Sunteți pe pagina 1din 29
MINISTERUL EDUCATIEL, CERCETARN, TINERETULUL$1SPORTULUL LICEUL TEHNOLOGIC SILVIC NASAUD The Forestry School Cluster Ecole de Syivieulture ‘Str. Gari nr. 1; 425200 NASAUD 0263 360481; fax 40 0263 360482 jef@hotmail.com; ivie-nasaud, SUPORT DE CURS ‘-MODULUL: MECANIZAREA LUCRARILOR SILVICE, Forma de invijimant: Cursuri de ealificare Calificarea: padurar Autor: ing. Cosma Cristian 2012 IN TRODUCERE © silvicultuek avansatit my se concepe astizi fir o mecanizare eit mai larga tuturor proceselor de productie. ‘Meeanizaren se defineste prin actinnes organizati in scopul inlocuirii efortului muscular prin lucra mecanic efectuat cu utilaje corespunzitoare, sstfel ca omiului si-i revind numai sarcinile de comanda, control si intrefinere ‘2 masiailor, a instalatilor $i aparatelor fotosite. “Automatizarea reprezint& mecanizarea ridicath pe treapta superioari, atunel cind operafiile de manevrare, comands, deservire gi control se efectu- eaz4 Tira interventia omului Mecanizarea in silviculturé nu reprezinté un scop tn sine ei un mijloc de baz pentra introducerea progresului tehnic care, in final, si duc a erearea fanor arborete valoroase menite si dea o productie de masa lemnoasi. supe- Hosré cantitativ $i ealitativ, influentind totodati si asupra reducerii ehel- tuielilor de mune si materiale. Eficienta mecanizicii in silvicultur& tre- Duie apreciata in m&sura In care ulllizarea masinilor si utilajelor se eonere- fizeazl prin urmitoarele efecte economice si sociale: = Gresterea productiel de masi lemnoasi, cantitativ si calitativ la her~ tar ca urmare & posibilitatilor de satisfacere deplind a cetintelor silvotehnice side valorificare cantitativ superioard a acesteia; —“reducerea cheltuiclilor de investitii pentru fnflintarea plantailor si intretinerea acestora, precum si a cheltuielilor de producfie necesare exe- Cutan tdierilor de Ingrijire, prin reducerea Volumului de munei si economi- sire materialelor folosite; A"Feducerea necesarului de forfi de munck pentru executarea Iuerd- silor ea urmare a cresterii productivitAtit munetis = ugurarea muneii oamenitor etc. Extinderea mecanizirii in silvieulturd atrage insi dupii sine unele impli- cafii economice si tehnice de care trebuie si se fini seama dack se urmi- reste folosirea eficienta a parcului de masini gi utilaje — mecanizarea presupune investitii relativ mari efectuate in perioada actuali, in timp ce efectele economice se objin in viitor Inti-o perioadil mai indelungata — dotarea se face numai cu utilaje ale cSror caracteristie! si corespund’ cit mai bine cerinjelor de med'u si de tehnologii deosebit de diferentiate 1a Iucrarile silvices — folosirea masinilor si utilajelor in silview'turd se bazeazi pe Juarea unor misuri tehnico-organizatorice de pregitire si iutretinere a utilajelor $i de specializare a mecanizatorilor, pentru ca tehnica existent sa se utili- deze la capacitatea projectath si f&r& pierderi, prin deteriorarea prematucd 4 utilajelor sau prin vatimerea puietilor, In aceste conditii, utilizarea efi- cienti a parcului de masini In silvieultari se Dazeach pe cunoasterea impl feetillor economice pe care le au investitille in mecanizare gi respectarea cerinfelor pe cate mecanizarea le impune productiei silvice. tel ale silvieulvurit din fara noastré analizate din panet de vedere al posibilitigilor de aplicare a mecanizirii sint determina te Ge: mérimea suprafefelor pe care se executi Iucririle im special de reface re 4 NOTIUN! DESPRE ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE MOTOARELOR 1.1. BLEMENTE GENERALE Motoarele sint masini de for{d care transformd o energie oarecare (eolian’, hidraulied, electried, termica) in energie mecanic’. Motoare eoliene, numite si turbine coliene sau aeromotoare, care trans. forma energia vintului in energie mecanic’. Aceste metoare s-au folosit din cele mai veehi timpuri la morile de vint, in zilele noastre se folosese la pune- rea in funetitine a pompelor de scos api de la mari adincimi si la yunerca in functiune a generatoarelor de produs energie electrica Motoare hidraulice care transforma energia hidraulick a unei mase de lichid in migeare, in energie mecanic’, Din aceste motoare fac parte turbinele hidrautice care s-au folesit, $3 se mai folosese ined la morile de ap& (roata morarului), in prezent astfel de turbine modernizate se Folosesc Ta hidrocentralele electrice iar in silvieulturi la. mierohidrocentrale. Tot din categoria acestor motoare fac parte si moloarele hidrastatice care se folosese la actionarea uner magini sau a echipamentelor de lucru a aces- tora. Motoarele hidrostatice pot fi rotative sau liniare, Mtoarele liniare for- mate dintr-un cilindra si un piston se mai rumese si cilindri de fort. Se Folosese la actionarea echipamentelor de Tucru ale teactoarelor si masinilor agricole folosite im silvieulturd si arume la Incdredtorul frontal de pe trace tort! forestier, la ridiestorul hidraulie al tractoarelor U—650, la ridietitorul din brazda al grapei cu diseur: GD —3.2 ete. Motoare eleetriee care transform’ energia electric’ tn energie mecanicd, Acestea pet fi motoare eleetrice de curent continuu cind sint alimentate de la un generator de curent continun si motoare clectrice de curent alternativ, alimentate de la un generator de curent alternativ. Din prima categorie se pot da ca exemple motoarele de pornire a tractoarelor de futere mich si Eutomobilelor, numite demaror, iar din a deua, in general toate mctoarele electrice alimentate de ln reteaua clectrica Motoare termiee care transform’ energia caloric oblinut& prin arderea ‘unui combustibil, in energie mecanieB, Aceste mctoare sint de deua feluri Si anume: motoare termice cu ardere extern si motoare termier cw ardere interna, La motoarcle termice eu ardere externa arderea combustibilului se face in afara motorulai. Din aceasti categorie fac parte motoarele eu aburi care s-au folosit pind nu demult la locomotivele cu aburi gi la vapoare. In pre- Zent aceste motoare se folosese foarte rar datoriti randamentului lor sedatt La motuarele termice eu erdere intern& arderea combustibilului are oc in interior motorului, Datorit randamentatui mult mai mare al acestui & motor faf% de cel al motorului eu aburi, motoarele cu ardere interna repre- "intl Inprezentsursa energetic principal pentraaefionaree mart major 1.2. CLASIFICAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA Motoarele cu ardere interai se clasificX dupl diferite crite Dupé earacteristiile elelului de funefionare, avem: ‘—motoare in patra timpi, la care ciclul defunctionare se realizeazi im patru curse ale pistonul — motoare in doi timpi care’realizeazi ciclul in dou curse ale pistonului. Duph modal de aprindere a amestecuui de ardere, aver: = motoare cu aprindere prin seintele (MAS), la care amestecul ear- Durant este aprins deo seinteie electric’ dati de instalatia electric’ eu care este previzut motorul; ~ motoare