Saturnaliile, srbtoarea roman asemntoare Crciunului

Saturn ( lat. satus=semanator,sadire;satur=imbelsugat,fertil; sator

=semanator) a fost un zeu italic agrar ,de provienienta arhaica ,probabil o divinitate
gentilica a etruscilor ,adorata indeosebi ca protectoare a semanaturilor .

Cand Saturn devine zeul timpului , fiind identificat de romani cu

Titanul grec Cronos ,Saturnalia ( evocand epoca mitica de echilibru universal
,cand peste lume domnise Saturnus Rex sau Pater Deorum ) devine nu numai cea
mai mare sarbatoare romana ,dar si un simbol al libertatii si pacii ,cand erau
interzise spectacolele sangeroase si declaratiile de razboi ,cand se suspendau
toate activitatile publice si private si cand toti oamenii deveneau temporar egali
,nemaifacandu-se deosebire intre stapani si sclavi , unii sclavi devenind liberti.

Saturnaliile se stabilisera ca sarbatoare nationala romana ,de o zi , pe 17

decembrie , in anul 217 i.Hr. . Caesar a stabilit-o la doua zile ,Caligula la 4
,Claudius la 5 ,iar Domitianus a lungit-o la o saptamana ( 17-23 decembrie ) .

Manifestarile publice

Statuia lui Saturn din templul sau principal avea in mod normal picioarele
infasurate in lana, insa aceasta era indepartata cu ocazia acestei sarbatori, ca un act
de eliberare. Ritualurile oficiale erau efectuate in conformitate cu ritul grec
(Ritus graecus). Serviciul religios era oficiat de un preot care avea capul
descoperit. In ritul roman , preoti oficiau Capite velato, cu capul acoperit de toga
impaturita intr-un mod special. Aceasta procedura este explicata prin asimilarea lui
Saturn cu omologul sau grec Kronos, deoarece romanii adesea adoptau si
reinterpretau mituri grecesti, iconografia si chiar practicile religioase pentru proprii
lor zei. Dar descoperirea capului preotului poate fi , de asemenea, specifica
opozitiilor Saturnaliene, adica opusul a ceea ce era normal

Dupa efectuarea serviciului religios, Senatul roman amenaja un

lectisternium, un ritual de origine greaca, care de obicei implica plasarea unei
imagini a zeului pe o canapea somptuosa, ca si cum el ar fi fost prezent si participa
activ la festivitati. Avea loc apoi un banchet public (convivium publicum).

Ziua de sarbatoare impunea abtinerea de la toate formele de munca. Scolile

erau inchise, nu se organizau sesiuni ale instantelor si nu putea fi efectuata nici o
declaratie de razboi.

Dupa ritualurile publice, sarbatorirea continua la domiciliu. Pe 18 si 19

decembrie, care erau si ele zile libere in ceea ce priveste afacerile publice, familiile
realizau ritualuri domestice. Ei se scaldau devreme, iar cei cu mijloace financiare
sacrificau un porc , o jertfa traditionala in cinstea unei zeitati a pamantului.

Manifestarile in cadru privat

Saturnalia este cel mai cunoscut dintre festivaluri din lumea greco-romana
caracterizat prin inversari de roluri si libertati privind comportamentul. Sclavii
aveau parte de un banchet de care de obicei se bucurau doar stapanii lor. Sursele
antice ofera versiuni diferite asupra circumstantelor: unii sugereaza ca stapanul si
sclavii cinau impreuna, in timp ce altii arata ca sclavii erau primii care se desfatau,
sau ca stapanii erau cei care serveau la masa. Practica poate sa fi variat de-a lungul
timpului , insa, in mod sigur, sclavii erau cei care gateau mancarea.

Libertatile specifice Saturnaliei ofereau sclavilor posibilitatea de a efectua

acte de lipsa de respect fata de stapanii lor, fiind scutiti de la orice pedeapsa. Era un
moment caracterizat prin vorbirea libera: Poetul Horatiu il numeste Libertate de
Decembrie. Dar toata lumea stia ca eliminarea ierarhiei sociale era temporara si
avea limite , iar normele sociale nu erau amenintate, deoarece sarbatoarea avea un
sfarsit.

