CAPITOLUL I

CADRUL DE REGLEMENTARE A CERTIFICARII ENERGETICE PENTRU PRODUSELE

ELCTROCASNICE

1.1. Tipuri de produse etichetate energetic

Directiva 30/2010 privind proiectarea ecologic are drept scop reducerea impactul asupra
mediului al produselor pe parcursul ntregului lor ciclu de viata . Ea prevede un cadru
pentru Comisia European s elaboreze standarde obligatorii cu privire la impactul asupra
mediului, n primul rnd privind eficiena energetic, pentru diferite grupe de produse a
cror utilizare are un impact asupra consumului de energie.

Produsele la care se refera aceasta directiva sunt catalogate astfel:

produse consumatoare de energie (energy-using products (EuPs)), ce sunt produse
care consum energie pentru a ndeplini funcia lor (de exemplu bunuri de larg
consum precum computers, TVs, masini de spalat, becuri etc.) dar si pentru
produsele industriale care transfer,utilizeaz,sau genereaz energia
transformatorelor,ventilatoare industriale, furnale industriale, motoare si
generatoare.
alte produse energetice similare (ErPs) ce sunt produse care nu utilizeaz energie
pentru a ndeplini funcia lor, dar au un impact semnificativ asupra consumului de
energie si a sa contribuie la salvarea energiei.
Directiva privind proiectarea ecologic prevede dou tipuri de cerine obligatorii de produs
astfel:
cerine specifice prin care se stabilesc valorile limit cum ar fi consumul maxim de
energie sau a unor cantiti minime de material reciclat.
cerine generice in care nu sunt stabilite limite specifice de consum dar pot contine
cerine de informare, cum ar fi materialele furnizate de fabricant cu privire la cele
mai bune practici pentru utilizarea i ntreinerea produsului pentru a minimiza
impactul asupra mediului sau ca produsul este "eficient energetic" sau
"reciclabil"(respectarea standardului european relevant, d prezumia de
conformitate cu cerina).

1
 Stabilirea cerinelor obligatorii de produs au ca prim pas, atunci cnd analizeaz care
ar trebui s fie cerinele stabilite de proiectare ecologic pentru un anumit produs, , un
studiu initial cu recomandarea cailor de urmat pentru reducerea impactului asupra
mediului. Acest studio trebuie sa furnizeze informatiile necesare pentru consultatia publica
din faza a doua. Urmare a observatiilor din aceasta faza se realizeaza draftul de
recomandare a cerintelor energetice ale produsului , draft dezbatut de expertii
ComisieiEuropene si adoptat in faza finala de Comisie( figura 1.1) .

Fig.1.1 Procesul de stabilire a cerintelor unui produs

Reglementrile de proiectare ecologic nu prescriu metoda de a realiza o eficien

energetic mai mare, ci numai obiectivul dorit , permitand fabricanilor s determine
propriile soluii tehnice iar Comisiei s reglementeze performana minim a produselor.
Consecina acestei directive este de a indeparta de pe piata produsele cu performante
scazute .
Directiva 30/2010 de Eco-desing este de a folosita impreuna cu Directiva de
Etichetare Energetica, ceea ce completeaza aceasta directiva cu cerintele privind
etichetarea energetica a produselor si masurele de punere in aplicare.

Procesul de etichetare energetica( figura 1.2) se desfasoara in paralel cu cel de

stabilire a cerintelor obligatorii . Etichetarea energetic are rolul de a clasifica produsele de
pe pia n funcie de eficiena lor, pe o scala de la A la G (A fiind cea mai eficient i G cel
mai puin eficienta). Prin urmare, aceasta informeaza consumatorii despre cele mai
eficiente produse de pe piata atragand spre piaa produse cele mai eficiente energetic

2
 Fig. 1.2 Procesul de etichetare energetica

1.2. Cadrul legislativ al Eco-proiectarii produselor

Este un factor esenial n strategia comunitar privind politica integrat a produselor. Ca

abordare preventiv, destinat s optimizeze performana de mediu a produselor simultan
cu pstrarea calitilor funcionale, aceasta ofer noi i reale posibiliti pentru
productori, pentru consumatori i pentru ntreaga societate. In ultimii ani, Uniunea
European a creat cadrul legislativ n domeniul proteciei mediului, cu referire direct la
industriile electronic i electrotehnic. Cele mai importante documente juridice i de
politici se refer la:

IPP Integrated Product Policy (politica integrat a produsului)

directiva EuP Eco Design of Energy-using Products (eco-proiectarea produselor

consumatoare de energie)

directiva WEEE Waste Electrical and Electronic Equipment (deeurile de

echipamente electrice i electronice)

directiva RoHS Restriction of the use of certain Hazardous Substances (restricii

n utilizarea unor substane periculoase)

Tabelul care urmeaz prezint obiectivele, coninutul i relevana directivelor pentru

ntreprinderile din sectoarele electronic i electrotehnic

3
 EuP
Optimizarea intregului ciclu de viata
a produselor
Luarea in considerare a aspectelor de
mediu de-a lungul ciclului de viata
In general, produse cu un volum
seminificativ de vanzari cu un impact
de mediu semnificativ si cu potential
semnificativ de imbunatatire.
Grupe de produse pentru care se
discuta masuri de implementare:
echipmanente de incalzire a apei,
motoare electrice,iluminatul casnic si
in sectorul tertiar, aparatura casnica,
echipamente de birou, produse
electronice de uz casnic, sisteme de
ventilare si de conditionare a aerului
Directiva-cadru 2005/32/CE adoptata
de Parlamentul European si de
Consiliu publicata in JO L
191/22.07.2005
Pentru grupele individuale de
produse se vor adopta directive
specific
Se vor lua in considerare acordurile
voluntare ca alternative in anumite
conditii
WEE
Obiective
Imbunatatirea managementului la
terminarea ciclului de viata
Cresterea responsabilitatii
producatorului
Grupe de produse
-aparatura casnica mica si mare
-echipamente ITC
-bunuri de consum
-aparatura de iluminat
-unelte electrice si electronice
-jucarii,echipamente sportive si
medicale
-dispozitive medicale
-instrumente de supraveghere si
control
-distribuitoare automate
Stadiu si termene limita
Directiva 2002/96/CE din 27.01.2003
publicata in JO L 037/13.02.2003
Statele member ar fi trebuit sa o
transpuna pana la 13.08.2005
Logistica de preluare a DEEE
organizata pana in august 2005
Cotele de reciclare de atins la
sfarsitul lui 2006
Tabel Nr. 1.1
4
RoHS
Restrictii la utilizarea substantelor
periculoase in EEI(
plumb,mercur,cadmiu,crom VI,PBB
PBDE)
-aparatura casnice mica si mare
- aparatura casnica mica si mare
-echipamente ITC
-bunuri de consum
-aparatura de iluminat
-unelte electrice si electronice
-jucarii,echipamente sportive
-distribuitoare automate
Directiva 2002/95/CE din 27.01.2003
publicata in JO L 037/.13.02/2003
Decizia Comisiei 2004/249/CE
publicata in JO L078/16.03.2004
Statele member ar fi trebuit sa o
transpuna pana la 13.08.2005
Restrictiile vor intra in vigoare la
01.07.2006

