Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
13
1. Topografia spaiilor fasciocelulare ale
bazinului. Ci de difuzare ale coleciilor 1. Topografia duodenului, vascularizaia,
purulente. inervaia.
Spaiul celular din jurul vezicii urinare se mparte n:
o Prevezical (ntre simfiza pubian i fascia vezicii
Scheletotopic, limita superioar a duodenului trece pe
urinare, fundul format de diafragmul urogenital al
marginea superioar a vertebrei L1, iar cea inferioar
bazinului). Coleciie purulente din aceste spaii
pe marginea superioar a vertebrei L4. Sintopic, partea
difuzeaza spre femur (prin canalele femural i superioar a duodenului e n raport cu ficatul i vezica
obturator), n spaiile laterale ale bazinului, pe biliar. Marginea concave a duodenului pe parcurs e
peretele anterior al abdomenului.
strns lipit de capul pancreasului, cea convex de
o Retrovezical (ntre peretele posterior al vezicii
rinichiul drept. Inferior partea orizontal e n contact cu
urinare i aponeuroza peritoneoperineal, fundul
colonul ascendant i unghiul drept al colonului
servete diafragma urogenital ). Rspndirea se
transvers. Posterior de partea orizontala, traverseaz
face n regiunea canalului inghinal (de-a lungul vena cava inferioara i aorta, iar peste semicercul
ductului deferent) i n spaiul retroperitoneal (pe superior al ei curbeaz, apoi trec pe peretele anterior al
traiectul ureterelor).
duodenului artera mezenteric superioar i vena.
Spaiul celular retrorectal se afl ntre intestinul rect cu
Vascularizaia e realizat de sistemul trunchiului celiac
fascia lui i osul sacral. Limita inferioar este format de
i a. mezenteric superioar. Artera gastroduodenal
fascia care acoper m. Levator ani. Purulenele se pot
se ramific n: pancreaticoduodenal superior posterior
rspndi n spaiul retroperitoneal. Spaiile celulare situate i superior anterior. A. mezenteric superioar se
pe amble pri ale rectului se numesc pararectale de unde
ramific: a. pancreaticoduodenale inferioare care
infeciile purulente se pot rspndi n spaiile celulare
anastomozeaz cu cele superioare , formnd arcurile
laterale ale bazinului mic.
anterioare i posterioare. Inervaia se realizeaz prin
n bazinul mic deosebim spaiul celular parametral situat
fibre simpatice i parasimpatice ce aparin: plexurilor
n jurul colului uterin inclus ntre foiele lig. lat al uterului solar, mesenteric superior, hepatic, gastric, pancreatic,
mai ale la baza lui. Infeciile purulente se pot rspndi n nervilor vagi.
esutul celular retroperitoneal (pe traiectul ureterelor), n
esutul celular al fosei iliace i al regiunii fesiere.
2. Topografia flexurii duodenojejunale, pliurile, 2. Topografia triunghiului urogenital perineal,
recesele, importana practic. stratigrafia.
Reprezint continuarea poriunii ascendente a duodenului
n jejun format la nivelul vertebrei L2-L3. Se afl anterior Triunghiul urogenital este cuprins ntre linia
de m. Psoas mare i de vasele renale stngi, spre stnga convenional trasat de la unul de tuberculii sciatici
de aorta abdominal. Se afl mezoperitoneal. La nivelul spre altul a perineului i marginea inferioar a simfizei
trecerii duodenului n jejun se formeaz recesul pubiene.
duodenojejunal. La nivelul trecerii din spaiul
retroperitoneal spre cavitatea peritoneal se formeaz un Stratigrafia la barbai:
orificiu care este delimitat de:
- plica duodenala superioara (Plica duodenalis Pielea
superior/Plica duodeno-jejunalis), care delimiteaza . Celular subcutanat ce ptrunde n fosa
mpreuna cu peritoneul parietal si recesul duodenal ischiorectal. n esut trec vasele superficiale i
superior(Recessus duodenalis superior), nervii.
- plica duodenala inferioara (Plica duodenalis inferior/Plica Fascia superficial acoper muchii superficiali.
duodeno-mesocolica), care si ea la rndul ei Stratul de muchi superficiali (bulbospongios,
delimiteaza recesul duodenal inferior (Recessus ischiocavernos, superficial transvers al perineului).
duodenalis inferior). Fascia inferioar a diafragmului urogenital
Importana practic a recesurilor se manifest prin: formeaz centrul tendineum perinei.
aciunea acestora de ventuz, care rezult datorit Muchiul transvers perineal profund formeaz
presiunii negative. De aceea n aceste recese sunt posibile diafragmul urogenital.
hernii interne prin strangulare a anselor intestinului subire. Fascia superioar ce acoper din superior muchiul
Este numit hernia Treitz. transvers perineal profund.
3. Canalul inghinal: pereii, coninutul.
n regiunea inghinala peretele abdominal este traversat de 3. Topografia spaiului celuloadipos
catre funiculul spermatic (la barbat) sau lig.rotund al retroperitoneal propriu-zis. Rspndirea
uterului (la femeie), printr-un traiect intraparietal numit purulenelor.
canal inghinal. Acesta are o lungime de 4 - 5 cm. si are
directie oblica, infero-medial, aproximativ paralel si situat
Spatiul retroperitoneal e situate posterior de poriunea
superior de lig.inghinal. Ii descriem 4 pereti (anterior,
posterioar a peritoneului parietal, ntre el i foia
posterior, superior si inferior) si 2 orificii( orificiul inghinal
endoabdominal. Drept limit superioar servete
superficial si orificiul inghinal profund).