eu aprindere prin comprimare (M A C), care se mai numese si motoare Diesel, combustibilul se aprinde in urma contectului eu aerul Incllzit, datorita unei puternice comprimiri de cAtre pistonul motoraluls ‘motoare eu cap incandescent, aprinderea amestecului combustibil se face eu ajutorul unui cap de aprindere menjinut permanent inealzit Ia opt. ‘Dupa numiral si disporifia sr aver: motoare ew un singur ellin- dru numite monceilindrice si motoare cu’ doi sau mai ulti cilindri numite policilindrice. Far dupa dispocitia cilindrilor sint motoare cu dispunerea Azilor fm linie, ew dispunerea citindrilor in H, ew dispunerea cilindrilor in V (45", 60°, 90°'51 120°), eu dispunerea cilindrilor in stea simpli sau dubld, cu cilindsi opusi. Dupé felul riciti, avem: motoare racite cu lichid (ep sau un amestec antigel) si eu racire ew aer. ‘Dupa felul de distribujie a gazelor, avem: motoare cu supape (majoritatea motoarelor in patra timpi), motoare cu orificit practieste in eilindri (dle obi metoare in doi timpl) 1 motozre cu mecanisme speciale de distributie a gazelor. Dupi destinayie avem: motoare stabile (statii de pompare), motoare pentru tractiune terestra (tractoare, automobile, locomotive diesel, motociclete etc), motoare navale, motoare pentru avia\ie ete. 1.3, ELEMENTELE CONSTRUCTIVE DE BAZA $I PRINCIPLE DE FUNC- ‘JIONARE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA 4.3.1, ELEMENT. E CONSTRUCTIVE DE BAZA ALE MOTOARE- LOR CU ARDERE INTERNA 1m principal, motorul ex ardere intern se compune din: elindrul 1, 1m care au loc procesele de Iueru $i totedata conduce misearea pistonului 3 Partea inferiara a cilindrului se sprijin pe earteral 6, ar parten superioard 4 se este ‘niehibt de'capul lindrutel 2, amit 43i ehiaisa, Patonil pus im migeare de presiunea guselor, tansmite aceasth migeare arborelol mo tor 5 si, volantulus 7 prin interinedil ielel Blemencele prezentate pibi acum represint me- anismul motor numit 51 mecanisnalbili-ma ‘eli, prin inteeenediul chruia se- transforma mm cared rectilinie-alternstiva In migeare de rotate coutinai (lig. 1) fu figura 1 se mai presiotS supape de a imisi-9 cate deachide orfiil 8, permitind astel tumplerescilindrulul ew gaze pronspete, supapa evaruare 11, care desehide orifeul 10, prin ‘are fe face evacuarea gazelor arse, 31 Dia 72, care ali scnteia pentru aprinderea amesteculut car= Ihurant’ in. cazul motoarelor cu aprindsre prin seinteie sau injeetorol prin itermediol eArula Se injecteaza combustibilul ta cazul-motoaretor Eu aprindere prin comprimare. Peincipalitparametsi constructivi ai moto- ralor eu afdere interad, prezentali in Ggure 2, nt: ~ diametrul cllindralut D, care este de fapt ‘iametrul nominal al interiorstui acestuia pe care gliseazd pistonul; cursa pistonulut $, care este distanta’dintre punctele extreme, cel mei apropiat de arborele cott numit punctil mort exterior’ PME) si Gel mai departat de arborsle eorft momit- panetul mort interior (PMI), pe fare le ocupi pistonul in migearea’ sa rect volumal camerei de ardere Vs este volumul diatce caps! pistonulai si chiulost cind pistonul Se ald in punctul mort interior (PAI); — volumal util, Vz, este volumul cilindrului eupeins intre (PAT si PME) corespunsiter cursei S: Fig. 1. Blemonteleconstractve ‘le motor et andere ‘mt PS em Suma volumelor utile ale (uturor ellindrilor tuaui motor se numeste capacifate cilindried sau cllindeee = volumal total al cilindrului, V,, se obfine din ssumarea Volymulu camerei de ardere si volu- aul util Raportul dintre volumul total al ellindrului si Volumul eamerei de ardere se numeste raport de compresie (R,) ‘ardor ner 4, FUNCTIONAREA MOTOARELOR CU APRINDERE. PRIN SCINTEIF, IN PATRU TIMPL Motorul eu aprindere prin scintele, in patru timpi, realizeaza ciclul fune- ional intr-o anumita siccesiune. ‘Timpul 1 — pistonul plesci de la PMY la PME si prin deschiderea supapel de admisie, in cilindru este aspirat amestecul eaxburant format. in prealabil in afara cilindrului, Inte-un dispozitiv numit carburator. ‘Timpul 2 — pistonul revitie in PMI, ambele supape sint inchise 51 se realizeazh comprimarea amestecului carhurant in camera de.ardere a cil drului. La sfirgitul-eursei de compresie, bujia dé scintela electrick care pro- Auce aptinderea combustibilului. Arderea combustibilului se produce cu 0 Vitezi foarte mare, aproape instantaneu, din accastA cauzi aceste motoare se mai numese motoare cu explozie. ‘Timpul 3 — gazele rezultate din ardere, se destind si exercitind 0 pre- siune {a eapul pistonului {i imprima acestuia o migcare de la PMI Ia PME. ‘Aceasti miseare a pistonului se numeste curs activa, iar timpul corespunz’: ‘or ei, timp motor. In cadrul acestui timp supapele rimin Inchise, ‘Timpul 4 — pistonul revine la PM, supapa de evacuate se deschide si gazele sint evacuate In afara motorului, ‘Motoarele cu aprindere prin scinteie se folosese in general la sutomobile 1.5, FUNCTIONANEA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN SCIW’ IN DoT TIMP Motorul cu aprindere prin seinteie, in doi timpi, reslizea2® ciclul shu tune- ional nomai in doud curse simple ale pistonulul, respectiv la o singuré rota- {He a arborelui motor, Dup& medal cum se face ali- mentarea, aceste motoare pot Ti: eu admisie prealabild a amestecniui carburant in carler seu ew compre ! 3 sor. La masinile si aparatele folo~ “OI fo ft Sie fn allvieultura se fotosese cle vA adie ele in es toruinfea apne tn ol Uonps ify) q)\, Spain hime \ ey carburant in carter rezulta din figura 3. ‘Timpal 1 — pistonul se depla- a ’ seas de la PME a PMI (fig. 3, 0) Schema de funefonare # motoruit ew prin Inchideren ferestrelor 2 51 3, se indare pr seal, In dok thats sealizeans comprimarea amesteculvi = deplsaren plstanulol de te PME Ia Paar baepuasaren pistoutul dela Pur f*rbUrant In camera de erdere, atte Pave amestee care a fost introdus tn cl Fy drul motorulué la cursa anterioara a pistonului. In acelasi timp, prin des chiderea ferestzei 1, amestecul carburant, format In carburator, ete Lepirat to carterl motorului. La sfirsitul eursei ‘de comprimare se produce sclatela de citre bujie, care duce Je aprinderea gi arderea combustibilalul Timpal 2 — prin detenta gazelor rezultate din ardere, pistouul per- urge cursa activ de la PMY la PME: (fig. 3,1), se deschide orificiul 2, prin care se face evacuarea gezelor, si orificiul 3, prin care se face admisie amestecului carburant din carteral motorului i ilindsu, 1.6, FUNCFIONAREA MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRI- MARE, IN PATRU TiMPI Aceste motoare realizeazi ciclul functional la patru eurse simple ale Pistonului, ca si motoral eu aprindere prin sofuteie,respectiv la dou rata complete ale arborelui cot . ‘Timpul 1 — pistonut face cursa de la PMI spre PME si are loc edmi- sia aerului in eilinden ‘Timpal 2 — se realizeazi comprimarea serului prin _deplesarea pi tonulul de la PME spre PAI. La sfivsitul comprimari, iainte ea: pistontl 84 ajungé la PALT, incepe injectarea’ combustibilulti cere se conlinul. sf in prima parte a timpului 3 determining caracteristica principalt a acest} motor, arderea ta presiune constant a amestecului carburant, ‘Timpul 3 — gazele rerultate din ardore se destind imprimind pisto- nnului evtsa activt de la PMY spre PME. ‘Timpul 4 — se face evacuarea gazelor arse. Aceste motoare se folosese la toate tractoarcle intrebuintate in agrieule turd si silvicolturd. Datoritd edaptebilititii mari in exploatare si la sarcial variabile, motearcte eu apritdere prin comprimare sint foloste tot mai mult atit ca motoare stabile cit si le mijloneele de transport terestew si naval, 1.7. DESCRIEREA MGTOARELOR CU ARDERE INTERNA 1.7.1, MECANISMUL MOTOR Mecanismul motor, numit si mecanismul bielI-manivels, este cea mai importanta parte a motorului, deoarcce siei au loc procescle de luctt si transformares miscirit reetiinit-alternative, imprimati de gaze pistonuluy, in migcare de rotatie. Blocul motor, numit si blocul carter, deoarece partee sa superioaré con- ‘tituie Dlocui cilindrilor J, isr cea inferioard carterul superior 2. Pe supra fata superioara 3, se monteaza capul eilindtilor (chiulas) prin intemediul Prezoanelor 4, iar sub carterul superior se fixeazA earteral inferior sau bala > de lel. Pe blocul motor se monteazk ‘oste onganele meeanisaulii motor cit si celelalte mecanisme si sisteme fare” asigur’ functionarea ellicd rotorului cu ardere intern& (ig. 4). Cilladralconstituie suprafala care ghidea2h.pistonvl, delimiting. lateral famera de ardere (Si. 3) Cilindsii motoarelor tn doi tinpi sint prevlzuti cu Terestre.practicate jn pete lor, prin este se face a sin gievacuarea gazelor. Portianea din suprafata interoara a cilndrulat ‘pe ate se deplaseazt pistonul este bine sleita si se mumeste eplinda eilin- aralui Cilindri pot fi Fenty demonta Di numatti ug sau edindst (Hg. 5, @ sly) sau executati fa blo, nedemon= {abil ig. 5,0) Cindi de ellindru la motoarele Fig, wea wai motor ea mat THCILE ex apa pot uimede (Lig. 9, a) ‘otek st useate (lig. 5. 0) TEE x SY Bye WLE SLL ALK a ’ f Fig. 6, ipurl de cadet toes ta wutoae tx pate Han ex ap Chiutasa sow capul cilindrului delimiteaz’ camera de ardere In partes opusd pistonului (fig. 0), La motoarele in patru timpi, in ehfulask se previd, de obicel, orificile pentra admisia si evacuarea gazelor. Tot in chiulasi se monteaz’ buijile Fig. 6. Chitasa uaa motor tn pater diph ‘patra lini, ipa endl tne Fig. 8, Pistonat wnul_moter ig. 9. Tiyan ae seynens fe aprindre pea compeliare: in cazul motoarelor eu aprindere prin Seintele si injectoarele 1a motoarele eu sprindere prin comprimare Tatze cilindru si chivlasd Se monteazt o garnituri de etangare numit& si garnitur de chiulas’, pentra a evita pierderea presiupii din camera de ardere (fig. 7) Pistonul inchide camera de ardere la partea inferioarA, preia presiumea exercitatd de destinderea gazelor si o transmite arborelul cotit si evacueazi © parte din eildura dezvoltata prin arderea combustibilului (fig. 8). Pistonul prezinta urmitoarele parti distincte: capul pistonului 2, partea de etangare 2, partea de ghidare 3 si umeril pistonului 4. fau rolul de etansave « cilindrului la contactul cu pistonul $1 de ungere; dup rolul lor, segment ‘de compre- Sune 7 gi de ungere 2 (fig. 9). Tela transite miscarea de la piston la arborete cotit si serveste la translormares migedrii alternative de translafie a pistonulni in migeare de rotatie a atbo- relui cotit (fig. 10). Biela este prinsi de piston prin intermediul.boljult Biela are ca parti componente capul mic 7, in care se monteaza holful, corpul hielei 2 si eapul mare 3 care Se monteazi pe fusul maneton al arborelui cotit. ‘Arborele motor, denumnit si arborele cotit, primeste miscarea de la bield si, cu ajutorul manetoanelor, fo transforma In migeare de rotatie (fig. 11) Fig, 11, Avbores cot a1 gut motor eu patra elit, Fig, 10, Beta. Fig, 15. Intaala de sonata en combust ‘ate sana motor eu apindere prin comprare 60 1.74, INSTALATIA DE APRINDERE, Tostalafia de aprindere are rolul de a declanga ardevea amestecului carburant comprimat in ciinrul motoralu sieste neeesari numai la motoa- tele cu aprindere prin seintele Sistemele ds aprindere st, tm principal, de dova feluri: eu baterie si eu magnetou, ‘intemal de aprindore eu baterle, Acest sistem se folosste, eu precddere, Ja motoarele cu aprindere. prin scfntele tn patru timp gi are ca sursl de ‘eurent bateria de acumulatoste J, eare, la Inchidevea eireuitului ea ajutoral contactorului 8 alimenteaza tu curent infésurarea primari 9 @ bobinei de feductie 11 31 roptoral 3. Aceasth parte a instalatiel electrice formeazA ci tnilul de joast fensiune. Bobina si raptorul transform, prin indvetie, curentol de joasi tonsiune In curent de inai& tensiune. Distribuitorul 5 preia cure tl de Inaltd tensiune de la infagurarea secundari 2 a bobinei de inducte si I istribuie la bujile 6, care produc seintela electcieS fn cilindeul motorull ‘ircattal curentului de la infajurarea recundard la bull se numeste ciruital {de tnalldtenslune. Din circuitul de joash tensiune face parte 51 condensatorul £51 generatoral de curent 7 (ig. 10) Sistemul de aprindere en magnstou: Acest sistem se foloseste mai molt la motoarele cu aprindere prin scinteie, in dot timpi. Tn principal, este com- ‘pus din aceleasi parli ca st sistema Ue aprindere eu haterie, eu deosebi- tea ed sursa de eurent este magneto- Ui, eare este de fapt un generator de curent ‘Dup& construelia magnetoulul, sat realizate diverse tipurh printre fare magnelourl eu magnell fics i Iagnetourt eu magnefi_rotatioi. Motoarele eu aprindere prin sclnteie, In doi taps, monoelindrice folosite’ in silvietura au sistemul de aprindere ex majnetou eu mag- ig 16, seem tmuatjet de arintee ex BEAL roLatvi si sint montai direct * “ace pe volantul mecanismalni motor. ‘6 8 © astfel de instalatic, prerentatt'in Higuraid 7, fynetioneazi in. fel uemator: mogaetii permanon!i 2, montati pe volan- lull 7, produc o variafie a fluxylui inagnetie case face ea in infisurarea priinord fy si ia aslese un curent de joasi tensiune care. datorita. contactoarelor mobil 6 si fix 7 ale ruptorului, s& formeze in infagurarea secundari J un curent de inaltt texsiume cave ajunge la bujia 20. ‘Tol din instalati ae aprindere face parle condensatorul 82 ssi cama de aclionare @ ruptorulul 9 1.73. INSTALATIA DE UNGERE Instalajia de ungere @ motoarelor ex é andere interni. serveste la intreduecres 1, 17. Seema Inset de unui strat de wlei Inire suprafetele pieselor ——s¥talare eu ogarion eu Diagelt rote mona pe fn migeare relativa en seopul de a micsora Yelena meeadbmte tote frecarea si reduce ‘uzura acestora Ungeren pieselor se poate realiza prin: ainestecul ulelulai ¢ bill de fanctionare; barbotaj sau stropire; Presiane saw fortald Darbola) nuinita si mist. Ungerea prin amesice se aplick In motoarele in doi timpi si consth