Stabilirea unui eco-profil al
produselor ar putea fi impusa
prin masurile deimplementare.
Control al proiectarii sau un
system de management de
mediu adecvat.
Marcajul CE impune
conformitate EuP
Cerinte generale
Imbunatatire si specific valori-
limita vor fi stabilite prin
directiva
EuP implementeaza IPP
Proiectarea produselor trebuie
imbunatatita tinand cont de
intreg ciclul de viata a produsului
Cerinte
Distribuitorii si producatorii sunt Restrictii privind utilizarea a sase
obligati sa respecte cerintele substante periculoase in
care nu au relevanta directa produsele introduce pe piata
pentru furnizorii de component. dupa 30.06.2006 ( cu anumite
Colectarea la nivel de minimum exceptii)
4 kg per locuitor
Cote de refolosire si reciclare
pentru toate categoriile de
produse
Producatorii vor finanta
reciclarea
Producatorii trebuie sa ofere
solutii de preluare
corespunzatoare de la client
Producatorii sunt obligati sa
furnizeze centrelor de reciclare
toate informatiile relevante
Relevanta pentru eco-proiectare
Proiectarea va trebui sa usureze Continutul va trebui sa fie
demontarea , recuperarea si cunoscut cel putin in privinta
refolosirea DEEE celor 6 substante periculoase
Produsele vor fi proiectate astfel Comunicarea de-a lungul lantului
incat sa permita dezasamblarea de livrare in privinta conformarii
componentelor critice legale
Producatorul va trbui sa Reducerea/ eliminarea
plateasca pentru reciclare substantelor periculoase
Tabel Nr. 1,2
5
 CAPITOLUL II

INDICATORI DE EFICIENTA ENERGETICA

2.1 Procese de transformare energetica
Reglementrile de proiectare ecologic solicit s scad consumul de energie al
produselor lor prin stabilirea unor standarde minime de eficien energetic. In sectorul
industrial. Comisia promoveaza acorduri voluntare(voluntary agreements) cu producatorii
pentru a reduce consumul de energie al produselor lor. Ele sunt acorduri semnate de
autoreglementare de ctre industrie ce trebuie s ndeplineasc criterii specifice ale
directivei (Articolul 15 alineatul (2) directive 2009/125/CE) privind proiectarea ecologic
i sunt evaluate i monitorizate de ctre Comisie.
Criteriile care trebuie ndeplinite de un produs ce urmeaz s fie reglementat de o
msur de autoreglementare, conform Articolul 15 alineatul (2)[3] sunt:
produsul trebuie s reprezinte un volum semnificativ de vnzri n cadrul Uniunii
(cu titlu indicativ, peste 200 000 de uniti anual),
trebuie s aib un impact semnificativ asupra mediului
trebuie s prezinte un potenial semnificativ de ameliorare a respectivului impact
asupra mediului, fr costuri excesive
Procesul de punere in aplicare a voluntary agreement process redat in figura 3 implica in
prima faza pentru fiecare grup de produse un studiu de piata, starea tehnologic i
aspectele relevante.

Figura 2.1 The voluntary agreement process

Apoi voluntary agreement sau initiativa de autoreglementare este supusa consultarii ca

alternativ pentru msurile de punere n aplicare. Dupa consultarea membrilor din

6
Consultation forum , Comisia face evaluarea impactului iar daca grupul de produse este
inclus in Eco-design Working Plan (indeplineste toate criteriile enumerate mai sus )
propunerea este este trimisa si la celelate grupuri interne ale Comisiei spre consultare
(Inter-Service Consultation). In functie de feedback propunerea este admisa sau revizuita.
Ultima etapa este de recunostere a voluntary agreement daca indeplineste cerintele
directivei Eco- design.

Pentru punerea in aplicare a voluntary agreements ( figura 2.1) industria trebuie sa

respecte o serie de orientari date de Comisie[6]care se refera la participarea liber, la
valoarea adugat, la reprezentativitate, la obiectivele cuantificate i ealonate, la
implicarea societii civile, la monitorizare i raportare, la analiza cost- eficacitate a
administrrii iniiativelor de autoreglementare, la durabilitate i la compatibilitatea
msurilor de stimulare.

Cu toate ca energia este unul dintre cei mai importani factori de cost n industrie, in
fabricarea produselor nu avem pana in prezent masuri legislative for the Energy Labelling .
Reducerea cererii de energie este o provocare in fabricarea produselor intrucat cerinele de
energie electric n industria prelucrtoare i de prelucrare depind de energia de baz
impus de maina de lucru i de energia necesara pentru ndeprtarea materialului in
procesul de prelucrare real.
In acest caz indicatorii de eficienta energetica sunt :
Randamentul energetic brut, b definit ca raport dintre suma energiilor utile, livrate
n exterior i a celor consumate de serviciile auxiliare ale instalaiei de transformare i
suma energiilor folosite n proces:

7
 Randamentul energetic net, n , definit ca raport dintre suma energiilor utile,
rezultate din procesul de transformare, livrate n exteriorul procesului i suma
energiilor intrate n proces:

Consum specific brut de energie, cbX/Y, de forma X pentru producerea de energie de

forma Y, se definete prin relatia:

Consum specific de combustibil pentu realizarea unei unitati din produsul Z definit ca
raport intre suma cantitatilor de combustibil si gaze calde primate din afara
procesului si consumate in cadrulprocesului pentru realizarea unui volum Vz de
productie a produsului considerat, este dat de relatia:

Unde:
- Bi suma cantitatilor de combustibil si gaze calde intrate in contur;
- Vz volumul productiei din produsul Z, exprimat in unitate de produs.

2.2. Echipamentele consumatoare de energie

ncepand cu 1995, eticheta energetic pentru echipamentele electrocasnice promovata
de UE i-a ajutat pe consumatori s aleag echipamentele innd cont i de informaiile
privind consumul de energie. Elementele de baz ale etichetei, care o fac uor de
recunoscut sunt :
Scala de clasificare de la A la G;
apte clase de energie;
Culorile de la verde nchis (eficien energetic mare) la rou (eficien energetic
sczut).

8
 Pentru a mbunti continuu sprijinul dat consumatorului de produse electrice s-a
hotrt la nivelul UE prin directiva-cadru (EU/2010/30) pentru noua etichet energetic
revizuirea sistemului de etichetare a eficienei energetice.
Au fost introduse elemente suplimentare, comune tuturor categoriilor, pentru a
evidenia att progresul tehnic ct i cele mai performante echipamente:
Au fost adugate scalei A-G existente pn la trei clase suplimentare A+, A++ i A+++;
Eticheta e la fel n toate cele 28 de state membre UE;
Eticheta este neutr din punct de vedere al limbii pentru c textul a fost nlocuit cu
pictograme care informeaz consumatorii cu privire la caracteristicile i performana
unui anumit produs.
Este obligatorie declaraia privind emisiile de zgomot pentru toate produsele acolo
unde zgomotul reprezint un criteriu relevant.
Urmare a acestei directive regulamentele delegate apar pentru fiecare produs, primele fiind
cele referitoare la aparate frigorifice de uz casnic, maini de splat rufe, maini de splat
vase i televizoare. Anexa la Regulamentele delegate ale produsului prezint detalii privind
metodele de determinare a clasei de eficien energetic i de calcul al indicelui de eficien
energetic precum i alte date privind performana aparatului
Declaraiile privind etichetele energetice au la baz msurtori n condiii de
laborator - exacte i reproductibile, care iau n considerare metodele de msurare general
recunoscute de ultim generaie, inclusiv metodele prevzute n documente ale cror
numere de referin au fost publicate n acest scop n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

2.2.1 Etichet energetic pentru televizoare

Clasamentul de eficien energetic este definit pe baza unui indice de eficien
energetic (EEI), dup cum se prezint n tabelul 1.1. Indicele de eficien energetic
depinde, n principal, de puterea consumat a unui aparat TV (msurat n modul activ) i
de suprafaa ecranului.