diafragmul, la locul de trecere a foiei posterioare a
Peretele anterior al canalului inghinal: portiunea
peritoneului parietal pe diaphragm. n partea de jos
inferomediala a aponevrozei m.oblic extern abdominal;
peretele posterior al canalului inghinal (cel mai slab limitele convenionale snt promontoriul i linea
perete al canalului inghinal, ceea ce determina producerea terminalis a bazinului. Spaiul retroperitoneal e
la nivelul lui a herniilor inghinale) format de catre fascia completat de un strat masiv de esut adipos, e stratificat
transversalis, in intervalul dintre: superior - marginea de fascii i include n componena sa organe, vase
inferioara a m.transvers; lateral - fascia iliaca; inferior - sanguine i limfatice i nervi.
buza posterioara a lig.inghinal; medial - marginea laterala
a tecii m.drept abdominal. Fascia transversalis este intarita 4. Spaiul inghinal- variante, importana
de structuri fibroconjunctive: clinic.
medial: lig.reflex (Colles), tendonul conjunct (falx inguinalis
aponeurotica), lig. lui Henle
Distana dintre peretele superior i cel inferior al
lateral: lig.interfoveolar Hesselbach
canalului inghinal sau dintre mm. abdominali oblic
Peretele superior al canalului inghinal: marginile
intern i transvers superior i ligamentul inghinal inferior
inferioare ale mm.oblic intern si transvers poart denumirea de spaiu inghinal. Forma lui variaz
Peretele inferior al canalului inghinal il
(fisural, oval, triunghiular) avnd dimensiuni diverse
formeaza lig.inghinal.
i o importan deosebit la apariia herniilor inghinale.
Orificiul inghinal superficial
situat imediat supero-lateral de tuberculul pubic,
subcutanat: tuberculul pubic poate fi folosit ca reper pentru
palparea orificiului inghinal superficial. are forma ovalara,
alungita, cu axul mare paralel cu fibrele aponevrozei
oblicului extern. pe laturi este marginit de condensari ale
fibrelor aponevrozei oblicului extern
o stalpul lateral (crus lateralis)
o stalpul medial ( crus medialis)
o intre cei doi stalpi se arcuiesc fibre aponevrotice
denumite fibre intercrurale; acestea solidarizeaza stalpii
delimitand supero-lateral orificiul inghinal superficial
Orificiul inghinal profund se gaseste preperitoneal, la
nivelul fasciei transversalis care se continua la acest nivel
cu fascia spermatica interna. la nivelul marginii mediale a
orificiului inghinal profund fascia transversala este intarita
de catre lig.interfoveolar; pe fata posterioara a acestui
ligament au traiect vasele epigastrice inferioare. orificiul
inghinal profund este situat la aproximativ 3 cm.superior de
mijlocul lig.inghinal, la jumatatea distantei dintre spina
iliaca antero-superioara si tuberculul pubic. corespunde
fosetei inghinale laterale a peritoneului parietal. prin acest
orificiu trec herniile inghinale oblice externe
4. Topografia ombilicului. Fistulele ombilicale.
Ombilicul e situa la mijlocul liniei albe. Distingem 3 straturi
concrescute ntre ele: pielea, stratul fibros cicatrizat cu
fascia ombilical i peritoneul parietal. n stadiul de
evoluie intrauterine, inelul ombilical e traversat de
cordonul ombilical care asociaz ftul cu placenta, la
nlturarea lui, inelul se cicatrizeaz constituind ombilicul
cicatrizat. Totui acesta prezint locuri slabe i favorabile
pentru apariia herniilor.
Fistulele ombilicale sunt secundare persistenei
permeabilitii canalului vitelin sau al uraci. Fistulele
viteline sunt relative frecvente ele pot fi oarbe externe,
interne (diverticul Meckel) sau totale. Datorit acestor
fistule i persistenei deschise a canalului, se pot elimina
zilnic cantiti de lichid incolor sau fecaloid prin ombilic.
Fistulele uracale se manifest prin nc o deschidere a
vezicii urinare la nivelul ombilicului.
BILET 18 Biletul 1
1. Anomaliile congenital ale organelor cavitatii 1.canalele laterale abdominale,limite,raspindirea colectiilor
pelviene
purulente: Canalul lateral drept-situat intre colonul ascendent
Malformatiile vulvei:
- Aplazia sau absenta vulvei si peretele abdominal dret .Inferior-canalul transverseaza fosa
- Hemiagenezia vulvara iliaca dreapta ,apoi trece in bazinul mic ,superior-spatiul
- Hipoplazia vulvei( oprirea in dezvoltare a subdiafragmatic din cauza absentei ,sau exprimarii slabe a
vulvei, se intalneste la bolnave cu infantilism lig.frenico-colic. Canalul latreal sting-limitat de colonul
somatic si psihic si cu alte malformatii
- Absenta congenitala a perineului descendent si peretele abdominal lateral sting,trece in fosa
- Deschiderea ureterelor in vulva iliaca stinga,apoi in bazinul mic.Lig.frenico-colic delimiteaza din
Malformatiile vaginului suprior canalul de spatiul subdiafragmatic sting.In pozitia
- absenta sau atrofierea vaginului: obliterarea orizontala a corpului,cele mai profunde segmente se considera
vaginului printr-un diafragm transversal care,
portiunile superioare,in poz.verticala-exudatul inflamator poate
de cele mai multe ori se reduce la o simpla
brida- prezenta unui sept sagital, mai mult sau cobori prin canalele laterale in fosele iliaca dreapta si
mai putin complet care imparte vaginul in 2 stinga,apoi in cav.baz.mic.
cavitati. Daca septul despartitor nu e complet 2.Topografia zonelor de rezistenta scazuta in
vaginul se numeste subseptat, daca este reg.lombara,triunghiul Petit si spatiul Lesgaft-Grynfelt:
complet se poate asocia cu un uter dublu
Regiunea costo-iliaca Este o regiune pereche si situate lateral.
