Casa Melik, cea mai veche locuin a Capitalei

Posted on 14 ianuarie 2016 by Madalina Diaconu in Cunoate Romnia, Istorie

http://www.cunoastelumea.ro/casa-melik-cea-mai-veche-locuinta-a-capitalei/

Este considerat una dintre cele mai frumoase construcii-monument i una dintre cele mai frumoase
locuri ascunse din Bucureti! Construcia poart numele de Casa Melik i dateaz din a doua jumtate a
secolului al XVIII-lea. Aadar, are o vechime de 250 de ani. A fost construit pe ulia Sptatului, la
numrul 22, de un boier al crui nume nu a rmas scris n nici un document. Acesta a murit n 1815 i
casa a rmas urmailor si. A fost vndut unui negustor armean, Kevork Nazaretoglu, pentru suma de
1.400 de taleri, sum important la vremea respectiv. Nazaretoglu renoveaz casa n 1822, aducnd mici
modificri interioare, dar pstrnd neatinse zidurile principale. Casa ramne n familie iar Ana, nepoata
lui Kevork Nazaretoglu, o motenete i rmne s locuiasc n ea alturi de soul ei Iacob Melik, care va
da numele cldirii.

Iacob Melik a fost un susintor al aciunilor revoluionare de la 1848 i autor al lucrrii LOrient devant
LOccident, cel care s-a ocupat de renovarea casei n a doua jumtate a secolului al XIX-lea, pstrndu-i
stilul original. A fcut parte ca traductor dintr-o delegaie format din tefan Golescu, Nicolae
Blcescu, Ion Brtianu, care urma s prezinte la Constantinopol doleanele rii.

Iacob Melik

Dup moartea soului, Ana va lsa prin testament casa comunitii armeneti pentru a
face din ea un azil de vduve srace.

Imobilul a fost afectat de un incendiu n 1913. Eugen Melik, un nepot al familiei Melik,
comand n 1920 restaurarea cldirii, proiect realizat de arhitectului Paul Smrndescu. n 1969, parohia
bisericii armeneti doneaz casa Melik, mpreun cu terenul din jur, Consiliului Popular al Municipiului
Bucureti. Imobilul a beneficiat de o renovare n 1970, iar cea mai recent n 2009.

ncepnd cu anul 1971, casa este gazda Muzeului Theodor Pallady. Aici este prezentat colecia soilor
Serafina i Gheorghe Rut, n cadrul creia se evideniaz cteva remarcabile pnze semnate de Theodor
Pallady, precum i un fond important de peste 800 de desene i gravuri ale marelui pictor romn.
reportaj de Mdlina Corina Diaconu

surse: mnars.art.ro, agerpres, ziarullumina.ro, mediafax