din amestecavea wlefuhut eu benzina in propartie de 1 ~6%, In timpul functionals, uleiol urmeazi circuitul feut de combustibil asigurind ungerea pleselor fa migeare. ‘Ungerea prin bavhiotaj san stropize se vealizeazt prin imprigtieresuleiulai sub forma de pieitusi fine de eatze capul bieloi care in miscarea sa trece prin uleiul aflat' in carleral motorului. Acast proeedeu ns se mal folosegte Aecit nprenoi eu ungerea sub presiune Ungerea sub presiune asignr’ cirenlafia uleiului ex Se foloseste ta majoritatea matoarelor in patru timpi. combusti- presfune $i worl unef. pompe. Fig. 18. Scheme fostlaiel de ungere wu prose. to Schema de prineipin a unei astfel de ungeri este preventaté in figura 18, civl preluat de pompa J, din carterul motorulul trece prin supapa de sig. ranta 2, filtro grosier J si filtrul fin 4, de aici wleiul trece prin radiatorul de ricize 6, in rampa principal sau de distribulie a wleiulul 3 Din rampa principald, uleiul este dirijat. spre loeul de ungere, prin o de canale si orifieli practicate in corpul diferitelor organe ale motoralui arborele cotit, biela ete. Manometrul 7 ne ajuth si stim, in orice mo- nt, presiunea Uleiului In instalatie, Ungerea mixtd se foloseste, in prevent, la majoritatea motoarelor si consti din ungerea tagirelor paliere, lagdvelor bielei, lagarelor arborelui en ccame, angrenajului distributiei eu ulei sub presiune refulat de citre pomp’, iar pistoanele. cilindrii, tachetii ete. se nng cu wle} prin barhotaj 1.7.6, INSTALATIA DE RACIRE, Tnstalajia. de vieire asigurd evaeuarea unet piri din energia calorick netransformatd in energie mecanica, eu scopul de & menine tegimul termie al motorulai in limite optime La motoatele en ardere interna se felosese instalali instalatia de ricire cu aer. Instalagia de riire en aer consta din contactul direct dintre piesele_ inedl- ite si aerill Inconjuritor. Pentru a se mii suprafata de contact a pieselor cu acrul, acestea sint previzzute en aripioare, Pentru a se muri centitatea si viteza aerului ce cireuld peste motor se folosese turbine sau ventilatoare speciale pentra rire, Acest sistem de rieire se foloseste mai mult la motoarele cv aprindere prin’seinteie, in doi timpi. Instalagia de ricire eu lichid Foloseste ea agent de ricire apa sau apa amesteeata cu un antigel, pentru a preveni fnghetarea in timpul ierni. Tnstalatia de ricire cu lichid peate fi eu cireulatia lickidului forlalé (cu pompa de epa) si eu eirewlafialichidulei prin termosifon. \ka majoritatea motoarelor se foloseste instalatia de ricire cu eireulatia apel fortati, «eared seheml este prezeutata in figura 20. ‘Apa raciti din baaimaljuferior al_radiatorulai @ este aspirata prin conduieta 7, de pompa de apa 73 iptrodusa in spatiul de raeire a cilindsilor 8 de. aici apa, care Sa inedlzit datorita eontactutui en yeretil calal al cilindrilor, trece prin conducta de legitura 2, in Dazinul superior al radiaterului 3 Aps ead din bazinel superior al Yadiatorului treee in baxinol dnte- vior, prin elementii de ricive J, inde se face schimbul de cil Wintre apa si ueral ce trece printre sripicarcle de rieire a elementilor. Ventilatorul 5 maresteviteza Pig 18 Scheme Instill de nieve ox aim SCPE © Urece printre element SS gin ape ert de riche a yadistorului, Termo- MW de riieine eu liebid statol 70 are rolul de a dirija apa este reee, iar dupa incalziren apel prin pomps, motor si radiator. Racirea fen lichid. poate {i controlat prin inregistracea’ permanent® & temperatarit apei de rAcire eu ajutorul termometruhil 9. mai prin pomp si moter. cind 1.27. INSTALATIA DE, PORNIRE Motorel ew ardere interna, pentru a fi_pus tn funelivne, este necesar si fie antrenat dea sursi de energie exterioar® pind aw loe primele aprinderi ale combustibilul Cele mai intiluite procedee de pornire a motorului sin: = pornirea manvalé care se apliei de obicet te motorul ew aprindere prin seitteie, de putere mick. La acest proceden se folosese dispoditivele foarte Emple. ca inanivela, sfosra sau cureana de pornice. Cu ajutorul acestora, antrenindw-se direct arborele cotit cu 0 Curatie de 100-190 rotjinin, sufi- tienta pentru pornize. = pornirea en motor (demaror) electric este cea mai rispinditi metoda ae porte. Motorul electric folosit esle un motor do curent continuu, ali hrentat de la bateria de acumulare, In acest seop, pe axul electromotoruui se qiseste 0 roatd din{at, care se poste angrena femporar eu coreana din fata de pe Volantul arborelni eolit al mecanismulai motor. Cuplarea volii Ginfate a electromotorulni eu coroana dintat& de pe volant se poate face manual, prin eomanda meeanich sau clectromagnetica. — pornirea cur motor auxiliar cu aprindere prin scinleie, se fotoseste la porniren motearelor diese! de pulere mare. Motorul auxilior poate fi pornit la rindul sii eu un demaror electric sau manual. Cuplatea motorului fe pornire la atborele éotit al motorulal principal se face manual, prin inter~ fneditl une! ro{t dinate si un ambrelaj de frieliune, jar decuplarea se face automat, eu ajutorul unui dispozitiv centrifugal. 18, JNTREFINEREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA, DEFECTIUN! SI REMEDIEREA LOR. 1.8.1, INTRETINEREA GENERALA A MOTORULUI Pentru ca motorul s& fumetioncze normal pe toats durata de servietu si pentra a prevent defectiunile si wzurile premature, trebuie tespectate 0 serie de norme de exploatare si intretinere prevazute in notitele tehniee. ‘Aceste norme sint date de fabrica constructosre o dat eu motorul saw eu, magina care 0 echipeaz’. Intrefinerile tehnice reprezint totalitatea operaliilor care se efec~ Aucazd ailnte gi periodie pe toati duvala de explostare a motoruli Tnteofinerile tehnice zilnice ale motorulul se exeeuld zilnie si censtaw in srmitosrele operatii principale: ° ” TRACTOARE FOLOSITE IN. SILVICULTURA 2.1, NOTIUNT GENERALE, In silvicultur& se folosese, in general, toate tipurile de tractoare agricole. “Traetorul agricol este o masini de fortA de tractiune sau de aclionare de tip vehieul pe Fofi sau pe senile, destinat actionarit maginilor si agregatelor de prelucrare a solului, seminal, recoltare, transport ete. 2.1.1, CLASIFICAREA TRACTOARELOR AGRICOLE Clasifiearea tractoarelor agricole dupa destinatin lor ‘Tracloare de uz general, care pot {i pe roti sau pe senile si se folosese 10s puieti sila Incrarile de pregatire a terenului sia sotulu © pot da ca exempln tractoarele U-443 DT, U—445, 650 (fig. 20), S150 (fig. 21), Tracloare universale, care sink numai pe roli si se util de Iucrarile pe care Te executh tractoarele de wx general. la Iver de intretinerea culturilor si Iueririle de transport, avind de obicei ceartamen- tul variabil si_un_namj parte tractoarele: U—445 (fig. 29), U--650 M (fig. 23), U—6a1, U~ Tractoare specialisate, care pol fi pe roti sau pe senile siau o canstructie special pentra executarea unor anumile Iucriri sau pentru exeeutares Tig, 21, Traetorul de we general pe eile 1 0 Fig. 22, Tractor univeit je roi U ie Pas C480 lunor literati in anumite culturi. La nol in tard avem: tratetoare siticle W445 ig. 24) 34 5 tractoare pomicale U—445 DT si SM—145, tiactaral Fegumicol 1.449 (fig. 25) si tractoarele pentew pante SM—l5 si SM 800, Sasiuri auloproputsale, care sint tractoare en spatiul dintre puntea din spate si puntea din fata liher si prevaizut ey posibilitali de prindere & unos masini st utilyje, pentru luerarile agricole si silviee, fn silvieultura. se. foto. seste sasiul T—16 Ia Jucrdri de semanat. iatvetinerea eultmitur din pepiniere si transporturi locale, 2.1.2, PRINCIPALELE TRACTOARE FOLOSITE IN SILVICULTERA Tractorul universal pe rofi U 445 este un actor de tip universal, dotat cu un motor Diesel in patra Limpi, cu pulerea de 33 kW (15 CP). Se fato- seste la Imeririle de arat, grdpat, diseuit, semanal si la uncte teitel de intretinere a cultusilor din pepiniere si in plantatit foresticre Tractorat legumicol pe rofi L.