- hipoplazia vaginala( vagin scurt, stramt)
Malformatiile uterului Limite:
- absenta uterului este exceptionala si nu se
constata decat in cazul absentei concomintente - superior: arcul costal si marginile inferioare ale coastei a 12-a
si a aparatului urinar
- uter didelf: cele doua canale Muller raman - inferior: orizontala ce uneste cele doua spine iliace antero-
neunite pe toata intinderea si in consecinta superioare
uterul este dublul
- uter pseudodidelf: corpurile uterine sunt - anterior: marginea laterala a muschiului drept abdominal
separate, colurile fiind insa unite
- uter septat sau subseptat: uterul este complet -posterior: marginea laterala a muschilor proprii a coloanei
sau incomplet impartit de un sept sagital in 2
cavitati vertebrale.
- uter bicorn sau unicorn: este o malformatie
frecventa care consta in dezvoltarea mai - Regiunea postero-laterala sau regiunea costo-iliaca
accentuata a ambelor sau a unui singur corn posterioara
uterin
- hipoplazia uterina care se poate explica printr-o Stratigrafie: 1)pielea 2)planul subcutanat: este un tesut
lipsa de dezvoltare. Hemiuterul este jumatatea conjunctiv lax.Se gasesc artere ce provin din arterele lombare si
unui uter dublu care se dezvolta in lipsa din circumflexa iliaca superficiala3)planul fascial: reprezentat de
celeilalte jumatati
Malformatiile trompelor fascia oblicului extern si dorsal mare4)planul profund: are mai
- absenta lor( exceptionala) multe straturi:- stratul musculo-fascial superficial: format din
- hipoplazia( trompele sunt subtiri si sinuoase) portiunea laterala a fasciei toraco- lombare.Intre dorsalul
- atrezia (trompe rudimentare, obstruate) mare, oblic extern si creasta iliaca se delimiteaza
Malformatiile ovarelor:
triunghiullombar PETIT (acesta este o zona slaba a peretelui
- agenezia si disgenezi ovariana cu prezenta
gonadelor a tesutului stromei si absenta abdominal )- stratul musculo-aponevrotic mijlociu: alcatuit din
completa sau aproape completa a elementelor fasciculele posterioare aleoblicului intern si aponevroza sa
epiteliale si germinale, se observa in sindromul posterioara.La acest nivel se formeaza tetragonal lombar
de disgenezie gonadica GRYNFELT( punct slab )- stratul aponevrotic: reprezentat de
- grade minore de hipoplazie, asociate cu un
tract mullerian normal dezvoltat, se manifesta lama mijlocie a aponevrozei posterioare amuschiului transvers
prin tulburari menstruale diverse al abdomenului- stratul muscular al patratul lombelor: acest
Hermafroditismul muschi se afla intre coasta 12 sicresta iliaca- stratul fascial
Este o malformatie foarte rara caracterizata prin prezenta la profund: format de lama anterioara a aponevrozei posterioara
o singura persoana a organelor genitale ale ambelor sexe. amuschiului transvers5) planul premuscular: are 2 straturi:-
Mai frecvent se poate constata un canal genital, care in fascia transversalis- stratul retroperitoneal: alcatuit din tesut
parte sau in totalitate nu corespunde gonoadelor
celulo-adipos, bine dezvoltat in specialin dreptul rinichiului
respective. Aceasta malformatie are o explicatie
unde formeaza grasimea pararenala GEROTA.
embriologica:pana la stadiul de 25mm embrionul este un
3.Sistemul venos superficial al peretelui antero-lateral al
hermafrodit avand elementele necesare de a se dezvolta
fie catre un sex fie catre celalalt. In acest stadiu gonoadele abdomenului,anastomozele cavo-cavale si porto-cavale: Sunt
sunt diferentiate si embrionul poseda atat canale Muller cat venule care anastomozeaza sistemul port cu sistemul cave
si canalele Wolff. Cauzale care determina dezvoltarea disting 5 grupe principale (Couinaud) :Anastomoze ale regiunii
ambelor elemente embrionare, mascule si femele nu sunt cardio-esofagiene: sistemul port (vena gastrica stnga), sau
bine cunoscute. Hermafroditul adevarat este purtator intr-o sistemul cav inferior (vena frenica inferioara stnga), sau
parte a unui ovar si in partea opusa a unui testicol sau a sistemul cav superior (prin intermediul sistemului
unui amestec al acestor tesuturi glandulare.
azygos).Anastomoze rectale, ntre : venele rectale superioare,
Pseudohermafroditul are gonoadele respective ale unui sex
ramuri de origine ale venei mezenterice inferioare, deci
dar organele genitale externe sunt corespunzatoare sexului
alesistemului port , venele rectale mijlocii si inferioare, ramuri
opus.
ale venelor iliace interne, deci ale sistemului
cavinferior.Anastomoze ombilicale, ntre : vena (sau venele)
A. Anomalii ale aparatului urinar I. anomalii
ligamentului rotund tributar(e) sistemului port , venele
ale parenchimului renal II. anomalii ale cailor urinare B.
Anomalii ale aparatului genital masculin A. Anomalii ale peretelui tributare sistemului cav: toracice interne, epigastrica
aparatului urinar I. Anomaliile parenchimului renal: inferioara, epigastrica superficiala.Anastomoze
1 Anomalii de numar:(agenezia renala, rinichiul parietoparietale.Anastomoze portohepatice : fie prin absenta
supranumerar) 2 Anomalii de volum si de structura: obliterarii ligamentului venos (canalul lui Aranzio) , fie prin
(rinichi mic congenital: aplazia renala ,rinichiul anastomoze directe intrahepatice ntre sistemul port fi venele
hipoplazic, hipoplazia segmentara, hiperplazia renala, hepatice (3% dincazuri).
