impozite care se stabilesc asupra vnzri bunurilor sau a
prestrii unor servicii. Ele nu se stabilesc direct i normativ asupra contribuabililor.
Impozitul are caracter universal ca o consecin a suveranitii statului i el este o instituie de drept
public fr de care nu se poate concepe existena statului, fcnd parte organic din el.

Plata impozitului are caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice i juridice care
realizeaz venit dintr-o anumit surs sau care posed un anumit gen de avere. Dreptul de a instituii
impozite l are statul, care l exercit prin organele puterii centrale (Parlamentul) i ale
administraiei locale de stat.

Rolul cel mai important al impozitelor se manifest pe plan financiar, n sensul c impozitele
reprezint mijlocul principal de procurare a resurselor bneti necesare acoperirii cheltuielilor
publice. n rile dezvoltate din punct de vedere economic, prin intermediul impozitelor i taxelor
se procur ntre 80-90% din totalul resurselor financiare publice.
Pe plan economic, rolul impozitelor se manifest prin intermediul msurilor pe care statul le
ia pentru a intervenii n activitile economice cu ajutorul impozitelor care pot fi folosite ca un
instrument de schimbare sau frnare a unei activiti economice, de cretere sau reducere a
produciei sau a consumului unui anumit produs, de stimulare sau ngrdire a comerului exterior,
etc.
Pe plan social, rolul impozitelor se manifest n mai multe direcii, dintre care se poate
meniona rolul de instrument de redistribuire a unei pri din P.I.B. ntre clase i pturi sociale, ntre
persoane fizice i juridice, etc.
Pltitorii impozitelor indirecte sunt toi acei care consum bunuri din categoria celor impuse,
indiferent de veniturile, averea, profesia sau situaia personal a acestora. Impozitele indirecte sunt
prevzute n cote proporionale asupra valorii mrfurilor vndute i a serviciilor prestate ori n sume
fixe pe unitate de msur. Acest tip de impozite nu asigur o repartiie echilibrat a sarcinilor
fiscale. Indiferent de mrimea veniturilor obinute de consumatori, cota de aplicare a impozitelor
este unic. nsa raportat la ntregul venit de care dispune cumprtorul, impozitul indirect capt un
caracter regresiv. Astfel, cu cat o persoana beneficiaz de venituri mai mici, cu att suport mai greu
sarcina fiscal a impozitelor indirecte. Aceste impozite afecteaz puterea de cumprare a
consumatorilor i deci contribuie la scderea nivelului de trai al populaiei. Din categoria
impozitelor indirecte fac parte: taxele de consumaie, monopolurile fiscale, taxele vamale, taxele de
timbru i nregistrare.
Impozitul pe spectacol
Conform intitularii , impozitul pe spectacole se datoreaza de catre institutiile publice si alte
subiecte de drept autorizate sa organizeze cu plata spectacole si alte manifestari sau actiuni artistice
si sportive asimilate spectacolelor.
Categoria debitorilor si platitorilor acestui impozit cuprinde in primul rand institutiile publice
artistice de spectacole cum sunt teatrele de orice fel ,filarmonicele ,circurile ,precum si
cinematografele autorizate sa organizeze permanent si cu plata reprezentatii cinematografice.In
acelasi timp sunt debitori permanenti ai acestui impozit cluburile si asociatiile sportive pentru
intrecerile sau concursurile sportive pe care le organizeaza cu preturi de intrare pe stadioane,in sali
de sport si alte locuri amenajate corespunzator.Alaturat acestora ,obligatia de calcul si plata a
impozitului revine si altor subiecte de drept autorizate periodic sau ocazional sa organizeze
manifestari sau actiuni de atractie publica,cu conditia de a vinde biletele de intrare la preturi legal
autorizate.
Obiectul impozabil al acestui impozit il constituie sumele de bani incasate din vanzarea
biletelor de intrare la spectacolele , manifestarile si celelalte actiuni impozabile ,carora le sunt
asimilabile incasarile din pariuri la cursele de cai.
Tariful de percepere a impozitului pe spectacole este reglementat cu cote procentuale mai mici
pentru concerte simfonice si alte concerte,pentru spectacole de teatru,opera si opereta, ca si pentru
concursuri sau intreceri sportive.Cote procentuale mijlocii sunt prevazute pentru reprezentatiile
cinematografice ,iar cotele procentuale mai mari sunt instituite pentru intrecerile hipice si pentru
pariurile la cursele de cai.Aceasta diferentiere a tarifului de impunere demonstreaza ca interesul
financiar este urmarit avand in vedere costul redus ori mai mare al spectacolelor impozabile
,precum si interesul public al spectacolelor artistice si al intrecerilor sau concursurilor sportive.
Din asamblul acestor conditii de calcul si plata rezulta ca impozitul pe spectacole este si el un
impozit indirect ,deoarece platitorii lui sunt organizatorii de spectacole impozabile,pe cand
suportatorii lui sunt persoanele fizice care cumpara biletele de intrare la aceste spectacole si , in
mod asimilat care cumpara participari la pariurile curselor de cai.
 Categoria debitorilor si platitorilor
Taxele de consumaie
Taxele de consumaie sunt impozite indirecte cuprinse n preul de vnzare al mrfurilor
produse i realizate n interiorul rii. Mrfurile asupra crora se percep taxele de consumaie sunt,
n general, cele de larg consum (zahrul, pinea, uleiul, berea etc.).
Taxele de consumaie mbrac forma taxelor pe anumite produse, denumite accize, fie forma
unor taxe generale pe vnzri, cnd se percep la vnzarea tuturor mrfurilor.
Accizele sunt aezate asupra unor produse care se consum n cantiti mari i care nu pot fi
nlocuite de cumprtori cu altele. Astfel accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere
neelastic cum sunt: vinul, berea, igrile, produsele petroliere. Taxele de consumaie pe produs
(accizele) se calculeaz fie n sum fix, fie n baza unor cote procentuale aplicate asupra preului
de vnzare. Produsele provenite din impozit trebuie s fie impuse cu aceleai taxe ca i produsele
indigene, iar cele destinate exportului sunt, de regul, scutite de impozit. Cotele la accize difer de
la o ar la alta i de la produs la produs. Accizele sunt deseori utilizate ca instrumente pentru
nfptuirea unor efecte sociale (reducerea consumului de alcool, al produselor din tutun etc.).
Romnia are un proaspat obinut statut de economie de pia funcional dar va trebuii s-i
amelioreze n cel mai scurt timp gradul de competitivitate economica, astfel nct s poata face fa
condiiilor pieei comunitii europene i mondiale.
Mult imbuntit, sistemul fiscal romnesc, nc se confrunt cu unele probleme:

Nu asigur resurse suficiente sau repartizarea este defectuas

Este inechitabil (toi consum puini contribuie)
Nu sprijin explicit i suficient iniiativa antreprenorial
Nu ncurajeaz direct i atractiv investiiile (ca resurs incontestabil a
creterii bazei impozabile)
Descurajeaz munca legal i n special pe cea calificat
Pachetul normativ de reglementare (Cod fiscal i celelalte) este nc stufos,
interpretabil, instabil, contestat n bun msur de mediul de afaceri)
Cile prin care este posibil o mai bun funcionare a sistemului fiscal romnesc se
circumscriu modificrilor structurale care trebuie fcute n sistemul fiscal romnesc. Aceste
modificri presupun intervenii de profunzime la nivelul elementelor sistemului fiscal romnesc.

Caracterizarea accizelor

Accizele sunt incluse n sfera taxelor de consumaie i mbrac forma taxelor speciale de
consumaie pe produs sau forma unor taxe generale pe vnzri, cnd se percep la vnzarea tuturor
mrfurilor, indiferent dac acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de producie. Taxele de
consumaie sunt aezate asupra unor produse care se consum n cantiti mari i care nu pot fi
nlocuite de cumprtori cu altele.
Accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastic, cum sunt berea , vinul,
apele minerale (n Frana); tutunul, zahrul, ceaiul, uleiurile minerale (n Germania).
Accizele se aplic n toate statele membre ale UE. Cotele sunt ad-valorem sau specifice. n
cazul igrilor de exemplu, cele dou componente sunt cumulate (acciza ad-valorem calculat
asupra preului de vnzare cuprinde componenta specific, ulterior aplicndu-se taxe pe valoarea
adugat). n ideea creerii unei piee internaionale, prin desfiinarea impozitului la frontiere ,
accizele trebuie s fie neutralizate, respectiv cotele acestora s fie aliniate. Accizele se percep
asupra serviciilor i produselor stabilite legal .
n ultimul timp, se constat o preocupare tot mai mare n vederea utilizrii accizelor ca
instrumente pentru nfptuirea unor obiective sociale. n Europa Occidental se impoziteaz n
special alcoolul i tutunul ca mijloc de aprare sanitar, fizic i moral a naiunii.

Concluzii

Impozitele indirecte trebuie stabilite la acele nivele la care nu

se realizeaz o presiune fiscal mare, care ar putea nbui
liber iniativ, ns ele trebuie s asigure un minim necesar
de resurse statului cu ajutorul crora s-i poata realiza
obiectivele economice i sociale.
Impozitele indirecte aduc o contribuie important la formarea resurselor bugetare, resurse
pe care statul le poate utiliza la realizarea programelor economice i sociale pe care i le propune.
Taxa pe valoarea adugat ajut economia s se ndrepte spre un sistem fiscal mai sigur
pentru agenii economici,caracterizat de transparen pentru autoriti.
Cu privire la accize, se poate spune c ele au avut o evoluie ascendent att n mrime
absolut ct i n procent. O parte a acestei creteri se datoreaz, ca i n cazul taxei pe valoarea
adugat, influenei inflaiei.
Introducerea accizelor este argumentat de nevoile tot mai mari ale bugetului de stat,
precum i de a limita sau chiar de a stopa consumul de produse duntoare sntii.
Accizele, prin aplicarea lor, protejeaz anumite ramuri ale ecomomiei, acionnd
concomitent i paralel cu taxale vamale.Se urmrete frnarea consumului de nalt tehnologie
importat de diveri ageni economici.
Impozitele indirecte vor constitui principal surs de venit la bugetul de stat i n viitor.
Pentru o anumit perioada de timp vor fi meninute actualele prevederi n domeniul TVA.
Romnia ar trebui s continue s acorde atenie special mbunatirii calitii i
metodologiei calculrii PNB i a conturilor naionale, precum i s mbunteasc calcularea bazei
TVA i continuarea eforturilor de aliniere a principiilor i regulilor bugetare la standardele generale
aplicabile n Uniunea European.

BIBLIOGRAFIE
1. Bistriceanu Gh.D. i colectiv, Finanele agenilor economici Editura Economic,
Bucureti 2001
2. Bistriceanu Gh. D, Lexicon de finane, bnci, asigurri, Editura Economic, Bucureti,
2001
3. Talpo I, Finanele Romniei, Vol. I, Editura Sedona, Timioara 1995
4. Vcrel I, Bistriceanu Gh. D. i colectiv, Finane Publice ed. a IV-a, Editura Didactic i
Pedagogic RA, Bucureti 2004
5. Ioan Gliga , "Drept financiar public " ,Editura All ,Bucuresti 1994 (sursa principala de
inspiratie
6. www.mfinante.ro
7. www.insse.ro