9
 Clasa de eficien energetic Indice de eficien energetic
A+++ (eficienta maxima) EEI < 0,1
A++ 0,1 EEI < 0,16
A+ 0,16 EEI < 0,23
A 0,23 EEI < 0,3
B 0,3 EEI < 0,42
C 0,42 EEI < 0,6
D 0,6 EEI < 0,8
E 0,8 EEI < 0,9
F 0,9 EEI < 1,00
G (cel mai puin eficient) 1,00 IEE
Tabel Nr. 2.1
Formatul obligatoriu al etichetei stabilit iniial folosete o scar de la A la G,
permind productorului s indice pe etichet n cazul n care obine o clas superioar,
de exemplu, A+.

Denumirea (marca de comer) a

furnizorului
Identificatorul de model al furnizorului

Clasa de eficien
energetic a TV

Puterea consumat n modul

activ, n watt, rotunjit la primul
numr ntreg

Consumul anual de energie n modul

active, n kWh, rotunjit la primul
numr ntreg

Diagonala vizibil a ecranului n inch

i n cm

Numr Regulament

Figura 2.1
2.2.2 Etichet energetic pentru masini de spalat
Pentru calcularea indicelui de eficien energetic (EEI) al unui model de main de
splat rufe de uz casnic, se compar consumul anual ponderat de energie cu consumul
anual standard de energie al acesteia, pentru programul standard la 60C pentru rufe din
bumbac, cu ncrctur complet, precum i pentru programul standard la 40C pentru

10
rufe din bumbac, cu ncrctur parial.Valorile pentru consumul de ap i eficiena
stoarcerii prin centrifugare se determin pentru aceleai cicluri de splare ca cele pentru
energie.Clasele de eficien energetic sunt prezentate n tabelul 1.2 iar clasele de eficiena
stoarcerii prin centrifugare, n tabelul 2.2.

Clasa de eficien energetic Indice de eficien energetic

A+++ (eficien maxim) EEI < 46
A++ 46 EEI < 52
A+ 52 EEI < 59
A 59 EEI < 68
B 68 EEI < 77
C 77 EEI < 87
D (eficien minim) EEI 87
Tabel Nr.2.2
Clasa de eficien a stoarcerii prin centrifugare a unei maini de splat rufe de uz casnic se
determin n funcie de gradul de umiditate rezidual (D) indicat n tabelul 1.3 .
Clasa de eficien a stoarcerii Gradul de umiditate rezidual (D)%
A (eficien maxim) D < 45
B 45 D < 54
C 54 D < 63
D 63 D < 72
E 72 D < 81
F 81 D < 90
G (eficien minim) D 90
Tabel Nr. 2.3
Cu ct coninutul de umiditate n urma stoarcerii prin centrifugare este mai sczut cu
att va fi mai sczut i consumul de energie al unui usctor de rufe utilizat ulterior.

11
 Denumirea (marca de comer) a
furnizorului
Identificatorul de model al furnizorului

Clasa de eficien energetic

Consumul anual ponderat de energie (AEC)

n kWh pe an, rotunjit la cel mai apropiat
numr ntreg i stabilit pentru un numr de
220 cicluri de splare pe an

Emisiile de zgomot transmise prin aer n cursul

fazelor de splare i de centrifugare, pentru
programul standard la 60 C pentru rufe din
bumbac, cu ncrctura complet, exprimate n
dB(A)

Clasa de eficienta a stoarcerii prin

centrifugare

Consumul anual Capacitatea nominala, n kilograme, pentru programul standard la 60 C

Numr
ponderat de apa (AWC) pentru rufe din bumbac, cu ncrctura complet, sau pentru
Regulament
n litri/an i stabilit programul standard la 40 C pentru rufe din bumbac, cu ncrctura
pentru un numr de 220 completa, folosindu-se cea mai sczut dintre cele dou valori
cicluri de splare pe an Figura 2.2

2.2.3 Etichet energetic pentru frigidere i congelatoare

Designul etichetei, pentru aparatele frigorifice de uz casnic clasificate n clasele de
eficien energetic de la A+++ la D, cu excepia celor pentru pstrarea vinului, este cel din
fig.1.4. Clasa de eficien energetic a unui aparat frigorific de uz casnic se determin n
funcie de indicele de eficien energetic (EEI) al acestuia indicat n tabelul 1.3 Indicele de
eficien energetic ia n considerare consumul de energie primar, volumele i
temperaturile cele mai sczute ale diferitelor compartimente.

12
 Clasa de eficien energetic Indice de eficien energetic
A+++ (eficienta maxima) EEI < 22
A++ 22 EEI < 33
A+ 33 EEI < 42
A 42 EEI < 55
B 55 EEI < 75
C 75 EEI < 95
D 95 EEI < 110
E 110 EEI < 125
F 125 EEI < 150
G (eficien minim) EEI 150
Tabel Nr.2.4
Tabelul 2.4 ilustreaz progresul tehnic nregistrat astfel un aparat avnd clasa
energetic A+++ (EEI = 21), consum cu 60% mai puin energie dect un aparat avnd
clasa energetic A (EEI = 54).
Designul etichetei, pentru aparatele frigorifice de uz casnic clasificate n clasele de eficien
energetic de la A+++ la D, cu excepia celor pentru pstrarea vinului, este cel din fig.2.3

Denumirea (marca de comer) a furnizorului;

Identificatorul de model al furnizorului;

Clasa de eficien energetic

Consumul anual de energie (AEC) n

kWh pe an, rotunjit la cel mai apropiat
numr ntreg

Emisiile de zgomot transmis prin aer,

exprimat n dB(A)

Suma volumelor de depozitare ale tuturor

Numr Suma volumelor de compartimentelor de pstrare a alimentelor
regulament depozitare ale tuturor congelate care pot fi clasificate prin numr de stele
compartimentelor de
pstrare a alimentelor
care nu pot fi clasificate
prin numr de stele
Figura 2.3

13
 CAPITOLUL III
DETALIERE ECHIPAMENTE SI INDICATORI DE EFICIENTA ENERGETICA
3.1 Televizoare
Televizorul (sau simplu, TV) este un dispozitiv electronic folosit pentru a recepiona i reda
emisiuni de radiodifuziune vizual (televiziune radiodifuzat), care difuzeaz programe de
televiziune, fiind folosit astzi pentru divertisment, pentru educare i pentru informare.
Progresul tehnologic a transformat televizorul ntr-un dispozitiv complex, care poate
accesa internetul i poate reda imagini tridimensionale. Primul televizor color a fost produs
de ctre Toshiba n 1959, iar din 1960 era disponibil pentru cumprare.

3.1.1 Tipuri de televizoare

CRT (Cathode Ray Tube) - sunt televizoarele cu tub catodic reprezentnd tehnologia
cea mai veche i pe cale de dispariie. Sunt alctuite dintr-un tub catodic care are la
capt un tun de electroni. La cellalt capt are un ecran cu un nveli de fosfor. El
funcioneaz pe baza bombardrii ecranului cu electroni astfel afindu-se punctele de
diferite culori (pixeli).

Figura 3.1

LCD (Liquid Crystal Display) - televizoarele la care ecranul este alctuit dintr-un
numr de pixeli monocromi aezai n faa unei surse de lumin (lmpi ccfl) sau a unei
oglinzi reflectoare de lumin. Fiecare pixel al unui ecran LCD este alctuit dintr-un strat
de molecule de cristal lichid aliniate ntre doi electrozi transpareni i dou filtre

14
 folosite pentru polarizare ale cror axe sunt de obicei, perpendiculare una pe cealalt i
care conin compui ionici.