chisturile renale) 3. Anomali de forma si
de fuziune: (rinichi in potcoava:, rinichi inelar, rinichi Drenajul limfatic.Colonul este nconjurat de o retea de
discoidal) 4 . Anomalii de pozitie:( ectopia vaselimfatice n submucoasa si musculara mucoasei.Mucoasa
renala, ptoza renala) are un plex vascular bogat, nsa nu limfatic. Din aceasta cauza,
5. Anomalii de rotatie: rinichi incomplet rotat (bazinet cancerelesuperficiale ce nu depasesc n profunzimemusculara
anterior), rinichi super-rotat (bazinet posterior), rinichi invers mucoasei nu pot metastaza n ganglionii limfatici aceasta
rotat (bazinet lateral). arhitectura segmentara limiteaza extensia intramusculara
2 Topografia maduvei spinarii si canalului tumorii.Extensia circumferentiala n zonele submucoasei
vertebralCanalul vertebral este limitat de fata posterioara a seroase rezulta n cazul leziunilor anulare.
vertebrelor,discurile intervertebrala a de,lig longitudinal 4.Topografia tecii muschiului abdominal
posterior si arcurile vertebrlelorcu lig galbene.La diferite drept,vascularizatia,inervatia. Pereii cavitii abdomino-
nivele forma acestuia difera,astefel in regiunea cervical are
pelvine sunt constituii de muchi pe care i putem sistematiza:
forma de triunghi,th- rotunda iar in regiunea lombara si
mm.peretelui antero-lateral abdominal: se ntind de la baza
sacrala triunghiulara.Arcul vertebral se leaga de corpul
toracelui la pelvis; m.regiunii toracoabdominale - m.diafragma,
vertebrei prin pediculii vertebrali,marginea superioara si
care desparte cele 2 cavitti, toracic i abdominal;
infer ale pediculului are incizuri,2 incizuri suprapuse
formeaza un orificiu prin care trec nervii ,vase.in regiunea mm.regiunii lomboiliace : m.psoas mare, m. psoas mic, m.ptrat
sacrala continuarea canalului formeaza canalul lombar, mm. intertransversari lombari i m.iliac; mm.regiunii
sacral,treptat in jos canalul se ingusteaza.lumenul anale; mm.regiunii perineale
aplatizindu se,Canalul sacral prezinta niste orificii ,sacrale TEACA M.DREPT ABDOMINAL Este un nveli fibros al m.drept
pelviene si dorsal,ce corespund vertebrelor abdominal format de aponevrozele muchilor lai ai peretelui
fuzionate.Inferior canalul se deschide in hiatul sacral. lateral abdominal, astfel: n 2/3 superioare ale m.drept
Maduva spinarii este un cordon cilindric aplatizat in directie abdominal aponevroza oblicului intern ajunge la marginea
anteroposterioara cu o lungime de 45 cm, situate in canalul lateral a m.drept abdominal i se cliveaz n dou foie:
vertebral. Incepe de la arcul atlasului pina la vertebra L2 . anterioar i posterioar foia anterioar a aponevrozei
marginea inferioara a maduvii spinarii la adulti este oblicului intern peste care se aseaz aponevroza m.oblic extern,
localizata cu o vertebra mai sus sau mai jos , la copii ea e compun lama anterioar a tecii dreptului abdominal foia
situalta mai jos. Conul medular se prelungeste in jos prin posterioar a aponevrozei m.oblic intern, dublat profund de
filum terminale , care se insereaza pe vertebra a 2 a
ctre aponevroza anterioar a m.transvers abdominal i fascia
coccisului. Maduva spinarii prezinta doua intumescente,
transversalis alctuiesc lama posterioar a tecii m.drept
cervical de la C4 pina la T1, lombosacrala care cuprinde
abdominal. n 1/3 inferioar a m.drept abdominal aponevroza
vertebrele inferioare toracice si lombare superioare.
m.oblic intern nu se mai dedubleaz i toate aponevrozele
3, CAILE CHIRURGICALE DE ACCES SPRE RINICHI
la.incizia FIODOROV .INCEPRE DE LA PUNCTUL DE anterioare ale mm.lai trec anterior de m.drept abdominal
INSERTIE A COASTEI 12 A CU M. ERECTOR SPINAE IN formnd lama anterioar a tecii dreptului abdominal, cu
structur trilaminat lama posterioar a tecii dreptului
DIRECTIE OBLICA SPRE OMBILIC,PINA LA MARGINEA abdominal o va forma singur fascia transversalis, la acest nivel
LATERALA A M,DREPT ABDOMINAL.DUPA puin mai ngroat. limita inferioar a lamei posterioare a tecii
SECTIOANREA STRATURILOR SUPERFICIALE,SE dreptului abdominal, pentru cele 2/3 superioare o reprezint o
DESFAC SRAT CU STRAT DEA LUNGUL FIBRELOR condensare fibroas, concav inferior, dispus pe faa
MUSCHII LATI ABDOMINALI SI SE DAU INTRO posterioar a muchiului drept abdominal; aceasta este linia
PARTE,SE SECTIONEAZA FASCIA arcuat (arcada lui Douglas): la nivelul liniei arcuate au origine
TRANSVERSALA,IAR PERITONEUL SE RETRAGE lig.interfoveolar (Hesselbach), care se termin pe buza
ANTERIOR,SE DESCOPERA FASCIA posterioar a lig.inghinal lig.lui Henle, care trece spre
RETRORENALA.CARE SE INCIZEAZA INCIZIA inserie spre creasta pectineal a osului coxal i si
BERGMAN ISRAEL DESCHIDE ACCES SPRE RINICHI
contopete fibrele cu cele ale lig.pectineal (Cooper) La
SI URETER APROAPE PE TOT PARCURSUL LUI.INCIZIA interiorul tecii m.drept abdominal, ntre muchi i lama
INCEPE la mijlocul coastei a 12-a si e dusa oblic in jos la posterioar a tecii au traiect vasele epigastrice superioare
nivelul crestei iliace, neajungind la ea cu 3-4 cm. dupa i inferioare (la acest nivel, n interiorul tecii, aa.epigastrice
sectionarea straturilor superficiale, muschilor , peritoneul se respective se vor anastomoza prin inosculaie = cap la
va indrepta inainte, nervul iliohipogastric inapoi. Se cap) a.epigastric superioar provine din artera subclavie;
deschide capsula fasciala si rinichiul se separa de tesutul a.epigastric inferioar provine din a.iliac extern,
adipos pararenal. 4.Divizari topografice a
anastomoza epigastricelor reprezint o cale de deviere a
peretelui anterolateral al abdomenului, proiectia
sngelui din subclavie n iliaca extern (deci ctre
organelor cavitatii peritoniale. Peretele abdominal
membrul inferior) util n situaia unor obstrucii (ex.tumori)
anterolateral e delimitat superior de rebordurile costale si la nivelul aortei descendente.Prin intricarea aponevrozelor
xifoid, inferior de crestele iliace, pubis si lig. Inghinale, celor trei perechi de mm.lai ai abdomenului se formeaz
lateral liniile vertical ce unesc capetele libere ale n planul median, ntre procesul xifoid sternal i simfiza
coastelor 11 crestele iliace. divizari topografice. Prin pubian, un rafeu fibros numit linia alb abdominal.
