Jerome K Jerome

Scurte povestiri
Ar trebui sa ne dezvluim mai mult sentimentele?
Pasiuni incompatibile.
Despre tineree.
Despre justiie.
Despre viaa i dorinele ei.
Idelurile tinereii.
Despre bani.

Ar trebui sa ne dezvluim mai mult sentimentele?

Max Adler povestete istoria unui biat care a fost trimis de tatl sau sa
aduc lemne de foc. Biatul s-a folosit de acest prilej pentru a disprea i nu i-a
mai artat fata sub acoperiul printesc timp de peste 20 de ani. Apoi, ntr-o
seara, un strain bine mbrcat i zmbitor apru n fata celor doi btrni i ii
anuna ca el este copilul pe care l-au pierdut demult, rentors, n fine, acas.
Ce sa zic, vad ca nu te-ai grbit deloc murmura btrnul tata si, pe
legea mea, ai uitat sa aduci i lemnele.
(Jerome K. Jerome Tommy i prietenii sai pag.223)
Pasiuni incompatibile.
Aproape toi cunoatem povestea pastorului juctor de golf, care nu se
putea abine sa njure cnd mingile o luau razna.
Se pare ca golful i preoia nu se potrivesc prea bine, i-a spus prietenul
sau. Asculta sfatul meu, Thomas, i renun pana nu e prea trziu.
Dup cteva luni, Thomas i rentlni prietenul.
Ai avut perfecta dreptate, Jammie, golful i preoia nu trgeau bine la
ham mpreun. i-am urmat sfatul i am renunat.
i ce faci atunci cu colecia ta de crose?
Cum ce fac cu ele? Repeta Thomas uluit. Pai, am de gnd sa joc golf cu
ele. Apoi, luminndu-se: Doamne, omule! Doar n-ai crezut ca am renunat la
golf?
(Jerome K. Jerome Tommy i prietenii sai pag.185)
Despre tineree.
Atunci cnd eti foarte, foarte tnr, visezi ca vara este fcut numai din
zile nsorite i nopi cu luna, ca vntul sufla ntotdeauna bland din vest i ca
trandafirii nfloresc pretutindeni. Dar, pe msur ce mbtrneti, te saturi sa
mai atepi ca cerul nnorat sa se nsenineze. aa ca intri n casa i nchizi usa, te
ghemuieti lng foc i te ntrebi de ce vntul sufla ntotdeauna de la est; i
renuni sa mai ncerci sa creti trandafiri.
(Jerome K. Jerome Arta de a NU scrie un roman pag.76)
Despre justiie.
Eu, unul, sunt de prere ca, daca ne-ar fi dat n judecata aa cum
amenina, n-ar fi obinut ctig de cauza, insa seful nostru era un om cu
experienta n materie de justiie i principiul sau permanent era sa evite
procesele. L-am auzit odat spunnd:
Daca un cetean m-ar opri pe strada i mi-ar cere s-i dau ceasul, as
refuza sa i-l dau. Daca m-ar amenina c-l ia cu fora, l-a apra cu ghearele i cu
dinii, desi nu sunt un btios. Daca, pe de alta parte, i-ar exprima intenia de a
ncerca s-l obin pe calea justiiei, as scoate ceasul din buzunar i i l-a da,
socotind ca am scpat ieftin.
(Jerome K. Jerome Trei pe doua biciclete pag.132-133)
Despre viaa i dorinele ei.
E mult de cnd n-am mai fost ntr-o mansarda. De-atunci ncoace am
ncercat sa locuiesc la diverse etaje i mi-am dat seama ca toate-s la fel. Viaa are
acelai gust, fie ca o sorbim dintr-un pocal de aur, fie ca o bem dintr-o cana
rudimentara de piatra. Clipele au aceeai ncrctur de bucurie i durere
amestecate, indiferent unde le-am atepta. Vesta de postav fin e la fel cu cea de
finet pentru omul cu inima zdrobita. Pe perne de catifea rasul nostru nu e mai
vesel dect pe scaune de lemn. De cate ori n-am suspinat eu n camerele acelea
cu tavanul jos! Totui, cnd le-am prsit, dezamgirile n-au fost nici mai puine,
nici mai uoare. Viaa lucreaz prin metoda compensaiei i fericirea pe care o
ctigm ntr-o direcie o pierdem n alta. Daca posibilitile noastre cresc, nici
dorinele nu se ls mai prejos, iar noi suntem mereu la jumtatea drumului
dintre cele doua. Daca locuim ntr-o mansarda, ne unge la inima un prnz cu
peste prjit i bere neagra. Daca insa apartamentul nostru ocupa tot etajul nti,
ne trebuie un dineu pretenios la Continental pentru a atinge aceeai
satisfacie.
(Jerome K. Jerome Gndurile trndave ale unui pierde vara pag.182)
Idelurile tinereii
Tnrul are nclinaii materialiste, a descoperit tnguindu-se profesorul
american.
N-am vrut sa fiu un idealist care triete pe o strada dosnica. Voiam sa
triesc n casa cea mai mare, de pe cea mai frumoasa strada a oraului. Voiam sa
cltoresc, sa am un palton de blana i atta mncare i butur cat mi poftea
inima. Mai voiam sa ma nsor cu cea mai frumoasa fata din lume, ca numele meu
sa mi apr n ziare i sa stiu ca toi ma invidiaz.
Deplngei situaia asta cat vrei, dragul meu profesor, dar acesta este
idealul tinereii i atta timp cat natura va ramane aa cum este, acest lucru va
continua sa fie astfel. Este un ideal materialist i inca unul sordid. Poate ca este
necesar. Poate ca lumea nu s-ar schimba prea mult daca tinerii ar ncepe sa
gndeasc prea devreme. Ei vor sa fie bogai i se arunca n lupta cu pasiune. Ei
construiesc orae, ntind sine de cale ferata, doboar pduri, scot minereuri din
pmnt. Vine o zi cnd nelegi ca a ncerca sa te mbogeti e un joc plicticos i
ca exista un lucru mai obositor dect acela de a fi milionar: ncercarea de a
deveni milionar. Dar, intre timp, lumea merge nainte.
(Jerome K. Jerome Tommy i prietenii sai pag.241)
Despre bani.
Erau odat un biat i o fata care se iubeau foarte mult. Dar erau amndoi
saraci, aa ca au czut de acord sa atepte pana ce el va face destui bani pentru
ca sa poat trai confortabil. Atunci se vor cstori i vor trai fericii. I-a trebuit
mult s-i fac, ntruct strngerea banilor este o treaba tare nceat, iar el dorea,
din moment ce o fcea, sa adune destul pentru a fi cu adevrat fericii. In cele din
urma i-a atins scopul i s-a ntors acas bogat.
Atunci s-au ntlnit din nou n salonaul srccios mobilat unde se
despriser. Dar nu au stat la fel de aproape ca n trecut. Caci ea trise singura
att de mult, nct luase apucturi de fata btrn i se simea foarte enervata ca
el ii murdrise covorul cu ghetele pline de noroi. Iar el trudise att de mult pentru
a ctiga bani, nct devenise dur i rece ca nii banii i fcea eforturi sa se
gndeasc la ceva afectuos pe care i l-ar putea spune.
Asa ca, pentru un timp, au stat unul de altul de o parte i altul de cealalt
a ornamentului care imita emineul adevrat, amndoi ntrebndu-se de ce au
vrsat lacrimi att de fierbini n acea zi cnd s-au srutat la desprire, aa ca,
atunci cnd i-au spus din nou La revedere!, s-au simit uurai.
(Jerome K. Jerome Arta de a NU scrie un roman pag.77)

SFRIT