Figura 3.2

LED- ecranul este alctuit ca i la LCD dintr-un numr de pixeli monocromi aezai
n faa unei surse de lumin alctuit din leduri.

Figura 3.3

Plasm- sunt televizoarele la care ecranul este alctuit din celule diferite pentru
fiecare pixel a ecranului; acestea conin un amestec special
de gaze (xenon, argon i neon), care sub influena curentului electric produce lumin.
Fiecare celul este alimentat separat i este format din 3 seciuni separate, acoperite

15
 de un strat de fosfor special colorat, pentru a putea reda culorile rou, verde i albastru.
Redarea culorii fiecrui pixel se face prin combinarea celor 3 elemente, i prin varierea
intensitii curentului.

Figura 3.4

Leduri organice- denumite i OLED, sunt televizoarele cu cea mai nou tehnologie cu
ecrane de tip LCD dar care nu necesit surs de lumin ntruct componentele organice
ale display-ului emit lumin la contactul cu un curent electric. Aceste tipuri de ecrane
consum cu 40% mai puin, ceea ce le face ideale pentru utilizare n dispozitive mobile,
ca smartphone-uri.

Figura 3.5

16
 TV cu cea mai inalta eficienta energetica, aflate in prezent pe piata, sunt TV cu
LCD (Liquid Crystal Display = Ecran cu cristale lichide) cu lumina de fundal cu LED-
uri (Light Emitting Diode = Diode luminiscente). Ele consuma cu circa 25% mai putina
energie electrica decat ecranele LCD conventionale cu lumina de fundal
CCFL (Cold Cathode Fluorescent Lamp = Lampi fluorescente cu catod rece) si cu 40% mai
putin decat televizoarele cu plasma.

Pe piata, cel mai eficient TV este deja de clasa A++ pe scala etichetei energetice noi. In
ciuda dezvoltarii rapide a tehnologiei actuale, consumul de energie datorat vizionarii
programelor TV este in continua crestere. Principala cauza pentru cresterea consumului de
energie in gospodariile europene este constituita de tendina utilizarii a doua TV cu ecran de
dimensiuni mari pe gospodarie.

In scopul cresterii potentialului de economisire a energiei este necesar sa fie promovate

TV cu consumul de energie cel mai scazut. In viitor trebuie implementate cerinte stricte de
eficienta energetica, corespunzator celor mai bune tehnologii existente
(BAT=Best Available Technologies). Este obligatorie schimbarea TV uzate moral cu TV cu
receptoare pentru televiziunea digitala integrate. De asemenea, pe termen mediu, este
necesara revizuirea etichetei energetice.

3.1.2 Tehnologiile disponibile

La televizoarele LCD stratul (panoul) LCD consta din milioane de pixeli de culoare rou,
galben i albastru care-si modifica individual transparenta si produc o imagine prin
filtrarea selectiva a luminii existente pe un fundal. Stratul de LCD nu stralucestede la
sine si trebuie sa fie iluminat de o lumina din fundal. Pentru iluminarea de fundal cele mai
utilizate tehnologii au fost lampile fluorescente compacte tip CCFL sau HCFL (Lampa
fluorescenta cu catod cald), in ultimul timp aceasta tehnologie fiind inlocuita de una noua,
cea cu LED-uri.

Noile tehnologii, cum sunt TV OLED (Organic Light Emitting Diode = Diode organice
luminiscente), ca surse de lumina directa, fara a necesita o iluminare din fundal, permit o si
mai buna eficienta energetica.

3.1.3 Metoda de calculare a indicelui de eficien energetic i a consumului anual de

energie n modul active

17
 P
EEI
Pref ( A)

(A), unde: Pref (A) = Pbasic + A 4,3224 Wai/dm2 ;

Pbasic = 20 Wai pentru televizoare cu un tuner/receptor i fr unitate de hard disk;

Pbasic = 24 Wai pentru televizoare cu unitate (uniti) de hard disk;

Pbasic = 24 Wai pentru televizoare cu dou sau mai multe tunere/receptoare;

Pbasic = 28 Wai pentru televizoare cu unitate (uniti) de hard disk i cu dou sau mai
multe tunere/receptoare;

Pbasic = 15 Wai pentru monitoare TV;

A reprezint suprafaa vizibil a ecranului exprimat n dm2 ;

P reprezint puterea consumat de aparatul TV n modul activ, exprimat n Wai,

msurat n conformitate cu anexa VII i rotunjit la o zecimal

Consumul anual de energie n modul activ (E) n kWh se calculeaz cu ajutorul formulei :

E = 1,46 P.

3.2. Masina de spalat

3.2.1 Descriere tehnica

O main de splat rufe este o main electrocasnic construit pentru splare de rufe.
Ele pot fi simple, cu program controlat (pe faze de splat) sau cu program
automat (automate). Maina de splat folosete energie mecanic produs de un motor
electric, energie termic i aciune chimic pentru a cura rufele de splat. Energia
mecanic dat de motorul de curent alternativ, este transmis unei cuve-tambur
(cilindrice) rotibile, de regul printr-o curea de transmisie. Tamburul, n care se introduc
rufele de splat, este ciuruit (de jur-mprejur) i prevzut intern cu nervuri antrenante,
utile n procesul de splare i cel de stoarcere. El nu este accesibil n timpul ct ruleaz
programul de splare i nc 2-3 minute dup acesta. Energia termic ce nclzete apa de
splat (la o temperatura programabil) provine de la o rezisten electric, iar aciunea
chimic curitoare este realizat de detergenii folosii, sub form de pulbere (praf) sau
lichid. Detergentul se dozeaz proporional cu cantitatea (n kg) de rufe introduse n cuva-
tambur. Se pot aduga substane anti-calciu, dezdurizante a apei utilizate n scopul

18
protejrii mainii i a unei bune splri. Sunt prevzute pompe pentru evacuare apei
uzate. Viteza de rotaie a cuvelor rotitoare este mai mic n timpul fazei de splare propriu-
zise i mult mai mare n faza de stoarcere centrifugal, cnd poate varia ntre 500 i 1600
de rotaii pe minut, sau chiar mai mult. Mainile de splat cu program automat dispun de
mai multe programe selectabile,n funcie de cantitate de rufe, de calitatea dorita a splrii
sau de felul textilelor de splat.

Figura 3.6
Se compune din urmatoarele elemente :
-bazinul de spalare :executat din tabla in forma prismatica; trebuie realizata o buna

19
etanseitate a locurilor de imbinare.
-rotorul hidraulic :in forma de disc cu palete, executat din bachelita si montat lateral
sau pe fundul bazinului.
-mecanismul de transmitere a puterii de la motorul electric la rotor :constituit din doua
roti si o curea trapezoidala.
-furtunul de golire : format dintr-un tub de cauciuc si care serveste la evacurea apei din
bazin.

-carcasa masinii; are scopul de a proteja sistemele si mecanismele masinii si totodata

de a da acestuia un aspect placut si practic.Se compune din urmatoarele parti : -sasiul;-
mantaua;-masca
-instalatia electrica;are ca scop asigurarea alimentarii masinii cu energia electrica
necesara functionarii.Este formata din :-cordonul de racordare prevazut cu fisa
bipolara cu contact de protectie;-intrerupatorul pentru punerea sau scoaterea din
functiune a masinii de spalat.-releul de pornire si protectie destinat pentru pornirea si
protectia motoarelor monofazate cu faza auxiliara de pornire; el intrerupe in mod
automat circuitul electric atunci cand motorul absoarbe de la retea un curent mai mare
decat cel admis; -motorul electric pentru actionarea rotorului hidraulic.