trasarea a doua linii orizonatale si paralele si 2 linii vertical Astfel, linia alb abdominal este scheletul fibros de la
aceasta zona se divizeaza in 9 parti, linia orizontala nivelul peretelui abdominal antrerior care desparte cei doi
superioara uneste punctele inferioare ale perechii a 10 de muchi drepti abdominali i tecile acestora.
coaste ,cea inferioara crestele iliace anterosuperioare.
Liniile orizonatale impart peretele abdominal si anterolateral
in 3 zone: epigastrul , mezogastrul, hipogastrul. 2 linii
vertical pleaca din mijlocul lig inghinale pe marginile
externe ale muschilor abdominali drepti catre rebordurile
costale si vor subdiviza cele 3 zone sus mentionate. Zona inferior, fibrele liniei albe abdominale se inser la nivelul
superioara cuprinde epigastrul deoparte si alta fiind simfizei pubiene, pe versantul anterior i, respectiv, cel
hipogastrul drept , respective sting. Zona mijlocie cuprinde posterior, ale acesteia, formnd "adminiculum lineae
regiunea ombilicala si 2 laterale:dreapta , stinga. Zona albae"; acesta se prelungete lateral pn pe creasta
inferioara cuprinde : in mij regiunea pubiana si 2 laterale pectineal ca lig.lui Cooper). La nivelul liniei albe
inghinale dreapta si stinga.in regiunea hipocondrica abdominale se gsete inelul ombilical, aproximativ la
dreapata se afla ficatul( lobul drept) vezica biliara ,flexura jumtatea distanei dintre procesul xifoid sternal i simfiza
dreapta a colonului transvers, lobul superior a rinichiului pubian
drept, suprarenala dreapta . in regiunea epigastrica se afla
lobul sting al ficatului, stomacul, duodenul(jum
super);pancreasul , aorta abdominal, trunchiul si plexul
celiac. In reg hiinpocondrica stinga se afla portiunea
cardiac si fundul stimacului, splina,unghiul sting colon
transvers, lob superior rinichi sting si suprarenala stinga.,
coada pancreasului. Reg abdominal lateral dreapta
cuprinde colon ascedent drept , rinichi drept , ansele in,
subtire, ureter drept. In reg ombilicala se proiecteaza colon
transvers ,jum infer a duoden, ansele intestine subtire,
curbura mare a stomac, hilul rinichi, aorta abdomin, vena
cava infer. In reg abdomin lateral sting se proiecteaza colon
descendent sting , rinichi sting, ansele intestine subtire,
ureten sting. In reg inghinala drepta se afla cecul si
apendicile , ureterul drept. In reg pubiana ansele intestine
subtire, vezica urinara,utern, o portiune a sigmoidului,in reg
inghinala stinga colon sigmoid ,ansele intestine subtire, Biletul 3
ureter sting.
1. Anatomia chirurgicala a intestinului
subtire(jejunoileonului), segmente,raport cu
peritoneul,mezenteriul,vascularizarea,circulatia
venoasa,limfaticele.,inervatia.
Intestinul subtire reprezinta o portiune a tubului digestiv
situata intre stomac si intestinul gros.El cuprinde 3
portiuni:duodenul,jejunul,ileonul.Jejunul si ileonul prezinta
partea mezenterica a intestinului subtire si este cea mai
mobila parte a tubului digestiv.Desi o limita neta intre jejun
si ileon nu exista totusi anumite deosebiri se constata.
Diametrul jejunului este 4-5 cm,al ileonului 2.5-
3cm.Peretele jeunului este mai masiv si mai
vascularizat.Ansele jejunului sunt situate in stinga de linia
mediana,pe cind ansele intestinale ale ileonului in dreapta
ei. Ansele intestinului subtire sunt acoperite de marele
epiploon in anterior,in dreapta si stinga fiind limitate de
diferite segmente ale intestinului gros.Posterior ansele
intestinale contacteaza cu fata parietala a
peritoneului.Inferior si in stinga ansele intestinale se
limiteaza cu colonul sigmoid,in bazin cu vezica
urinara,intestinul rect,la femei cu uterul si anexele lui.
Mezenterul intestinului subtire isi ia inceputul de la
peretele posterior al cavitatii abdominale.Lungimea bazei
mezenterului e de 15-20 cm,lungimea marginii libere 5m.
Vascularizarea e asigurata de artera mezenterica
superioara care se ramifica in 10-16 artere jejunale si
ileace.Aceste artere se ramifica formind arcade de
gr1,2,3,4.arcadele situate distal se ramifica formind
arterele drepte care patrund in peretele intestinului. Din
pertele intestinului ies venele drepte care formeaza venele
jejunale si ileale,apoi din ultimele se constituie vena
mezenterica superioara care participa la formarea venei
porte. Circulatia limfatica:Vasele limfatice ale intestinului
formeaza vasele chilifere acre se intrerup in numerosi
ganglioni limfatici mezenterici.Vasele limfatice eferente
formeaza trunchiuri intestinale care se varsa in canalul
limfatic toracic. Inervatia:Plexul mezenteric superior,fibrele
nervoase simpatice ,parasimpatice si senzitive se
anastomozeaza cu plexurile nervoase situate in diverse
straturi ale intestinului.
