Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
1.Verificarea modului de clasificare a datoriilor in functie de termenul de scadenta al acestuia: pe termen scurt
mediu
lung
2.Verificarea modului de contabilizare si de gestionare a datoriilor comerciale:
* etapa de facturare
* etapa de decontare
3. Verificarea modului de clasificare a datoriilor in functie de sursa acestora:
*financiare-purtatoare de dobanda
*nefinanciare-comerciale
4. Verificarea modului de contabilizare si de gestionare a imprumuturilor bancare:
*valoare credit
*valoare capital
*valoare dobanda
*durata de finantare
5. Verificarea calcului si contabilizari sconturilor primate pentru decontarea anticipate a acestor datorii.
6. Verificarea modului de contabilitate si gestionare a imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni.
7.Verificarea datoriilor-din ct. de leasing financiar:
*capital
*dobanda
*asigurare
8. Verificare informatiilor prezentate in notele de la situatiile financiare privind existent datoriilor contingente datorita unor conflicte
in care interprinderea e implicata
9. Verificarea cursului de schimb valutar folosit in calculul leasingului financiar.
10.Verificarea calcularii si contabilizarii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli aferente datoriilor contingente.
11.Verificarea dpdv al doc a modului de achitare a datoriilor:
*cu ordin de plata daca decontarea se face prin virament
*cu chitanta /dispozitii de piata daca decontarea se face prin numerar
3. Sistemul de documente primare si fluxul lor informational
Documente de verificat
Factura fiscala
Jurnal pentru cumparari
Chitanta
Bon consum
Stat salarii
Extras banca
Contract leasing financiar
Contract de vanzare cumparare
La data de 02.03.2010 SC BUC SRL primeste o facture emisa de SC ENEL SA pentru serviciile furnizate in valoare de 500
ron,TVA 24%
% = 401 500
605 380
4428 120
La data de 03.03.2010 SC BUC SRL primeste o facture emisa de REBU pentru serviciile prestate,in valoare de 274 ron(pret fara
TVA),TVA 24%
%=401 339.76
628 274
4426 65.76
b.Pentru serviciul prestart SC BUC SRL emite un bilet la ordin scadent la 20 zile de la data emiterii:
401=403 339.76
Privind decontarea unei livrari-aprovizionari de marfuri la data de 5 noiembrie 2010,la pret de achizitie de 100 ron,TVA 24%, prin
emiterea de catre client a unui bilet la ordin acceptat de furnizor, pentru suma de 119 ron, cu termen de plata la 20 noiembrie
2010,se fac urmatoarele inregistrari:
Aprovizionarea
% = 401 124
371 100
4426 24
Cu valoarea acceptata a biletului de ordin
401 = 409 124
- decontarea efectiva la scadenta
403 = 5121 124
Total :1432950
Impozit:229272
Rest:1203678
Aceasta repartizare se va inregistra astfel:
129= % 1432950
457.1 931417.5-Dumitru Victor
457.2 214942.5-Enache Silvia
457.3 286590-Popescu Mihai
Se evidentiaza apoi retinerea impozitului:
% = 698 183417.6
457.1 149026.8
457.2 34390.8
Societatea BUC SRL hotaraste sa cumpere un autoturism Dacia 1310 break valoare de intrare de 8274 , amortizarea cumulata a
mijlocului fix este de 7722,40 . Valoarea de cumparare a autoturismului este de 9200 la care se va adauga taxa pe valoarea
adaugata.
Astfel prin cumpararea autoturismului are loc o marire a datoriilor
prin creditarea contului 462 si se va inregistra in contabilitate astfel:
% = 462 10948
7583 9200
4426 1748
Scoaterea din gestiune a autoturismului se va evidentia in felul urmator, tinand cont de valoarea acestui mijloc fix dar si valoarea
amortizata pana in momentul vanzarii:
% = 2133 8.274
2813
7.722,40
6583
551,6
Acest procedeu prevede efectuarea unui studiu general asupra situatiei economice aferente firmei ce urmeaza a fi auditata. Auditorul
trebuie sa aiba in vedere in aceasta analiza in special acele elemente (tranzactii, evenimente, actiuni, etc.) ce pot avea un impact
semnificativ asupra indicatorilor firmei.
In cadrul acestui procedeu, auditorul informeaza auditatul (firma auditata) asupra obiectivelor particulare ale misiunii de audit,
utilizand scrisoarea de angajament, dupa modelul urmator:
Scrisoare de angajament
Controlul cronologic, ce consta in verificarea facturilor de vanzare in ordinea calendaristica a emiterii lor;
Controlul invers cronologic, urmarind verificarea facturilor de achizitie in ordinea inversa a emiterii lor;
Controlul sistematic, prin intermediul caruia este verificata corespondenta dintre informatiile aferente Registrului
Jurnal si cele aparute in fisele sintetice ale conturilor;
Controlul reciproc, ce vizeaza verificarea informatiilor inscrise pe facturi cu cele prevazute in notele de intrare receptie;
Controlul incrucisat, care presupune confruntarea exemplarului 1 al facturii aflat la cumparator cu exemplarul 2 aflat la
vanzator si verificarea acestora;
Controlul matematic, ce are in vedere verificarea corectitudinii elementelor valorice care apar in documentele financiar-
contabile;
Analiza contabila, referindu-se la verificarea respectarii corespondentei conturilor utilizate in cadrul inregistrarilor
contabile.
Avand in vedere numarul de documente financiar-contabile ce trebuie verificate, auditorul poate opta pentru verificarea
intregului volum de documente existente in cadrul firmei sau sa selecteze un procent considerat semnificativ dintre acestea care sa
genereze un rezultat final corect in ceea ce priveste evaluarea situatiei firmei auditate.