3.2.2 Descriere energetica .Mainile de splat din punct de vedere energetic se caracterizeaz
prin trei indicatori stabilii pentru ciclul standard pentru bumbac la temperature de 60oC.
Consumurile de energie pe ciclu de spalare, in kWh, pentru programul standard la
60C pentru rufe din bumbac cu incarcatura completa, pentru programul standard
la 60C pentru rufe din bumbac cu incarcatura partiala si pentru programul
standard la 40C pentru rufe din bumbac cu incarcatura partiala. Consumul de
energie este dependent de duratele, in minute, pentru programul standard la 60C
pentru rufe din bumbac cu incarcatura completa, pentru programul standard la
60C pentru rufe din bumbac cu incarcatura partiala si completa .
Consumul de apa: maxim 12 litri pe kg rufe.Consumul anual de apa, in litri (conform
declaratiei din noua eticheta energetica), se imparte la cantitatea anuala de rufe

20
 spalate in kg (considerand 220 cicluri de spalare pe an, conform calculelor din
Regulamentul Delegat al Comisiei Europene nr. 1061/2010):
Eficiena centrifugrii este dependenta de viteza maxima de centrifugare redata
prin continutul de umiditate D, in rotatii pe minut, in conformitate cu declaratia
producatorului
3.2.2.1 Clasa de eficien energetic a unei maini de splat rufe de uz casnic se
determin pe baza indicelui su de eficien energetic (EEI), indice definit pe baza
consumul de energie conform relatiei:

AEc
EEI x100
SAEc

Unde :

AEc = reprezinta consumul annual de energie ponderat al masinii de spalat; Acest

consum anual de energie ponderat (AEc) este calculat n kWh / an dup cum urmeaz i
este rotunjit la dou zecimale:

Unde :
Et = consumul ponderat de energie; Consumul ponderat de energie (E t) se
calculeaz n kWh dup cum urmeaz i se rotunjete cu trei zecimale:

E t, 60 = consumul de energie al programului standard de 60 C pentru

bumbac la sarcin maxim;
E t, 60 = consumul de energie al programului standard de bumbac la 60 C la
sarcin parial;
E t, 40 = consumul de energie al programului standard de 40 C pentru
bumbac la sarcin parial.
P o = puterea ponderat n "modul oprit" calculata in W cu doua zecimale
cu relatia

P o, 60 = putere n "modul oprit" al programului standard de 60 C pentru

bumbac la sarcin maxim;

21
 P o, 60 = putere n "modul oprit" al programului standard de 60 C pentru
bumbac la sarcin parial;
P o, 40 = putere n "modul oprit" al programului standard de 40 C pentru
bumbac la sarcin parial.

P l = puterea ponderat n "modul de stingere" calculata in W cu doua

zecimale cu relatia

P l, 60 = putere n "regim de stingere/oprire (left-on mode )" al programului

standard de 60 C pentru bumbac la sarcin maxim;
P l, 60 = putere n "regim de stingere/ oprire " a programului standard de
bumbac la 60 C la sarcin parial;
P l, 40 = putere n "regim de stingere/ oprire " al programului standard de 40
C pentru bumbac la sarcin parial.

T t = timpul programat ponderat; exprimat in minute si definit astfel

Tt, 60 = timpul de program al programului standard de 60 C pentru bumbac

la sarcin maxim;
T t, 60 = durata programului programului de bumbac standard la 60 C la
sarcin parial;
T t, 40 = durata de program a programului standard de 40 C pentru bumbac
la sarcin parial.
220 = numrul total de cicluri standard de splare pe an

SAEc= reprezinta consumul anual standard de energie al masinii de spalat calculat in

kWh/an cu urmatoarea relatie :
SAEc 47,0 c 51,7
Unde ceste capacitatea nominal a mainii de splat rufe de uz casnic pentru
programul standard de 60 C pentru bumbac la sarcin maxim sau programul standard
de 40 C pentru bumbac la sarcin partiala ( valoarea minima a acestora)

3.2.2.2 Calcularea consumului anual de apa

Consumul anual de ap ponderat (AWc) al unei maini de splat rufe de uz casnic este
calculat n litri, dup cum urmeaz, i rotunjit pn la ntreg:

AWc=Wt x220 [litri]

Unde:
Wt = consumul ponderat de ap.Consumul ponderat de ap (W t) se calculeaz n
litri dup cum urmeaz i rotunjit pn la ntreg

22
 Wt, 60 = consumul de ap al programului standard de 60 C pentru bumbac la
sarcin maxim;

W t, 60 = consumul de ap al programului standard de bumbac la 60 C la sarcin

parial;

W t, 40 = consumul de ap al programului standard de 40 C pentru bumbac la

sarcin parial

220 = numrul total de cicluri standard de splare pe an.

3.2.2.3 Coninutul ponderat de umiditate rmas (D)

Coninutul ponderat de umiditate rmas (D) al unei maini de splat rufe de uz casnic
este calculat n procente dup cum urmeaz i rotunjit la cel mai apropiat procentaj ntreg:

D = (3 D 60 + 2 D 60 + 2 D 40) / 7

Unde:

D60 este coninutul de umiditate rezidual pentru programul standard de 60 C

pentru bumbac la sarcin maxim, exprimat n procente i rotunjit la cel mai apropiat
procent ntreg;

D 60 este coninutul de umiditate rezidual pentru programul standard de 60 C

pentru bumbac la sarcin parial, exprimat n procente i rotunjit la cel mai apropiat
procent ntreg;

D 40 este coninutul de umiditate rezidual pentru programul standard de 40 C

pentru bumbac la sarcin parial, exprimat n procente i rotunjit la cel mai apropiat
procent ntreg

3.3. Frigidere si congelatoare

3.3.1 Elemente componente

In componena unui frigider intr urmtoarele elemente constructive (temperaturile sunt
aproximative):

23
 un compresor electric care acioneaz asupra agentului frigorific. Este acionat
electric i transfer frigiderului energie sub form de lucru mecanic, n schimbul
energiei electrice utilizate;

o reea de conducte de lichefiere montate n exterior pe partea din spate a

frigiderului, vopsite de obicei n negru i care fac parte dintr-un subansamblu
denumit condensator;

un circuit interior de rcire, format din canale (evi) interioare prin care curge
agentul frigorific, circuit denumit uneori i vaporizator;

o valv de expansiune.

lichidul de rcire, denumit i agent frigorific sau agent refrigerent, despre care am
vorbit anterior.

Figura 3.7
3.3.2 Principiul de functionare
Efectul de rcire se obine n cazul frigiderului printr-un ciclu de condensri i vaporizri ale
unui compus chimic, freon sau propan. Etapele acestui ciclu de refrigerare, sunt numerotate n
figura 3.8 de la 1 la 6 .In cadrul figurii punctele albastre simbolizeaz c agentul frigorific este n
stare gazoas, iar zonele complet albastre semnific faptul c agentul este n stare lichid iar zonele
de tranziie ntre lichid i gaz, unde avem de-a face cu un amestec ntre cele dou

24
 Figura 3.8
La nceput compresorul presurizeaz gazul, proces care l nclzete acest fluid la
temperatura de 43oC .Acum un gaz foarte fierbinte, agentul frigorific traverseaz reeaua
de conducte de lichefiere a condensatorului, care se gsete, n exteriorul frigiderului, n
partea din spate a acestuia. Pe msur ce traverseaz conductele de lichefiere, gazul
elibereaz cldura acumulat, motiv pentru care aerul este cald n spaiul din spatele
frigiderului. De-a lungul reelei de conducte, agentul se rcete suficient pentru a trece prin
condensator n form lichid. Practic are loc un proces de lichefiere, care este ntotdeauna
nsoit de cedare de cldur.