1. stratul mijlociu
2.Raportul a.si venei renale in raport cu vena cava muchiul drept abdominal i teaca acestuia. Superior de
linia arcuata peretele anterior este constituit din
inferioara si aorta abdominala: aponeuroza muchiului oblic extern i foia anterioar a
aponeurozei muchiului oblic intern, peretele posterior
Rinichii s/t situati la nivelul TXII si LI-II.Rinikiul sting e mai este alctuit din foia posterioar a aponeurozei m. oblic
jos ca cel drept(ficat).proiectia hilurilor renale pe peretele intern si cea a m. transvers. Inferior de linia arcuat
anterior si posterior se numesc puncte renale.Punctul renal peretele anterior al tecii este format de cele 3 aponeuroze
anterior coincide cu lokul intersectiei m.dret abdom.cu ale muchilor lai: oblic extern, intern i transvers
arcul dorsal;cel posterior cu intersectia marginii abdominal.
lateralem.erector spinae cu coasta XII.Medial de riniki se
aflam.psoas mare si venacava infer.din dreapta,aorta din 2. Stratul profund: reprezentat de fascia transversala
stinga.In hilurile renale s/t situati pediculii renal ice contin a abdomenului n poriunea inferioar i
a.et v.renalis,ramificari ale plexului nervos endoabdominal n poriunea superioar, esutul
celular preperitoneal i peritoneul parietal.
renal,g.limfatici.Corelatiile acestor formation st:
Posterior-bazinetul si ureterul
Biletul nr:15
Mai sus si anterior-art.renala
1.Limitele,repere osteomusculare si segmentele coloanei
Mai jos si ce mai anterior-vea renala. vertebrale
Vena renala stinga e mai lunga ,ea intersecteaza aorta in 2.Topografia pancreasului,vascularizarea,inervatia.
partea anterioara.
3.Raportul ureterului cu vasele si nervii pe parcurs la
3.Diverticulul Mechel-dfinitie,tipuri: barbate
Diverticulul Meckel (Meckel's diverticulum) reprezint un 4.Topografia formatiunilor anatomice in funiculul spermatic
vestigiu embrional care se menine uneori i la adult, ca o
1.Limite:superior de osul occipital;
formaiune n deget de mnu (fund de sac) localizat
pe marginea antimezostenic (antimezenteric) a ileonului Inferior ultima vertebra coccigiana;
terminal, lng cecum, n locul unde artera mezenteric
superioar d ramurile terminale. Importana medical a Segmente5:cervical,thoracic,lombar,sacral si coccigian;
acestei anomalii este n potenialul ei de a se ulcera i
sngera i ca surs de complicaii Repere osteomusculare:
Bursa hepatica inconjoara lobul drept al ficatului,delimitate 1.Anatomia clinica a splinei, vascularizarea, inervatia.
super dediafragm,posterior de o portiune a lig coronar,din
2.Continutul etajului subperitoneal al bazinului.
stinga de lig falciform,inferior de ficat.Partea bursei care e
situate intre fata poster a lobului drept al 3.Particularitatile de vascularizare si sistemul venos al
ficatului,diaphragm,lig coronar estenumit spatiu intestinului rect.
subdiafragmatic. Adesea el comunica cucanalul lateral
drept al etajului infer al cavitatii abdominale.Astfel exudatul 4. Clasificarea herniilor abdominal externe conform
din fosa iliaca dreapta poatepoate difuza in spatial mecanismului de producer si semnelor clinice.
subdiafragmatic,formind asa numitul abces
subdiafragmatic.procesele purulentelimitate pot avea loc si 1.Splina e situate in hipocondriul sting intre coastele 9 si 11 .
in sediul intre fata infer a lobului drept al ficatului si colonel Limite: superior fata inferioara a diafragmului, posterior-
transvers cu mezocolonul sau.In urma formarii aderentelor portiunea lombara a diafragmului, cu rinichiul sting si glanda
in spatial subhepatic,orificiul micului epiploon se reduce sau suprarenala, inferior- coada pancreasului si unghiul sting al
se inchide complet colonului transvers. Pe fata visceral a splinei se afla hilul lineal
din care pleaca 2 ligamente ( gastrolienal- care pleaca spre
3.Topografia etajului peritoneal al bazinului
curbura amare a stomacului si frenolienal care pleaca spre
Portiunea peritoniala a micului bazin este reprezentata de portiunea lombara a diafragmului. Fata de peritoneu splina se
et inferior al cav abdominal, unde se situeaza organelle sau afla introperitoneal. Vascularizatia splinei e reralizata de artera
portiunea organelor acoperite cu peritoneu. In escavatia lienala ca ramura a trunchiului celiac.Inervatia e realizata de
bazinului mic la barbat peritoniul trecind de pe peretele plexul celiac , plexul diaphragmatic sting, plexul suprarenal sting
anterolateral al abdomenului pe peretele anterior al vezicii si plexul nervos splenic.