Intreprinderea auditata in cazul de fata inregistreaza, in medie, un volum de 60000 facturi in decursul unui exercitiu financiar.
Aceasta inseamna inregistrarea, in medie, a unui numar de 5000 de facturi lunar. Fiind un volum mare de facturi, verificarea se va face
prin aplicarea controlului prin sondaj.
Tehnica aplicarii controlului prin sondaj presupune urmatoarele etape:
Se determina volumul de facturi care fac obiectul misiunii de audit.
In cazul de fata, numarul de facturi este de 5000, determinat anterior (60.000 facturi / 12 luni = 5000 facturi/luna).
Acestea constau in confirmarea soldurilor finale ale conturilor de furnizori si cele de clienti, respectiv conturile de datorii si
cele de creante.
Riscul de control: consta in riscul ca o denaturare ce poate aparea intr-o asertiune si care poate fi semnificativa, fie in cazul
in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari, sa nu fie prevenita, detectata si corectata la timp de sistemul de control intern al
entitatii. Riscul de control se manifesta ca o functie a eficacitatii proiectarii, implementarii si mentinerii controlului intern, care
cunoaste limite.
Intreprinderea auditata in cazul de fata prezinta un risc de control de 20%.
Riscul de nedetectare: reprezinta riscul ca auditorul sa nu detecteze o denaturare existenta intr-o asertiune si care poate fi
semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari. Riscul de nedetectare este strans legat de natura,
momentul si intinderea procedurilor pe care auditorul le stabileste pentru a reduce riscul de audit la un nivel scazut, acceptabil,
reprezentand, deci, o functie a eficacitatii unei proceduri de audit si a aplicarii de catre auditor a respectivei proceduri.
In ceea ce priveste intreprinderea auditata in cazul de fata, riscul de nedetectare inregistreaza o valoare de 22%.
Riscul inerent: reprezinta posibilitatea ca o asertiune sa comporte o denaturare ce poate fi semnificativa, fie individual, fie
cumulata cu alte denaturari, presupunand ca nu exista controale aferente. Riscul inerent exista in permanenta, fiind independent de
auditul sistemului financiar.
In cazul de fata, riscul inerent in evaluarea intreprinderii inregistreaza o valoare de 15%.
*Verificarea dac toate operaiunile reflectate n documentele justificative sunt evideniate n contabilitate fr omisiuni
*Verificarea dac exist operaiuni contabilizate de mai multe ori.
La inregistrarea 1 s-a folosit un alt cont pt inregistrarea taxei pe valoare adaugat,decat cel folosit in mod normal atunci cand se
primeste o facture si anume 4426 in loc de 4428.
% = 698 229272
457.1 149026.8
457.2 34390.8
457.3 45854.4
Societatea detine un numar de 100 facturi pe care este inscris numarul, insa nu si seria acestora.Aceasta constituie o proba
necuantificabila
Nu a fost depusa la Administratia Financiara Declaratia 102, privind obligatiile de plata la bugetele asigurarilor sociale si
fondurilor speciale aferenta lunii octombrie.
Aceasta trebuia depusa lunar pana la data de 25 ale lunii urmatoare. Se genereaza, deci, o proba de audit necuantificabila.
Societatea a achizitionat un autoturism Dacia brek,iar datoria care o are fata de furnizor a fost trecuta ca un venit.
Se propune urmatoarea inregistrare:
% = 462 10948
6583 9200
4426 1748
Proba 1: Eroarea consta in valoarea de 40000 lei, ponderea in valoarea cifra de afaceri fiind de 40000/2000000 lei = 2%.
Aceasta valoare este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa.
Proba 2: Eroarea este de 4000 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 4000/2000000 lei = 0,2%. Valoarea este inferioara
pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa.
Proba 3: Eroarea de 3800 lei genereaza o pondere in valoarea cifrei de afacei de 3800/2000000 = 0,19%. Fiind o valoare mai
mica de 5 %, proba este considerata nesemnificativa.
Proba 4: Eroarea inregistreaza o valoare de 2000 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 4000/2000000 lei = 0,2%. Valoarea
este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa.
Proba 5: Eroarea este de 1400 lei, generand o pondere de 1400/2000000= 0,075% din cifra de afaceri. Fiind sub nivelul de 5 %
este clasificata drept proba nesemnificativa.
Proba 6: Eroarea are valoarea de 140.0.000 lei, detinand o pondere de 1400000/2000000= 75 % din cifra de afaceri. Aceata
valoare depaseste pragul de 5%, apreciindu-se, deci, ca fiind o proba semnificativa.
Proba 7: Eroarea inregistreaza o valoare de 384 lei, ponderea in cifra de afaceri fiind de 384/2000000 lei = 0,0192%. Valoarea
este inferioara pragului de 5%, reprezentand, deci, o proba nesemnificativa.
Proba 8: Aceasta proba de audit este necuantificabila. In acest caz, auditorul va folosi rationamentul profesional in aprecierea
acesteia. In urma acestei erori, nu s-a cauzat nicio alterare in prezentarea situatiilor financiare ale firmei, prin urmare auditorul
considerand proba nesemnificativa.
Proba 9: Proba este necauntificabila, deci se va aplica rationamentul profesional in evaluarea sa. Auditorul a considerat ca
aceasta proba afecteaza imaginea fidela prezentata de situatiile financiare. Prin urmare, proba este considerata semnificativa.
Proba 10: Fiind o proba necuantificabila, este necesara aplicarea rationamentului profesional. Aceasta proba nu a afectat
valorile prezentate in situatiile financiare si nu a generat probleme majore in evidenta, este deci considerata o proba nesemnificativa.