Figura3.9

25
Lichidul, nc destul de cald i sub presiune, trece prin valva de expansiune i se transform
ntr-un amestec lichido-gazos aflat la o presiune mai mic , ceea ce duce la vaporizarea i
rcirea sa considerabil. La ieirea din valva de expansiune, agentul este un amestec
suficient de rece pentru a fi capabil s nghee hrana din congelatorul frigiderului. Dar la
momentul cnd revine n reeaua de evi din interiorul frigiderului, ajunge la o temperatur
optim pentru rcire i care nu mai produce i nghearea alimentelor. Ciclul rencepe apoi
cu agentul frigorific absorbind cldura alimentelor de-abia introduse n frigider, permind
astfel pstrarea lor pentru perioade mai lungi de timp dect ar fi posibil la temperatura
camerei.
3.3.3 Clasificarea frigiderelor

26
 3.3.4 Clasa de eficienta energetica
Eticheta energetica defineste clasele energetice incepand cu A++ (cel mai eficient
energetic), A+, A, B, C, D, (cel mai putin eficient energetic) in conformitate cu Directiva
2010/30/UE. Clasificarea din punct de vedere energetic are la baza Indicele de Eficienta
Energetica IEE. IEE se exprima in procente si reprezinta raportul dintre consumul anual
de energie al aparatului frigorific de uz casnic analizat si consumul anual de energie
standard al unui frigider similar. In cazul a doua aparate care ofera servicii similare cel mai
eficient energetic este cel care are o valoare a IEE mai mica.
3.3.4.1 Calcularea indicelui de eficien energetic

EEI= x 100

unde:

AEc= consumul anual de energie al aparatului

SAEc = consumul anual standard de energie al aparatului

Consumul anual de energie (AEC) este calculat n kWh/an i rotunjit la dou zecimale, cu
ajutorul formulei:

AEC = E24h 365

unde:

E24h reprezint consumul de energie al aparatului n kWh/24h, rotunjit la trei

zecimale

Consumul anual standard de energie (SAEC) este calculat n kWh/an i rotunjit la dou
zecimale, cu ajutorul formulei:

SAEC = Veq M + N + CH

Unde:

CH este egal cu 50 kWh / an pentru aparatele frigorifice de uz casnic cu

un compartiment de rcire cu un volum de depozitare de cel puin 15
litri;

Valorile M i N sunt prezentate n tabelul 7 pentru fiecare categorie de

aparate frigorifice de uz casnic

27
 Volumul echivalent al unui aparat frigorific de uz casnic este suma volumelor
echivalente ale tuturor compartimentelor. Acesta se calculeaz n litri i se rotunjete la cel mai
apropiat numr ntreg, cu ajutorul formulei:

unde:

n este numrul de compartimente;

Vc este volumul de depozitare al compartimentului (compartimentelor);

Tc este temperatura nominal a compartimentului (compartimentelor);

este factorul termodinamic de corectie ;

Factorul de corecie termodinamic reprezint diferena de temperatur dintre temperatura

nominal a compartimentului Tc (definit n tabelul 2) i temperatura ambiant n condiii
standard de testare la + 25 C, exprimat ca raport al aceleiai diferene pentru un compartiment
de pstrare a alimentelor proaspete la + 5 C.

28
 Factori termodinamici pentru compartimentele aparatelor frigorifice
Compartiment Temperatura nominal (25 Tc )/20

Alt compartiment Temperatura proiectat

Compartiment cram/Compartiment de pstrare a vinului + 12 C 0,65

Compartiment de pstrare a alimentelor proaspete +5 C 1,00

Compartiment de rcire 0 C 1,25

Compartiment pentru ghea i compartiment fr stele 0 C 1,25

Compartiment cu o stea 6 C 1,55

Compartiment cu dou stele 12 C 1,85

Compartiment cu trei stele 18 C 2,15

Tabel Nr. 8
FFc, CC i BI sunt factorii de corecie a volumului

Factor de Valoare Condiii

corecie
FF (fr ghea) 1,2 Pentru compartimentele fr ghea de pstrare a alimentelor
congelate

1 Altele
CC (clasa de clim) 1,2 Pentru aparatele cu clasa de clim T (tropical)

1,1 Pentru aparatele cu clasa de clim ST (subtropical)

1 Altele
BI (ncastrat) 1,2 Pentru aparatele ncastrate cu limea mai mic de 58 cm

1 Altele
Tabel Nr. 9

29
 Cap IV Procedura de verificare a clasei energetice a electrocasnicelor
n scopul verificrii conformitii cu cerinele prevzute, autoritile statului
membru testeaz o main unic de splat rufe de uz casnic. Dac parametrii msurai nu
corespund valorilor declarate de furnizor n limitele de +/-10%, msurtorile se efectueaz
pe alte trei maini de splat rufe de uz casnic. Media aritmetic a valorilor msurate ale
acestor trei maini de splat rufe de uz casnic trebuie s respecte valorile declarate de
furnizor n intervalul de +/-10%,, cu excepia consumului de energie, unde valoarea
msurat nu trebuie s fie mai mare dect valoarea nominal a lui Et cu mai mult de 6%.
4.1 Verificarea clasei energetice a masinii de spalat rufe Artic ALD5000A
Pentru verificarea clasei energetice a fost considerata masina de spalat Artic
ALD5000A cu urmatoarele programe si consumuri

30
Respectarea Regulamentului Delegat al Comisiei (UE) Nr 1061/2010
Nume sau marc comercial furnizor ARCTIC
Nume model ALD5000A++
Capacitate nominal (kg) 5
Clas de eficien energetic / Pe o scar de la A+++ A++
(cea mai ineficient) la D (cea mai ineficient)
Consum anual de energie (kWh) (1) 146
Consumul de energie al programului standard pentru 0.736
bumbac la 60C cu ncrcare complet (kWh)
Consumul de energie al programului standard pentru 0.623
bumbac la 60C cu ncrcare parial (kWh)
Consumul de energie al programului standard pentru 0.515
bumbac la 40C cu ncrcare parial (kWh)
Consum de energie n modul oprit (W) 0.250
Consum de energie n modul lsat pornit (W) 1.000
Consum anual de ap (l) (2) 7260
Clas de eficien la uscare prin centrifugare / Pe o scar C
de la A (cea mai ineficient) la G (cea mai ineficient)
Vitez de centrifugare maxim (rpm) 1000
Gradul de umiditate reziduala% 62
Program standard bumbac (3) Bumbac Eco 60C i 40C
Durata programului standard pentru bumbac la 60C cu 159
ncrcare complet (min)
Durata programului standard pentru bumbac la 60C cu 129
ncrcare parial (min)
Durata programului standard pentru bumbac la 40C cu 129
ncrcare parial (min)
Durat mod lsat pornit (min) N/A
Zgomot generat splare/centrifugare (dB) 59/72
ncorporat Nu
nlime (cm) 84
Lime (cm) 60
Adncime (cm) 47
Greutate net (4 kg.) 59
Alimentare cu electricitate (V/Hz) 230 V / 50Hz
Curent total (A) 10
Putere total (W) 2200

4.1.1 . Calculul indicelui de performanta energetica presupune urmatoarele calcule pe

baza datelor furnizate de producator:

Calculul consumului anual standard de energie al masinii

SAEc 47,0 c 51,7 47 5 51,7 286,7
Unde ceste capacitatea nominal a mainii de splat rufe c=5kg

Calculul consumului annual de energie ponderat al masinii de spalat . Pe baza

datelor de fabricant determinam :

31
 T t = timpul programat ponderat; [min]

3 159 2 129 2 129

Tt 141,85 min
7

P l = puterea ponderat n "modul de stingere"[W]

3 1 2 1 2 1
Pl 1,0
7
P o = puterea ponderat n "modul oprit [W]

3 0,25 2 0,25 2 0,25

Pl 0,250
7

Et = consumul ponderat de energie [kWh]

3 0,74 2 0,62 2 0,52

Et 0,642
7
Consum anual de energie ponderat (AEc) este calculat n kWh / an dup cum urmeaz i
este rotunjit la dou zecimale:

525600 141,85 200 525600 141,85 200

0,25 1,0
AEc= 0,642 220 2 2
60 1000
497230 497230
0,25 1,0
AEc= 0,642 220 2 2 146,41 kWh
60 1000

32
 Indicele de eficienta energetica (EEI) in conformitate cu Regulamentul
1061/2010 al UE anexa VII are urmatoarea expresie de calcul
AEc 146,1
EEI x100 100 50,9
SAEc 286,7

Masina de spalat cu acest indice EEI se incadreza in clasa energetica A++ ce are
valorea
46 EEI < 52
4.1.2 Calcularea consumului anual de apa

Consumul anual de ap ponderat (AWc) al unei maini de splat rufe de uz casnic este
calculat n litri, dup cum urmeaz, i rotunjit pn la ntreg:

AWc=Wt x220=7260 [litri]

Unde:

Wt = consumul ponderat de ap.Consumul ponderat de ap (W t) se calculeaz n

litri dup cum urmeaz i rotunjit pn la ntreg

3 37 2 30 2 30
Wt 33litri
7

4.1.3. Coninutul ponderat de umiditate rmas (D)-nu-s date disponibile

Coninutul ponderat de umiditate rmas (D) al unei maini de splat rufe de uz casnic
este calculat n procente dup cum urmeaz i rotunjit la cel mai apropiat procentaj ntreg:

D = (3 D 60 + 2 D 60 + 2 D 40) / 7

Unde:

D60 este coninutul de umiditate rezidual pentru programul standard de 60 C

pentru bumbac la sarcin maxim, exprimat n procente i rotunjit la cel mai apropiat
procent ntreg;

D 60 este coninutul de umiditate rezidual pentru programul standard de 60 C

pentru bumbac la sarcin parial, exprimat n procente i rotunjit la cel mai apropiat
procent ntreg;

33
 D 40 este coninutul de umiditate rezidual pentru programul standard de 40 C
pentru bumbac la sarcin parial, exprimat n procente i rotunjit la cel mai apropiat
procent ntreg.

4.2 Verificarea clasei energetice a masinii de spalat rufe Artic AFD7201A

34
Respectarea Regulamentului Delegat al Comisiei (UE) Nr 1061/2010
Nume sau marc comercial furnizor ARCTIC
Nume model AFD7201A+++
Capacitate nominal (kg) 7
Clas de eficien energetic / Pe o scar de la A+++ A++ +
(cea mai ineficient) la D (cea mai ineficient)
Consum anual de energie (kWh) (1) 1173
Consumul de energie al programului standard pentru 0.910
bumbac la 60C cu ncrcare complet (kWh)
Consumul de energie al programului standard pentru 0.660
bumbac la 60C cu ncrcare parial (kWh)
Consumul de energie al programului standard pentru 0.650
bumbac la 40C cu ncrcare parial (kWh)
Consum de energie n modul oprit (W) 0.200
Consum de energie n modul lsat pornit (W) 1.000
Consum anual de ap (l) (2) 10780
Clas de eficien la uscare prin centrifugare / Pe o scar B
de la A (cea mai ineficient) la G (cea mai ineficient)
Vitez de centrifugare maxim (rpm) 1200
Gradul de umiditate reziduala% 53
Program standard bumbac (3) Bumbac Eco 60C i 40C
Durata programului standard pentru bumbac la 60C cu 210
ncrcare complet (min)
Durata programului standard pentru bumbac la 60C cu 190
ncrcare parial (min)
Durata programului standard pentru bumbac la 40C cu 190
ncrcare parial (min)
Durat mod lsat pornit (min) N/A
Zgomot generat splare/centrifugare (dB) 62/77
ncorporat Nu
nlime (cm) 84
Lime (cm) 60
Adncime (cm) 51
Greutate net (4 kg.) 64
Alimentare cu electricitate (V/Hz) 230 V / 50Hz
Curent total (A) 10
Putere total (W) 2200

4.2.1 . Calculul indicelui de performanta energetica presupune uermatoarele calcule pe

baza datelor furnizate de producator:

Calculul consumului anual standard de energie al masinii de spalat rufe

SAEc 47,0 c 51,7 47 5 51,7 380,7
Unde ceste capacitatea nominal a mainii de splat rufe c=7kg

35
 Calculul consumului annual de energie ponderat al masinii de spalat . Pe
baza datelor de fabricant determinam :

T t = timpul programat ponderat; [min]

3 210 2 190 2 190

Tt 198,57 min
7

P l = puterea ponderat n "modul de stingere"[W]

3 1 2 1 2 1
Pl 1,0 W
7
P o = puterea ponderat n "modul oprit [W]

3 0,20 2 0,20 2 0,20

Pl 0,200 W
7

Et = consumul ponderat de energie [kWh]

3 0,91 2 0,66 2 0,65

Et 0,747 kWh
7
Consum anual de energie ponderat (AEc) este calculat n kWh / an dup cum urmeaz
i este rotunjit la dou zecimale:

525600 198,57 200 525600 198,57 200

0,20 1,0
AEc= 0,747 220 2 2
60 1000

36
 485886 485886
0,20 1,0
AEc= 0,747 220 2 2 169,19 kWh
60 1000

Indicele de eficienta energetica (EEI) in conformitate cu Regulamentul

1061/2010 al UE anexa VII are urmatoarea expresie de calcul
AEc 169,19
EEI x100 100 44,4
SAEc 380,7

Masina de spalat cu acest indice EEI se incadreza in clasa energetica A+++ ce are
valoarea
EEI < 46
4.2.2. Calcularea consumului anual de apa

Consumul anual de ap ponderat (AWc) al unei maini de splat rufe de uz casnic este
calculat n litri, dup cum urmeaz, i rotunjit pn la ntreg:

AWc=Wt x220=10717 [litri]

Unde:

Wt = consumul ponderat de ap.Consumul ponderat de ap (W t) se calculeaz n

litri dup cum urmeaz i rotunjit pn la ntreg

3 55 2 44 2 44
Wt 48,7litri
7

4.3 Studiu compartiv al metodelor de crestere a eficientei energetice

Studiul comparativ al metodelor de crestere a eficientei energetice este realizat in doua
AEc
variante, bazate pe formula indicelui de eficienta energetica EEI x100 si anume :
SAEc
Modificarea capacitatii de incarcare, in relatia SAEc
Modificarea AEc-ului si la aceasi capacitate de incarcare a masinii

