Sunteți pe pagina 1din 2

Ideologii si practici politice in secolul al XX-lea

Dupa incheierea primului Razboi Mondial, regimul democratic a fost prezent in


majoritatea statelor europene. Un punct de plecare pentru consolidarea democratiei
interbelice l-a reprezentat documentul redactat in 1918 de catre presedintele american
Woodraw Wilson, intitulat Cele 14 puncte. Acest document a oferit poarelor mici si mijlocii
posibilitatea de a-si hotarari singure soarta, iar relatiilor diplomatice o sansa de democratizare.
Astfel, prin diminuarea rolului international al marilor puteri si infiintarea Societatii Natiunilor,
statele lumii primesc garantia stabilirii relatiilor diplomatice, lucru ce are drept consecinta o
incurajare a regimurilor si practicilor democratice.
Regimul democratic, aflat in antiteza cu cel totalitar, se caracterizeaza prin respectarea
separarii puterilor in stat. Puterea politica se imparte in puterea executiva, legislativa si,
respectiv, puterea judecatoreasca. Cele trei puteri sunt detinute de institutii distincte, care
coopereaza si sunt garantele statului (trasatura definitorie a statului democratic).
O alta caracteristica a democratiei in prima jumatate a secolului al XX-lea, este prezenta
regimului parlamentar. Adunarea legislativa aleasa prin vot, initial cenzitar, devenit ulterior
universal (dupa Primul Razboi Mondial), este expresia vointei poporului. Intr-un astfel de regim
parlamentar, guvernul este responsabil in fata acestei adunari, iar seful statului (presedintele
sau regele) este lipsit de o veritabila putere. Un bun exemplu al democratiei parlamentare este
Marea Britanie, unde prim-ministrul, ca sef al majoritatii parlamentare, are un rol important,
alegandu-si ministrii si avand puteri executive extinse.
In Europa, in prima jumatate a secolului al XX-lea, a aparut o serie de regimuri politice
totalitare.
O trasatura definitorie a extrmismului de drapta a fost rasismul, intalnit atat in cadrul
nazismului, cat si al fascismului. De exemplu, in Germania, rasismul a fost insotit de
promovarea ferventa a antisemitismului. Conform ideologiei naziste, germanii faceau parte
dintr-o rasa superioara, rasa ariana care putea garanta progresul omenirii. Aceasta rasa trebuia
sa traiasca in spatiul vital, epurat de elementele inferioare (evrei, tigani, slavi).
Instaurarea regimului comunist in Romania debuteaza dupa lovitura de stat de la 23
august 1944 (secolul al XX-lea), fapt care a determinat incheierea armistitiului cu Natiunile
Unite, dar si stationarea trupelor sovietice pe teritoriul tarii (care au fost instrumentul cu
ajutorul caruia rusii si-au asigurat implementarea totalitarismului de tip stalinist in tara
noastra). Un aport semnificativ in impunerea comunismului in Romania de catre URSS l-a avut
si intelegerea de la Yalta din 1945, care a lasat drum liber manevrelor sovietice atat in
Romania, cat si in alte tari europene.
Regimul comunist din Romania s-a mentinut la putere prin represiune si teroare. In acest
scop au fost create institutii speciale Securitatea si Militia si s-a organizat un sistem
concentrationar, alcatuit din lagare si inchisori comuniste. Astfel adversarii regimului, reali sau
inchipuiti, erau supusi unor tratamente inumane ce mergeau de la batjocura pana la crima.
Anul 1989 a reprezentat anul prabusirii regimurilor comuniste in intreaga Europa
Centrala si de Est.
Romania a revenit la democratie, iar organele de conducere create au fost Consiliul
Frontului Salvarii Nationale, infiintat in seara zilei de 22 decembrie 1989, precum si guvernul
democratic infiintat in ziua de 26 decembrie 1989. Ambele institutii au asigurat tranzitia catre
noul regim politic democratic, instaurat oficial dupa primele alegeri libere, din 20 mai 1990.
La 8 decembrie 1991, printr-un referendum, a fost adoptata prima Constitutie
democratica a Romaniei postdecembrista, care a avut ca model Constitutia din 1923.
Constitutia Romaniei prevede principiile de organizare a statului, drepturile, libertatile si
indatoririle fundamentale ale cetatenilor, organizarea si functionarea autoritatilor publice, a
economiei, etc.
Aceasta constitutie a fost revizuita in 2003, o noutate adusa cu acest prilej fiind
prelungirea mandatului presedintelui de la patru la cinci ani.
Dupa 1989, societatea civila a devenit activa prin intermediul organizatiilor
nonguvernamentale (Alianta Civica, Grupul pentru Dialog Social, Liga pentru Apararea
Drepturilor Omului, Societatea Timisoara, etc.). democratia postdecembrista a cunoscut
alternanta la guvernare, statul roman a realizat mai multe reforme in economie, justitie,
invatamant, etc. De asemenea statul, s-a preocupat pentru integrarea Romaniei in NATO
(realizata in 2004) si UE (in 2007).
Evolutia Romaniei postdecembriste a insemnat trecerea de la totalitarism la democratie,
iar dupa 1989 lucrurile s-au orientat pentru recladirea unei societati normale, integrata
valorilor europene, dupa cum o demonstreaza reusita intrarii tarii noastre in NATO si UE.
Astazi, statul roman face eforturi pentru nominalizare si modernizare la standarde europene.