urinare si apoi trecind pe peretele anterior al rectului
formeaza intre vezica urinara si intestinal rect , excavatia 2.Portiunea subperitoneala a micului bazin se afla intre
rectovezicala.in escavatia rectovezicala poate sa se peritoneu si fascia paritela pelviana,care a copera muschiul
plaseza o parte din ansele din intes subrite si intes sigmoid. levatir ani,in aceasta regiune la barbati se
La femeii peritoneul trece de la veizica urinara pe fundul aflta:prostata,portiunile pelviene ale ureterelor,portiunile
uterului , posterior pe toata suprafata intestinala a uterului extraperitoniale ale vezicii urinare,ale rectului,ale veziculelor
apoi trece pe peretele interior al rectului, astefel in seminal,ale portiunilor pelvinele ale canalelor deferente si
excavatia micului bazin la femeii se formeaza 2 excavatii
ampulele lor. La femei: portiunile pelviene ale
:vezica uterine si rectouterina, sau spatial duglas. La
ureterelor,portiunile extraperitoniale ale vezicii urinare si ale
trecerea de pe uter pe rect , peritoneul formeaza doua plici
colului rectului si portiunea pelvina a vaginului. Organele
laterale, care se intind in directii anteroposterioara si ajunge
sintuate in potiunea subperitoniala a bazinului mic sunt
la sacrul. In excavatia vezicouterina, poate sa se
amplaseze omentul mare , in cel recto uterin ansele inconjurate de teci de tesut conjunctiv si cellular.
intestinului subtire. 3. Rectul este o importanta regiune de anastomoze porto-cave.
La nivelul rectului exista doua plexuri venoase, plexul rectal
4.vascularizare si inervarea peretelui abdominal (hemoroidal intern), situat in submucoasa rectului si in tesutul
anterolateral subcutanat al regiunii perianale, si cel de-al doilea,plexul venos
extern sau perimuscular din regiunea extra peritoneala a
vascularizare peretelui abdominal anterolateral se
rectului.
efectueaza de aretere superficial si profunde , cele
superficiale sint situate in tesutul cellular subcutanat. In
regiunea inferi a abdomen se gasesc artera epigastrica Plexul rectal intern prezinta o parte superioara si alta
superficial , artera circumflexa iliaca superficial, su arterele inferioara, delimitate de linia pectinata. Pareta superioara
pudenda externe si ramuri inghinale, toate au origine artera
femurala. in reg superioara a abdomen arterele superficiale este formata dintr-un sistem plexiform de vene columnare
sint ramuri anterioare ale arterelor intercostale si lombare .
rectale, din care rezulta hemoroizii interni, si care participa la
din arterele profunde fac parte:arterele epigastrice
superioara si inferioara si artera circumflexa iliaca profunda. formarea venei rectale superioare, ce este un afluent de
Artera epigastrica superioara porneste de la artera toracica
origine al venei mezenterice inferioare. Venele ce formeaza
interna , artera epigastrica inferioara se desprinde de la
artera iliaca externa, acestea 2 artere gastrice partea inferioara contribuie la formarea venei rectale
anastomozeaza. De la artera epigastrica infer isi are origine inferioare, ce se varsa in vena rusinoasa interna, afluent al
artera cremasterica. 5 artere intercostale infer originare din
aorta toracica se indreapta oblic de sus in jos , si medial venei iliace interne.
intre muschii oblic intern si transvers al abdomenului si Plexul venos extern dreneaza ascendent in vena rectala
anastamozeaza cu artera epigastrica superioara. superioara sau lateral, prin venele rectale medii, in vena iliaca
Deasemenea cele 4 artere lombare anamostezeaza cu interna ce apoi se varsa in vena cava inferioara.
ramurile arterei epigastrice infer.
Vascularizarea este asigurata de 2 vase magistrale ce pornesc
Sitemul venos al peretelui abdominal anterolateral este din aorta abdominal:arterele mezenterice superioara si
dispus in 2 planuri :superficial si venos . venele superficial inferioara.De la artera mezenterica superioara se separa artera
formeaza o retea densa mai pronuntata in jur ombilicului si iliocoloca care la rindul ei se ramifica spre portiunea terminal a
se unesc cu cele profunde . prin intermediul venelor ilionului,apendice si cec.A doua ramura de la artera
toracoepigastrice care dreneaza single venos in vena mezenterica superioara indreapta spre colon artera colica
axilara si vena epigastrica superficial care se varsa in vena dreapta,care se divizeaza in ramura descendenta care se
femurala se realizeaza o anastamoza intre system venelor anastomozeaza cu cea ascendenta de la artera iliocolica sic ea
cave. Prin intermediul venelor paraombilicale care se
ascendenta care anastomozeaza cu ramura descendenta a
revarsa in vena porta se realizeaza anastomoze porto
arterei colice medii,ramura a arterei mezenterice superioara.De
cavale.Venele profunde insotesc areterele . venele
la artera mezenterica inferioara-artera colica stinga,arterele
lombare prezinta sursa pt venele azigos si hemiazigos.
sigmoide si artera rectal superioara.Artera colica stinga se
Inervatia se face de catre nervii intercostali inferiori, nervii divizeaza in ramurila ascendenta si descendenta,cea
iliohipogastric, ilioinghinal, ramurile ansterioare ale nervilor ascendenta anastomozeaza cu ramura stinga a arterei colice
intercostali se situeaza intre muchii oblic abdominal intern medii si ramura descendenta anastomozeaza cu aretrele
si transvers dind ramuri, nervii iliohipogastric si ilioinghinal sigmoide.
au origine de la plexul lombar. Nervul genitofemural tot
incepe de la plexul lombar , ramura genital patrunde in 4.Clasificarea herniilor externe dupa mecanismul de producere:
canalul inghinal, si trece in component cordonului hernia inghinala;femurala;herniile linii albe,ombilicale,herniile
spermatic, contribuie la inervatia muchiului clemaster si a semilunare(Spiegel),ale apendicelui xifoid,lombare,obturatorii.