37
 4.3.1. Analiza eficientei energetice prin modifcarea SAEc
n continuare voi prezenta datele comparative intre dou tipuri de maini de splat
fiecare avnd o clas energetic mai bun.
O prima analiza a indicatorului de eficienta energetica indica valori reduse ale
acestuia ceea ce ar conduce la o clasa enrgetica superioara prin cresterea capacitatii de
AEc
spalare a masiniiconform relatiei: EEI x100 , unde: SAEc 47,0 c 51,7 .
SAEc
Acest lucru rezulta din datele comparative reprezentate in tabelul urmator:
ARTIC Clasa A+++ i ARTIC Clasa A++
Respectarea Regulamentului Delegat al Comisiei (UE) Nr 1061/2010

Nume sau marc comercial furnizor ARCTIC ARCTIC

Nume model AFD7201A+++ ALD5000A++

SAEc 380.7 286.7

Capacitate nominal (kg) 7 5

Clas de eficien energetic / Pe o scar de la A+++ (cea 44.4 51

mai ineficient) la D (cea mai ineficient)
Consum anual de energie ponderat (AEc) 169 146

Et = consumul ponderat de energie 0.747 0.642

T t = timpul programat ponderat 198.57 141.85

Cresterea capacitatii de la 5 la 7 kilograme, aceasta conduce la majorarea SAEc-ului de la

286.7kWh la 380.7 kWh. Totodata constatam o crestere a consumul anual de energie
ponderat de la 146kWh la 169kWh. Aceasta crestere se datoreaza cresterii consumului
ponderat de energie de la 0.642kWh la 0.747kWh ce reprezinta procentual 14%. In
conformitate cu relatia AEc indicele clasei de eficienta se reduce de la 51 la 44.4, urmare a
cresterii valorii absolute a timpului programat ponderat . In concluzie, incadrarea intr-o
clasa energetica superioara firma constructoare a actionat asupra capacitatii de incarcare si
a valorii absolute a timpului programat ponderat. Valorile comparative ale celor doua clase
energetice se regasesc in figura de mai de jos.

38
 Raportand datele din tabelul precedent la capacitatea de incarcare rezulta
urmatoarele valori raportate la kilogramul de rufe. Constatam o reducere a SAEc-ului de la
57.34 kWh la 54.39kWh si a consumului anual de energie AEc de la 29kWh la 24kWh, fapt
datorat scaderii consumului ponderat de energie Et per kg de la 12.84kWh la 10.67kWh,
prin mentinerea constanta a timpului relativ ponderat programat per kg.

Respectarea Regulamentului Delegat al Comisiei (UE) Nr 1061/2010

Nume sau marc comercial furnizor ARCTIC ARCTIC

Nume model AFD7201A+++ ALD5000A++
SAEc 54.39 57.34
Capacitate nominal (kg) 1 1
Clas de eficien energetic / Pe o scar de la A+++ (cea mai 6.34 10.20
ineficient) la D (cea mai ineficient)

39
 Consum anual de energie ponderat (AEc) 24 29
Et = consumul ponderat de energie 10.67 12.84
T t = timpul programat ponderat 28.37 28.37
Litri apa per ciclu 6.96 6.6

4.3.2. Analiza eficientei energetice prin modifcarea AEc

Analiza indicatorului de eficienta energetica prin modificarea AEc-ului dat de
relatia:

,
Indica cresterea eficientei energetice prin reducerea consumului ponderat de energie Et si creste
timpului ponderat programat la aceasi capacitate de incarcare a masinii. Pentru a ilustra acest lucru
in tabelul urmator sunt prezentate datele a doua masini de spalat in clase energetice diferite cu
aceasi capacitate de incarcare.
SAMSUNG Clasa A+++ i SAMSUNG Clasa A++
Respectarea Regulamentului Delegat al Comisiei (UE) Nr 1061/2010

Nume sau marc comercial furnizor SAMSUNG SAMUNG

Nume model SAMSUNG+++ SAMSUNG++

SAEc 380.7 380.7

Capacitate nominal (kg) 7 7

Clas de eficien energetic / Pe o scar de la A+++ (cea 36.83 54.69

mai ineficient) la D (cea mai ineficient)
Consum anual de energie ponderat (AEc) 140 208

Et = consumul ponderat de energie 0.54 0.84

T t = timpul programat ponderat 214.57 154.57

Reducerea consumului de energie AEc de la 208kWh la 140kWh, la aceasi capacitat de 7

kilograme, conduce la reducerea indicelui de eficienta energetica de la 54.69 la 36.83.

40
Aceasta reducere se datoreaza reducerii consumului ponderat de energie de la 0.84kWh la
0.54kWh ce reprezinta procentual 35.7% si cresterii valorii absolute a timpului ponderat
programat de la 154.57min la 214.57min. In concluzie, incadrarea intr-o clasa energetica
superioara firma constructoare a actionat asupra consumului ponderat de energie si a
timpului programat ponderat. Valorile comparative ale celor doua clase energetice se
regasesc in figura de mai de jos.

Raportand datele din tabelul precedent la capacitatea de incarcare rezulta

urmatoarele valori raportate la kilogramul de rufe redate in tabelul de mai jos. Concluziile
sunt identice cu cele exprimate in valori absolute. Aceasta analiza insa ne permite
compararea la aceasi capacitate de incarcare a performantelor energetice a masinilor de
spalat produse de firme diferite.

41
 Respectarea Regulamentului Delegat al Comisiei (UE) Nr 1061/2010

Nume sau marc comercial furnizor SAMSUNG SAMSUNG

Nume model A+++ A++
SAEc 54.39 54.39
Capacitate nominal (kg) 1 1
Clas de eficien energetic / Pe o scar de la A+++ (cea mai 5.26 7.81
ineficient) la D (cea mai ineficient)
Consum anual de energie ponderat (AEc) 20 30
Et = consumul ponderat de energie 7.67 12.06
T t = timpul programat ponderat 30.65 22.08
Litri apa per ciclu 6.1 6.5

Analiza comparativa intre doua firme producatoare de masini de spalat in aceasi

clasa energetica si aceasi capacitate, dar actionand diferit asupra metodelor de crestere a
eficientei energetice este redata in tabelul urmator.
Respectarea Regulamentului Delegat al Comisiei (UE) Nr 1061/2010

Nume sau marc comercial furnizor ARCTIC SAMSUNG

Nume model AFD7201A+++ A+++
SAEc 54.39 54.39
Capacitate nominal (kg) 1 1
Clas de eficien energetic / Pe o scar de la A+++ (cea mai 6.34 5.26
ineficient) la D (cea mai ineficient)
Consum anual de energie ponderat (AEc) 24 20
Et = consumul ponderat de energie 10.67 7.67
T t = timpul programat ponderat 28.37 30.65
Litri apa per ciclu 6.96 6.1

Din analiza datelor rezulta ca pentru a obtine performanta energetica ridicata

trebuie sa se actioneze asupra consumului ponderat de energie in sensul reducerii, a
cresterii timpul programat ponderat si a reducerii consumului de apa.

42
 Bibliografie

[1] DELEGATED REGULATION (EU) No 1061/2010 of 28 September 2010 supplementing

Directive 2010/30/EU of the European Parliament and of the Council with regard to energy
labelling of household washing machines

[2] Badea si altii, Energy efficiency regulation for industrial products and manufacturing,
Volume 112, MATEC, ISSN:2261236X, DOI:10.1051/matecconf/201711210005

[3] Mariana Brbu i Mircea Ghiulescu, Noua etichet energetic european

continuarea unei poveti de success, www.topten.info.ro

[4] Carte tehnica AFD7201A+++

[5] Carte tehnica ALD5000A++

[6] Carte tehnica WF70F5E0W2W_LE_Productfiche

[7] working-document-labellingtelevizoare

[8] final-regulation-labelling_frigidere

43