—-ad5 cste-o variant specializals, derivuta din tractoral C145, deosebinduese de acesta irit: Iuinina la sol mai mare, Ritimen pnewrilor ugor printre rindurile de plante, Ia comand’ special. poate fi eehipat cw din spate mai mied pentru a putea pitrwede sai Fig. 24. ‘races ste Vt UTILAJE FOLOSITE IN SOLARII $I PEPINIERE SILVICE 4.1, UTILAIE POLOSITE IN SOLARIL 4.1.1, UTILAJE FOLOSITE LA PREGATIREA PATULUI GERMINATIV Patul germinativ in care se inskminjeazk semintele in solar este consti- tuit din amestecuri de pimint de {lind nisip, turb’, mranitS, care se omo- genizeark si apol se mlrunlese si se cer, Pentru realizarea amestecului se poate folosi inekreditorul cu cups montet pe tractorul V-445. Maruntirea se realizeaza cn masina de marunlit tip MMP- 75, iar cermerea eu ajutorul ciuruluj vibrator tip CV-75. Acestea sint utilaje folosite, in general, in agricultura. In solariile silvice care au suprafete mici, aceste Iueriri se execuli de reguls manual, 4.1.2, UTILAJE PENTRU IRIGAT $I FERTILIZAT, IN SOLARIT Pentru a se asigura buna dezvottare a puictilor este necesari realizerea unui regim de umiditate eorespunraitor speciei sau fazei de vegetatie in cate se afl gi administrarea de Ingrisaminte, Unmiditatea necesara se asigurl prin udarea culturiler, Sistemul de udare el mai folosit este irigarea prin aspersiune, eare asigurk uderea uniforma pe toati suprafata solului sub forma de ploaie cu picdturi fine si intretine 0 ‘Umiditate atmosferiek corespunzatoare. Instalajia de Irlgat prin aspersiune este aledtuit® din conduete de ali- mentare cu api, bazinul pentru prepararea soluliler de ingragSminte, electro- Pompe saw motopompa, osmometra pentru controlul coneentratiei de ingri siminte in apa de udare, instalatie pentru inedlzirea apel de udare, conducta principal, aripi de ploaie si duze de pulverivare, Alimentarea eu apii a sola- rului se asigura dintr-o ap curgitoare sau dintr-wa put. Cele mai utilizate pompe sint pompele Lotru-Cerna-Cris Sedu si Hebe realizate in tari. Cind este necesari incdlzirea apei de udare, aceasta esie trecull printr-un rerervor sau batal, Conductele in solarii sint suspendate Ja inalfimea de 1,3—1,6m ae Ia sol. Ele de regul sint confeclionate din P.V.G. Duzele de pulverizare ‘se monteazi pe conduete prin ingurubare si sint confecticnate tot din P.Y.C. ‘Duza se compune dintr-un corp 3, acoperit en un capac 2 care este previ zut cu un orificiu eu diametrul de 3mm. Prin orifieiu trece o sirma, avind le ‘eapat un taler J, a clirei pozitie faJa de capac se poste regla, modificindu-se astfel forma de pulverizare a apei. Duzele asiguri pulverizarea fink a apei pe o rari de 1,8—2,0 m (fig. 59). Or ig. 6. Trupgs. i, Pluyarile eu brirdare sint aledtuite din organe active. care actioncazk direct asupra solului, si orgame ajulit sare, de legalurd sf susjinere a primelor Organcle active sint trupita, antetrupita, culitat sé seormonitorul (subso- lier). Trupifa este partea activa a plugului care aie, rAstoarnd si mArunteste brarda, Ba este alestuitd din brizdar J, cormand 2, birsa 3 si plaz 4, prevasut cu ealeti 5 (ig. 0). Braisdarul taie brazda in plan orizontal si 9 ridied spre cormant avea Torma, trapezoldali (lig. 61, a) sau forma de dalta (ig, 61, b), Cormana are rolul de a mirunfi si intoarce hrazda taiati de brizdar. Ea poate Hi cilindricd, cultural, semletieoidal’ si clicoldald (Tig. 62). Cormana silindried irimiteazi foarte bine brazda, insi nu 9 rastoarni complet, se foleseste pe soluri infelenite, ew textura usoard. Cormana cultural este aseminiloare, insi aripa ei este risuciti pe 0 ortiune mic, Iuera ce permite o risturaare mai hun& a beazdei si o marun- ire corespungitoare. Cormana semiclicoidali face trecorea de la cormana cculturali la cea elicoidald. Cormana elicoidali ristoarna foarte bine brazda (cu 186%) fara insd ao marunti suficient, Se foloseste pe soluri infelenite 5 rele, poate o e ¢ ig. 62, Tipu de cormans 16 Pig. 62. Organete de fuera ste gets Placut sprijind trupija pe fandul si pe peretele brazdei, asi stabilitatea plugutat in timpul Inerului. La partea posterigard plazul:prezint&s © piesi’ demontabili din font, numita eitel, Birsa este o pies robusta pe care se fixeazi briidaruly-cormana gi plazut. lnletrapifa are rolul de a taia stratul inierbat sau destructurat al soluhai > Pe 0 grosime de cirea 10 cin gio litime do 2/83) din Yaimea brerded si al ) introduce sub-brazda. Ea are 0 construclic aseminitoare trupitel, 2 mon- ‘teazii pe cadru in fata trupijel eu ajutorul unei bride (tig. 63), Cufita taie solul in plan veetical. Dupi constructie pot fi: eutit lung (lig. GH Jsieutit disc (Hg: 65), Organe ajutitonre sint aceler care seivere la montacea org: nelor active sila huina functionare a plugului in timpul Iuerulni, eestes sint> ceadcul sau grindeiul, rotile, dispozitivul de enplage a plugula! $1 meranisine Cadrut. 1a plugusile moderne. este format dinttan singur lonjevon, iar Ja cele cu tractivne hipo poart demumirea de grindel Rofite servese la deplasarea’ plugului pe sol Dispositinut de cuplare secveste 1a euplarea’ plugulut ta tractor. Plugurile tractate se cupleazi eu ajutorel triunghivlul de traclinne, Pentru cuplare a plugutilor purtate se foloseste cadrul de cuplare, eare se monteazi Ia ridica- {orul hidraulie al tractoarelor fiind. format din: bara transversald de tracliune 1, plicile de fixare 2, suporturile laterale 3, suportul central 4, si sucuburile >) de ‘roglaj 5 $i 6 (ig.60), Mecanismete asigurd transport. $i invers, ugului din pozifia de lueru in pozitia de ig. 64, Cat tangs Fig. 65. Capt dices ecine a viet? S = tiga farehs"t > saport ir UTILAJE FOLOSITE LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE INGRUIRE A ARBORETELOR In funetic de sladiul de dezvoltare a arboretuluisi de earacteristica tor, Iucrarile de ingrijire se impart in: ingrijirea semin{isurilor, tier! de Ingri jive si Iuerdri de ingrijire cu caracter special. 