tunicilor testiculului, ramura femurala inerveaza piele
regiunii femurale. Dupa simptome clinice: Hernia reductibile-continutul din sacul
hernia,in pozitia orizontala a bolnavului,se reduce liber in
cavitatea abdominal si iese din nou in pozitie vertical,se
- Biletul nr:16
palpeaza bine orificiul hernia. Hernii ireductibile-presenta
1.Topografia ficatului,particularitatile sistemului
sanguine,schema segmentara Couinaud. aderentei dintre sacul hernia si continut si este imposibil de a
2.Fasciile si straturile adipoase retroperitoniale. reduce continutul hernia. Hernii strangulate-comprimarea
3.Semnele distincte dintre herniile inghinale oblice si viscerilor la nivelul inelului hernia,la staza venoasa cu
drepte; transsductie ce complica reductia continutului in cavitatea
4.Raportul dintre arterile uterine si ureterele in portiunea
abdominal.In orificiul hernia ingust e posibila strangularea
pelviana,importanta clinica.
peretelui intestinal(hernia Rihter),herniile ombilicale,epigastrice
1.Limite.Limita superioara-din dreapta linia axilara si fmurale.
medie,spatial intercostal 10,pe linia claviculara medie pina
la spatial intercostals 4,traverseaza sternul mai sus de
apofiza xifoida si in spatial intercostals 10 din stinga atinge Biletul 9
linia parasternala.Limita inferioara-spatiul intercostal 10, se
indreapta oblic in sus si in stinga traverseaza rebordul 1.RAPORTUL PERITONEULUI IN RAPORT KU ORG
costal si la nivelul cartilajului coastei a 7-a din stinga trece CAV PERITONIALE(LIG,,MEZOURI PARS NUDA DESEN
in spatiul intercostal 5, unde se uneste cu linia superioara. SKEMA IN PLAN SAGITAL) desen
Ficatul are 2 fete: diafragmatica si visceral, deosebim 2
lobi drept si sting, pe fata diafragmatica divizati de 2. STRAT DE TES CELULOADIPOS PARAKOLON AL
ligamentul falciform,iar pe fata visceral- de santul
longitudinal sting. Fata de peritoneu- mezoperitoneal. Pe REG RETROPERITONEAL(KONT,SINTOPIA,CAI DE
fata posterioara unde ficatul are contact direct cu DIFUZIUNE A INF PURULENTE) -e situate anterior de
diafragmul peritoneul lipseste. fasciile retroperit,prerenala si preureterika.Parakolon ant e
Aparatul de sustinere- asigura fixarea suficienta a
delim de fascia retrokolika ,kare in timpul dezv i/uter a
organului(ligamentul coronarian a ficatului, lig. Falciform,
lig. Rotund, vena cava inferioara, presiunea intrabdominala, kolonului ka urmare a transformarii mezoului kolonului.Port
tonusul muschilor peretelui abdominal antero-lateral, date la inceput sint situate i/perit ,iar apoi okup o pozitie
diafragmul). mezoperit.In sus ajunge pina la mezoul kol transv,lateral e
Sistemul sangvin(system vascular cu circulatie dubla( delimitat dekonkresterea fasc retroperit ku perit parietal,de
nutritive si functional)). Circulatia functional e asigurata de pancreas si 1/3 duoden,inf-in dreapta cec;in stinga-radac
fluxul sangvin hepatic, singe venos din circulatie portala mezoului kolon sigmoid ;korespundesituarii sinusurilor
75%, circulatie nutritionala asigurata de single arterial venit
mezenteriale drepte si stingi ale cav abd
de la arterele hepatice.
Schema Segmentara Coulnaud- reprezinta clasificarea
segmentelor functionale hepatice astfel parenchimul
hepatic poate fi divizat in 4 sectiuni functionale prin trasarea
3. KAI DE DIFUZIUNE A PURULENTEI DIN SPATIUL
a 3 planuri sagitale:
Planul sagital- separa lobul hepatic drept de cel sting , LATERAL AL BAZINULUI. In port laterale ale bazinului
intersecteaza fata superioara a ficatuluila dreapta lig. ,intre foitele fascpelviene, sint situate spatii laterale de
Falciform, iar prin fata inferiaora hepatica trece prin fosa tes cellular,in kare se afla v.iliace komune si iliace
policistului, bifurcatia venei porte si ajunge pe santul sting interne,g.limfatici,plexuri nerv,ureterele,canale
al venei cave inferioare. deferente.Tes dat kontribuie la raspindirea kolectiilor
Planul sting- separa lobul sting anatomic si restul
purulente fuzate in spatiile celulare visceral ale cav bazin
parenchim hepatic. El trece sagital sting de pe fata
viscerala si prin insertia lig. falciform de pe fata mik,in reg fesiera prin orif supra-,infrapirirform(pe traiectul
diafragmatica. vas si n. gluteali sup +inf),apoi prin traiectul n,sciatic pe
Planul drept-oblic trece anterior la jumatatea distantei dintre suprafata post a femurului,prin kanal obturator in tes cel al
si extremitatea dreapta a ficatului si se indreapta posterior strat-lor profunde ale suprafetei ant a femurului
spre locul unde vena hepatica dreapta se varsa in vena
cava. 4. ZONE DE REZISTA SKAZUTA ALE DIAFRAG,KONT
Potrivit acesteia, inficat se disting 8 segmente. In lobul LOR- Printrefascikulele muskulare ale diafragmului,lateral
drept al ficatului deosebim sectorul paramedian drept, de pedunculii lui trec v,azigos ,hemiazigos si
compus din segmentele 5 paramediocaudalsi 7
n.splanhnici+triunkiul simpatik.Intre port
laterocranian. In lobul sting al ficatului distingem sectorul
paramedian sting , constituit din sgmentele 3 laterocaudal musk(costala,lombara si sternala)deseori se formeaza
si 4 paramediocaudal. Segmentul 1 paramediocranian fisuri triunghiulare ku baza indreptat aspre periferie,iar
formeaza sectorul dorsal sting. apexul partea centrului tendinos.Aceste fisuri musk pot
Lobul sting: segment caudal , laterocranian., laterocaudal si duce la aparitia herniilor diafragmale.Importanta klinika
patrat. inalta- triunghiul lombokostal si sternokostal
Lobul drept:paramediocaudal, lateocaudal, laterocranian,
caudal.
Bilet nr 20