Toga, haina caracteristica cetateanului roman de sex masculin, era pusa

deoparte in favoarea hainelor de cina, specifice grecesti, pline de culoare , care
in mod normal erau considerate de prost gust daca erau utilizate pe timpul zilei.
Romanii cu statutul de cetatean umblau in mod normal cu capul dezvelit, dar
pentru Saturnalia imbracau pilleus, o palarie conica, care era simbolul sclavului
eliberat. Sclavi, care de obicei nu aveau dreptul sa poarte pilleus, purtat si ei
acest tip de palarie, astfel incat toata lumea era imbracata la fel.
Oferirea de cadouri

Sigillaria, ce aveau loc pe 23 decembrie, era o zi in care se ofereau cadouri.

Pentru ca darurile de valoare ar fi aratat statutul social al celui care daruieste, fiind
astfel in contradictie cu spiritul specific sarbatorii, cadourile constau de cele mai
multe ori in figurine de ceramica sau ceara numite sigillaria realizate special
pentru aceasta zi , lumanari sau cadouri haioase. Copiii primeau jucarii. In
multele sale poezii despre Saturnalia , poetul Martial mentioneaza o serie de
cadouri specifice: table de scris, zaruri , arsice, pungute pentru bani, pieptane,
scobitori, palarii, cutite de vanatoare, topoare, lampi, bile , parfumuri, fluiere, un
porc, un carnat, un papagal, mese, cupe, linguri, articole de imbracaminte, statui,
masti, carti si animale de companie. Uneori cadourile puteau fi costisitoare, ca de
exemplu un sclav sau un animal exotic, dar Martial sugereaza ca acele cadouri cu
valoare intrinseca desemnau invers proportional calitatea inalta a unei prietenii.
Patronii sau sefi ofereau o gratuitate (sigillaricium) clientilor saraci sau celor
aflati in intretinerea lor pentru a-i ajuta sa aiba posibilitatea de a oferi cadouri.

Contextul istoric

Saturnalia a suferit o reforma majora in 217 i.Hr. , dupa batalia de la Lacul

Trasimene , atunci cand romanii au suferit una dintre cele mai zdrobitoare
infrangeri din partea cartaginezilor lui Hannibal , in timpul celui de-al doilea
razboi punic. Pana in acel moment, sarbataorea se celebra confrom obiceiului
Roman. Dupa infrangere a avut loc o consultare a cartilor Sibyline care a
determinat adoptarea ritului grec.

Nu era ceva neobisnuit pentru romani sa adopte cultul zeilor altor natiuni, in
speranta de a redirectiona favoarea acestora. Al doilea razboi punic, in mod
special, a creat presiuni asupra societatii Romane ceea ce a dus la un numar de
inovatii si reforme religioase.

Robert A Palmer a sustinut ca introducerea de noi ritualuri in acel moment a

fost in parte un efort de a imbuna zeul cartaginez Baal Hammon, privit ca o
contrapartida a lui Saturn si a zeului grec Cronos. Serviciul culinar oferit de
stapani sclavilor s-a extins astfel si prizonierilor de razboi cartaginezi sau africani.
Presupuse influente asupra Craciunului

Popularitatea Saturnaliei a continuat in secolele III si IV d.Hr. Pe masura

ce Imperiul Roman a intrat sub dominatia religiei crestine , este posibil ca unele
dintre obiceiurile sale sa fi influentate festivitatile specifice Craciunului si Anului
Nou.

Spre deosebire de multe alte festivaluri religioase romane care erau strans
legate de cladiri de cult din oras, celebrarea prelungita a Saturnaliei la domiciliu
putea avea loc oriunde in Imperiu. Saturnalia a continuat ca o sarbatoare laica mult
timp dupa ce a fost scosa din calendarul oficial . Dupa cum mentioneaza William
Warde Fowler , Saturnalia a lasat urmele sale si au fost gasite asemanari intr-un
numar mare de obiceiuri medievale si moderne, obiceiuri care apar in preajma
solstitiului de iarna .

Enciclopedia Catolica afirma : probabil abundenta de festivalurilor

analoge desfasurate in miezul iernii a contribuit la alegerea datei din Decembrie.
O explicatie logica de care trebuie sa tinem cont ,deoarece religia crestina nu a
aparut din neant, ci este un cumul al unei evolutii.

Elevii clasei a IX-a D: Profesor ndrumtor,

Ctnea Daniela Preoteasa Anca

Ciocan Teodora
Brichiui Oana
Iordnescu Cristiana
Furtunescu Tiberiu.