6.1. UTILAJE PENTRU INGREIREA SEMINTISURILOR §L A PLANTATHLOR Ingrijirea semvintisuritor si a plantatilor cuprinds lei de. mobilizare 1 solulat in jurul puielilor gi intre tiadurile de puiefiextirparea buruienilor, Teceparea ptielilor vatamati ete. Pentru executarea acestor Iueriri se folosese o serie de utilaje care au fost descrise anterior, ca: pragitoarea agricola, cultivatoare, freze, motopri- sitoare, plugul cultivator pentra vie PCV, precam st grapele cu diseuri DPV- 12, 6D32 91 GD4 Grapa ea diseuri DPV-1,2 poste {i wtilizaté Ia afinaren solulu, distrae gerea buruienilor si mebilizaren solului printre rindurile de paieti tn plantalti Seu in culluri speciale. Aceasti grapi este actionatd de tractoare V-lt5 san Sv-443 (fig. 116) DPV-1,2 esto format din patru baterii de aiseuri dispuse in forma de X. Flecare baterie este aledtuith din tre diseuri eu diametrul de 460 sam. cfionat din feav rotunda si are forma de ram& pAtestl, co ite: la partea anterioard este proviaut en dispozitival de eu torn bidraulie el tractorulu. Grapa DPY-1,2 poate {i uilizata la fotretinerea plantaliilor eu distante intre rindri de 1,5 mr, Adincimea de Ivers este de G-—10 em, iar eapacitatea de huerw de 0,6-0,8 he pe ord. 6.2, APARATE PENTRU ADMINISTRAREA ERBICIDELOR §1 ARBORICIDELON Combaterea manvali a burvienilor si a speciilor coplesitoare cu ajutorul secerelor, coa- Fig. 116. Gropi ex diseost —_selor saualaltor unelte necesit4 un volum mare DPV de lucru, iar riseul vitémiri tulpinilor si a ra- (8 Fig. 117, Stoplor de erelde tp Arboysnd twuritor este destul de mare. De aceea, fn wltimul thep au tnceput sf te fo- losite in productic erbieide si ashorieide. Pentrn: administrares acestora se Pot folesi aparatele de slropit ulilizate In combaterea diundtorilor, au apa cu ecran de protect, care Mndveaptd pieSturile spre burvlen Prolejind. puiefi, eum este stropitoral Arbogard. Stropitorul Arbogard, wliizat penten stropirea In jurul paietilor, este aledtuit @inti-un rezervor J eu eapacitatea de 16 1 care se poarta in spate, © pomp actionati de un mitner 21am miner pentru transport 8, duze pentru stropite 4 sl eran de protectie. $(ig. 117}. Stropitea se execut& inainte co burvienlle si fie prea inalte, pentru fu ajunge ta Sremzele puictilor dupt indopastarea eeranulu. tn 8 ore pot M1 Aratafi 1 000 puietis suprafala (ratati ia jurul feral palet este de Day 6.3, UTEEAJE PENTRU TADERI DE INGRUIRE ‘Talerile de ingrijire a arboretclor se efectueaz’ pe supratele mari, con ‘sumul de muned find variebil, In funetie de stadiul de dezvoltare @ padurii, La efectuarea acestor tdieri_ se Folosese unelte manuale, dar extinderea lor pe suprafete tot mai mari impuae folosirea utilajelor actionate mecanie. Usilajele mecanice folosite Ia executarea thicturilor de ingcifire au o greutate miei, pentru a se putea transporta eu usurin{A si pe terenuri acc! dentate. Forma si dimensiunile lor sint adeevate lueratilor care se execu Minuirea se execut’ cu usurin{&, putindu-se efectua reteziri In inaltim! dife- rite si ih plane diferite. Organele active difera in funetie de Iucraree care urmeazi s8 s€ execute, In tara noastri au fost experimentate si introduse in preductie moto agregatele Stik! FS-08 si Husqvarna 250 Rx. Cu ajutorul acestor agregate iclionate cu motor propriu, se poate executa o intreaga gama de herd de ingrjire a arboretelor, prin schimbarea organelor active, In acelayi seop pot Hi folosite feristraicle mecanice Drujba, retezat sau Husqvarna, previzute eu echipament special 4 Motoagregatul Stitt FS—08 este un utilaj actionat de motor propriv si purtat de muncitori. Cu ajutorul lui se poate executa: descoplesitea puietilor dde buruieni sau de specii coplesitoare; receparea puietilor vatamali in urma Iucratilor de exploatare sau din alte cauze ; degajiri gi curalari ‘Agregatul este aledtuit din tref pirli mari: motorul, axul de transmiste si dispozitivele de lucru ‘Motorul este monocilindvie, in doi timpi, avind cilindreea de 56 emt. Combustibilul folosit este benzina in amestee eu ulei, im proportie de 25-1 motorul este alimentat prin intermediu! unui earburator. Rezervoral pentri combustibil are capacitatea de 0,761. Aprinderea se realizeazh eu ajutorul ‘unui magneton, ricirea cu aer, iar ungerea prin amestee. Pornirea se face cu ajutorul unui starter. Axul de transmisie serveste Ia transmniterea miscarii ae la motor la dispozitival de Iueru. El se giseste In interiorul unui tub de protectie, pe care sint montate minerele de acfionare, ce sint astfel construe ite ineit ‘amortizeazi vibratitle. Pe miner se giseste maneta de accelerate. Motoagregatul este prevazut pentru transport eu o bretea, care se trece peste omar. Dispozitivele de Jucru sint ferdstriul circular, cutitul rotativ si cutital rotativ cu sase lame. Ferdstraul circular poate fi ulllizat la degajari, recepati i curafiri. Cufitul rotativ se foloseste Ia deseoplesiri, iar eutitul rotativ cu sase lame, la descoplesiti si degejari. Motoagregatul Husquarna 250 RX este un utilaj aseminitor eu motoagre- gatul Stihl, find dotat cu un motor in doi timph, ew capacitatea cilindricd de 49 em? si 0 putere de 2,4 kW (3,3 CP). Combustibilul folosit este benzina cu cifra octanied de minim 90 C. 0, in amestec ex ulei pentru motor in d timpi, tip M30. Rezervorul de combustibil ate 0 capacitate de 0,751 (fig. 118). Raportul amestecului ulei: benzing este de 1, 25 (4%). Motoagregatul Husqvarna 250 RX are o greutate de 8,8 kg, alimentat si previizut cu chinga de purtare si aparatoarea lamei in timpul transportafus Elementele motouneltel sint: lama de tiiere J; orifieiul de ungere a redwe- torului 2, reductorul 6, apiritoareade protectie a lamei in timpul luerului 4, apardtoarea de protectie a lamei in timpul transportului 5, tubul de legatura 6, maneta de acceleratie 7, dispozitivul de reglaj al mainerelor 8, inelul de prin~ dere a bretelelor 9, butonul de intrerupere a sistemului de aprindere 10, apa- Fatoarea de protectie a esapamentului 17, rezervorul de henzink 12, busonul ‘Fg. 118, Motoagregatal Hosqvaras 250 RX. 20 26 a a. 120. Ferfetniuenast rea Fig. 122. Magna de etagat Sac, oral &, rezervorut de ulei pentru lungerea Jantului tdietor 6, minerul demarorului 7, onificiul de reglare carburatorulul 8, butoput de ine trerupere a sistemulut de pornine 9, Intrerupitorul de la miaerul de con: ducere 10, mineral din spate 11, af §ajul luminos al sistemului de aprin- dere electronied 12, intrerupatorul sistemului de aprindere 73, rezervo- ul de benzing 14, pinionul lamei de ghidare 76, laniul de taiere 10, lame de ghidare a lanfului de (aiere 17, amortizorul egapamentului 13, opri torul lanjului de taiere (in esz de r pore) 19, eorpul frinei lantulu de t fete 20, aplratonrea de proteclic a satin fa caz de repere a lanjului de lieve 27, maneta de acceleratie 22 si butonul de blocare a acceteratiei, 64, UTILAIE PENTRU ELAGAI ARTIFICIAL. Pentru efectuares clagajubui ar- lifieial se folosese uselte manuale, ca: Feristraie, topoare, eosoare. Re- aultate bune se obtin eu feristriul cu lama si eulisor MEU Lieu fers eiul-coasi pentru elagaj FC-2, In afatd de acestea, se folosose si ma- sini de elagat, Feristrdul-enasd FC-2 este ale luit dintr-o lam& de eoasi previ- uli eu tije prelungitoare de 1.15 m, 1.70 m si 3.40 m, confectiouate din ema. Mest ferastriului este de 0,40 kg, far a tjelor de 0,27 kg, 0.32 kg, $1 1,65 kg, Lamgimen util ste cuprinsi intre 1,90 m si 4.25 m, in funetie de tija cu care este echi- pal, Feristriul poate reteza ramuri eu diametrul pid Ia 50—60 mom: el se minuleste usor gi permite efectue- tea elagajului pind In indltimea de 6 m. Cole mai bune rezultate se obi ta plop si molid (lig. 120) a Ferra tan alison 4-1 Leste ae intro lama ce se poate monta pe {ij prelungitaare de Sceleasi dimensioht cain envul ferdstrlulay PCD, con: feetionate cin-duraluminin. Masa-Terustraulul este, de circa 0,65 kg. Langimea ila este eapeinst inte 182 51 414m, far diametrolaccesibil este de 39 mm. Cu Ajutorul acestal ferdstriu se. oblin rents. bune la ‘molid, la foals fel (ig. 121). Ntasina de elagal Sache se foloseste pentru spe le de riginoase, cave sv trunchiul cilindrie Magina a fionenza prin rotire pe tranchi, in spiral, Taleturio ‘executatesint netede, ior operatia de tRicre lau arbore ureazi 2—4 minute. Masina mu produce niet ua fel de vitimare a arborilor ce se elagheara (lig. 122) Masina Sachs este aledtuita din cade, motor, agre- gatul de transmitere “a forfel, ferastriulant gi Toth ‘Eadrul ar forma circular, lar la extremitati ests provi ait eu dout braje eu ajstorul eirora se monteazh pe arbor Motorul este in doi timpi, are @_putere de 2kW- si este previzut cu un rezervor de carburent, transpa- ent, demontabil. Rotile, in numir de opt, sint toa feefionate din enuciue. Feristrial eu lant, este montat vertical si este previvat ew un disporitiv de ungere Automat a lan{tiui. Grevtatea aparatulai este de 40 aN, ceca ce permite minuirea de eftre dot munettor ‘Aparatul se fixeazd pe arbore, se stabilete dp $imea de hueru dorita $1 apoi se porneste motoral, Apa~ Fatul urck po arbore in spiral, eneeutind reteraren ‘ericilor, apoi se opreste automat la Inalfimen pentra are a fost reglat si eoboard. Prin foosiea acestel magi Se reduce fearte’ mult” volumel de munch xt oreyte Productivitatea. mune ‘Dispositioal de eaga] Husyoarna PS 50 este format dintr-un motor fm dot timps de 24 KW (3,3 CP) care factioneazl © pomp hidraulied care Ia rindul ef, prin Fig, 123, Digna do aga] Besa P38, intermediul unui furtun de presiune, pune in funofiune un moter hidraulie, aflat in virful unei prajini telescopice, motor care actioneaza dispozitival dé ‘tHiere cu ajutorul ciruia se taie cricile (fig. 123). Cu acest dispozitiv se pot elaga arbor! pind la inilfimea dé 6m ri a folosi seard de urcare. MPSP 3300 cate destinats pentru stropit si prafuit in plantatit pe ‘ii, culturi in clmp si leguimteultard, Spre deosebine de masina MSPC-300 M. cu masina MPSP-3><300 ati prafuielie cit gi stropirile se executé pneumatic. Schema procesului tebnologic de Iwers cu masina MPSP-3x 300 este prezentata in figura 127, Capacitatea rezervorului de lichid este de 3% 300 1 Capacitatea buncSrului de praf — 50 dm Debitul ventilatorulni — 3.500 mj, Debitul pompei — 150 H/nin, Capacitatea de Ineru a masinil la stropit in liverd de pomi este de circa 7,8 hajschimb, Araratele pertabile de strepit si prafuil au o serie de avantaje in cone itiile de Iueru din silviculturd. Fiind universale pot fi treeute sor de la 6 lucrare la alta dup& necesitate. Pot fi folosite in conditil accidentate fea Grumuri unde alte masini si aparate cu tractitine mecanied si ehist animala nu au acces. Au prioritate la combateri pe suprafete miei si altele, In preduetie se folcsese inca aparate Fontan si Kiorit Aparatul Kioritz este universal, echipat eu motor proprin, purtat pe spate de clitre muneitor. Se poate folosi la prifuiri, stropiri si aerosoli reel Aparatul poate fi utilizat de asemenea ta imprislicrea substantelor granu late pe suprafata solului (fig. 128). Aparatul este compus din: cadru, motor, ventilator, rezervor pentru substante toxice, rezerver pentru amestecul carburant, eonducta de refulare sistem de prindere pe spatele muncitorului si organe de comands iat * turtunuse, Cadrul este construit din feav8 de ofel. De cadrn sint prinse partile com- ponente ale aparatului, ew amortizoare de caueiuc. Motorul, in doi timpi, eu aprindere prin scinteie, are 2.35 kW la 8.000 rotfmmin. Amestecul de benzina $l ulei, folosit Ia un motor rodat, este de 20:1, Rezervorul de substanfa este din material plastic si are eapacitatea’ de Want Ventilatorul este format. dintr-o carcasi prin care este practical o fe- reastrdi pentru absorblia aerului si un rotor eu palete montat pe arborele mo- {orului, Lx 7 000 de rot/min ventilatorul realizeaz4 un debit de 10 m* aet/min. Conducta de refulare este aleStuitS dintr-un racord eu tub flexibil, un prelungitor si capal de difuzare « substantci. Conducta de refulare poate fi ‘echipati, in eazul prifwisilor pe suprafete mari cu unul din ecle tret furtunari fanexe, eu lungimi de 20, 30, 40 m care se ataseaz ta eapitul liber al tubulul Texibil Pentru impragtierea de granule se foloseste conducta de prifuit cireia 4 se ataseazi un corp special In eanul sCropirilor, in completarea conductei flexibile se monteaz’ pre~ forul pentru stropiti, previzut cu o duzi cu sectiune reglabila in functie de finefea picsturilor Organele de comanda ale aparatului constau din: maneta de accelerati maneta obturatorului de praf; robinetul de lichid. tn funetie de pozitia robi- netului se pot realiza debite de 0.05 1.6; 2,63 3,9 Yin. Masa aparatului neatimentat este de 9,8 ke. 1g, 128, Aparatal de szopit si peiai p Kl ‘oacatn echipat ex intatate de stopitz 1 — rezeryorat gt expsqull #6 33° Tatoe BS PEIN 2 cecal eenuhnults 7" maneig de aceeleates = Danes i ee sane a stmarral ho, u,oany H ‘reer 66 On a — gaak pom Wsglreaoapiesiae = Ones Memigs B= 7.4. GENERATOARE DE AEROSOLI Acrosoliisint particule foarte fine, in stare solid sau lichid, dispersate intr-un mediu gazos, avind diametrul euprins intre 0,11 80 u. Aerceolt stare solida se difuzeazd sub forma de fum, ca Iumindri fumigene, ior co lichisi se difuzeazt sub forma de ceatd, cu wtilaje ennoscute sub mumete oe generatoare de aerosoli; Pentru obtinerea aerosolitor se poate folosi energia mecanicd, termicé sau termomecanic’. Dintre acestea cea mai avamajonsa este cea iermome, canieS, deoarece necesit& aparaturd simpl8, iar aerosolit rezultali is! ment sa mai mult effcacitatea toxic In silvicultura au fost folosite pe scara largit generatoarele de aerasoli calzi din import, Swingfog (variantele SN-0; SN-7; SN- 11). Aparatul de aerosoli se compune dintr-un motor pulsoreactor, sistemul de alimentare ‘cu substante, sistemul de transport gi alte anexe (tig, 120), Camera de ardere a motorului este imbricata intr-o manta de deasupra aplritoarea de protect pe umiral drept printr-o chingd si se sprijind pe sold, Pentru porniren aparatulus se actioneazA pompa, care introduce aer Sub presiune in camera de uniformizare a presiunil, de unde prin conduete feral trece in rezervorul de henzina si respectiv in’ cel de inecticd, Dups aproximativ zece curse ale pistonului pompei, se creeaz’ in interiortl res, Voarelor 0 presiune de 0,2—0,3 daN/em? care asigura punerea 1 funcjiune 4 sparatului, In faza urmitoare se deschide robinetul de benzind si se speed Pe Dutonul de comtact care inchide circuitul electric. Benzina iese din seer Vor sub setiunea aerului comprimat, trece prin filtru si ured la jielor. Prin intermediul acestuia, benzina se pulverizeazi in curentul de act ee tree prin ori! carburatorului. Amestecul format tree pe Iingi supapa de tur tre camera de ardere unde intilnesle scinteia produsi de bujie, ‘se aprinde si are locexploria. Gazele arse sint impinse eu vilezd in afara cam Aparatul se suspend’ becltS h Slnad eye are: n= BO ee rel de explosii succesive. O parte din acestea i¢s afer’ prin {cava de @apare sltre-disporitival de pulverizare, iar alt parte trece prin conducta de refulare. ‘amplasoti fn interiorul mantalei’ de ricire, provocind antrenarea $1 absorbirea ‘unuf curent de aer rece prin perforatiile mantalel, care rceste camera de ardere. © parte din gazefe arse rezultate fn urma exploziel tree prin camera de ‘amestee a carburatorulul si prin conducte im ecle doul rezervoare. Imediat dupk explozie In camera de ardere se creeszi pentru seurt timp 2 depresiune care se simte 5i in earburator provocind pAtrunderen anei canti- {ati de aer si de henzing. Datotitd timpului foarte scurt intre explozie $i admi- sie aprinderea noului amestec se face de la flachra cxplosiet anterioare. Presiunen creat in rezervorul de face ca acesta si urce prin fil- tru pind la dura ce debit si mai departe pind la dispozitivul de pulverizare. In acest dispezitiv lichidul toxic ia contact eu gazele arse gi se cvapord. La trecerea in atmosferi, datoriti temperaturii mei seizute se eondenseard in picituri foarte fine ce. aledtuiese norul de cea{a. Norul de ceati predus de aparat atinge distante de Gm, iar in prezenta micrccurentilor din arborete se realizeazi lstimi de Iueru de 3050 m indltimi pin la 30—40 m, Masa aperatului alimentat nu depiseste 16 kg. 7.5, UTILAJE PENTRU DEZINFECTIA CHIMICK A SOLULUL Combaterea diunktorilor din'sol sau de la suprafata acestuia se poate efectua cu substante chimice in stare de praf, granule san lichida. ‘Administrarea acestor substante se poate face eu masini actionate de tracter sav eu injectoare manuale, © asemenea masini pentru dezinfectia chimic a solulul care Iuereaxi fin agregat cu tractorul V-445 se compune din: rezervor de solutie, pompa cu piston, sistem de transmisic 2 misedrii la pompa, organe active (cu{ite) pentru introducerca solutiei in sol. Latimea de lueru este de 150 cm; ad cimen de introducere a solutiet in sol 25 em. Capacitatca de Iueru este de 0,2ha/s. Pentru administrarea substanteler ehimice in scopul dezintect solului pot fi folosite si maginile pentru administrat ingrisiminte fichide (de exempls masina pentrw ineorporat ape «moniacale UTILAJE PENTRU PREVENIREA $I COMBATEREA INCENDILOR IN FONDUL FORESTIER Pentru prevenirea si combaterea incenditlor din fondul forestier se folo- sese o serie de utilaje prezentate in contimuare: Utilaje pentrn informare si operativitate in comunienrea incendiilor si mobilizaren echipelor de pompieri. Se folosese statiile de radio telefonic de tip RTF (radio telefon fix), RTM (radio telefon mobil) si RIP (radio telefon £6 La instalatio de stropit, pe elicopter, eu pulverizare pneumatics pulver zarea lichidului se produce numai datorita actiunii aerulvi comprimat. Co- manda instala(ie’ se face electric, Pulverizarea obtinut& eu aceasti masina Este mat fin, consul de Heh este mat ne, numa e 20-50 ha gradu de acoperire’ este bun. 73. MASINI $1 APARATE DE STROPIT § PRAPUIT Masina pentru siropit si prifait MSPC-300 este destinata pentru s si prafurt sau prafoire malt In livezi si vii si este folosita eu unele ada fi in siivicutiura. Magina este de tip purtat& sf actioneazi de Ia priza de pu- tere a tractoarelor U-445 DT, SM-445, U-630 sau L445. Este constraité din; rezervor pentru Tiehid, buncir pentru praf (ambele de form’ eifindric’), Nentilator de tip centrifugal cu rotor Inchis si palete curbate inainte, pompa Ue tip centrifugal cu rotor inchis si palcte radiale; transmisie format din ‘ax eardanic, multiplieator cu roti dinfate eonice de Ia care prin curcle trape~ Zoidale este actionat ventilatorul iar de la axul venlilatorului tot prin enrele {rapezoidale este aetionaté pompa; dispozitive de pulverizare (in form de coroana circular’ pentru vit, dispozitiv palmat pentru livezi, dispozitiv de pulverizare troneonic pentrw plantatii inelte pink Ia 20m) sorb, robinete, furtunari ete. (fig. 120). ‘Magina efectueazi pulverizare pneumatic en dispozitive pent si livads $i pulverizare mecanied eu jet proiectat cind Iuereaza eu di pentra culturi de chimp, Provesut tehnologie de Tueru la pri debitat de ventilator. Cind se fac prAfuiri umede san tratamente mixte este neeesar si fune~ lioneze atit instalatin pentmn stropit eft si cea de prifuit Capacitatea rezervorului de Hiehid este de 300 1 Capaeitatea buncirului de prat ~ 50 dm’. Pebitul ventilatorului — 3.500 m*jh. Debitul pompei — 100 l/min. Capacitaten de tueru in livada este de 7 ha/sehimb, itive fut se realizea2’ eu ajutorul aerului Fig, 125. Masing de strpit s)prafale MSPC-300: gt CUPRINS Introducere.. oe CAP.1. Nojiuni despre elementele constructive ale motoarelor. 2 1.1 Blemente generale. on 2 1.2 Clasificarea motoarelor ea ardere intern. 3 13 Blemenele constructive de baza si prncpile de funconso ale motoarelor cu ardere interna... 3 1.4 Funcfionarea motoarelor eu aprindere prin seénteie, in 1.5 Punefionarea motoarelor cu aprindere prin scénteie, in 2 timp 5 1.6 Funcfionarea motoarelor cu aprindere prin comprimare, in 4 timpi.....6 1,7 Descrierea motoarelor cu ardere intern. 6 118 Introfinerea motoarelor cu ardere inten, defeciuni i remedieres lor...12 CAP. II Tractoare folosite in silvicultura.... 13 2.1 Nojiuni generale. 13 CAP IIL. Unelte folosite in solaii si pepiniere 3.1 Utilaje folosite in solari eecssteneee 15 CAP IV Utilaje fotosite la executarea lucririlor de ingrjire a arboretelor. 18 6.1 Utilaje pentru ingrijirea seminfigurilor si plantafilor. 18 6.2 Aparate pentru administrarea erbicidelor si arboricidelor.. 18 63 Utilaje pentru thieri de ingrijre. secnseeinseenseenneened 64 Utilaje pentru elaga artificial ee 21 Generatoare de aerosoli...... As Utilgje pentru dezinfectiachimicé a solu. 26 Utilgje pentru prevenirea si combaterea incendillor in fondul forestier...-26 Masini $i aparate de stropit si prfit.......eesoe 27