Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Instructiuni Psi
Instructiuni Psi
Instructiuni Psi
SI SITUATII DE URGENTA
1
REGULI PRIVIND FUMATUL
2
STINGATOARE
STAS 6695-63
1.GENERALITATI
Standardul stabileste clasificarea aparatelor de stins incendii denumite stingatoare,
principalele categorii si tipuri ale acestora precum si alte indicatii asupra domeniului de
utilizare.
2. CLASIFICARE
2.1. Clasificarea stingatoarelor se face dupa :
substanta stingatoare pe care o contine;
modalitatea de transport;
2.1.1.Dupa substanta pe care o contine :
stingatoare cu apa;
stingatoare cu spuma chimica;
stingatoare cu spuma mecanica;
stingatoare cu gaz inert;
stingatoare cu praf si bioxid de carbon;
stingatoare cu substante chimice lichide;
2.1.2.Dupa modalitatea de transport stingatoarele sunt :
portative;
transportabile;
3.SIMBOLIZARE
3.1.Simbolizarea unui stingator cuprinde simbolul substantei stingatoare si
capacitatea stingatorului.
3.2.Simbolul substantelor stingatoare :
Apa..A
Spuma chimicaC
Spuma mecanica.M
Gaz inert..G
Praf si bioxid de carbon...P
Substante chimice lichideL
3.3.Capacitatea stingatorului :
Cantitatea de substanta stingatoare pe care o contine este reprezentata printr-o cifra care
este exprimata in litri pentru lichide si in kg. pentru praf si gaze.
4.CATEGORII DE STINGATOARE,CARACTERIZARE
4.1.Stingatoarele cu apa folosesc ca substanta stingatoare apa imbunatatita chimic prin
adaugarea unor detergenti.
4.2.Stingatorul cu spuma chimica foloseste ca substanta stingatoare spuma chimica
rezultata prin amestecul a doua solutii : una acida (A) si una bazica (B).
4.3.Stingatorul cu spuma mecanica folososte ca substanta de stingere spuma mecanica
formata din apa si spumogen sub actiunea presiunii de aer sau de bioxid de carbon.
4.4.Stingatorul cu gaz inert foloseste ca substanta stingatoare bioxidul de carbon sub
presiune.
3
4.5.Stingatorul cu praf si bioxid de carbon foloseste ca agent stingator un amestec de
substante solide sub forma de pulbere.Evacuarea substantei stingatoare se face cu ajutorul
bioxidului de carbon sub presiune, acesta la randul lui avand efect de stingere.
4.6.Stingatorul cu substanta chimica lichida foloseste ca agent stingator tetraclorura de
carbon, care se gaseste sub presiune in recipientul stingatorului.
4
CE ESTE UN INCENDIU ?
FOCUL este fenomenul care apare atunci cind, in acelasi timp si spatiu, se afla
simultan o cantitate suficienta de material combustibil, oxigen (aer) si o sursa de aprindere.
Cind focul nu mai poate fi controlat, este vorba despre un INCENDIU. Atunci este necesara
interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia.
Exemplu: Focul de tabara, flacara de la aragaz sau flacara din semineu nu sunt
incendii
Aerul este un amestec de gaze (printre care azot 78,09%, oxigen 20,95%, argon -
0,93%, bioxid de carbon - 0,03). Oxigenul este un gaz care intretine arderea, dac este in
procent de peste 16%.
cu flacara
Exemple: focuri in aer liber, flacara de la chibrit, luminare sau aragaz
de natura termica
Exemple: obiecte incandescente (tigara, becul, proiectore electrice, cenusa),
caldura degajata de aparate casnice
de natura electrica
Exemple: scintei electrice, scurtcircuit
de natura mecanica
Exemple: scintei, frecare
naturale
Exemple: cladura solara, trasnet
indirecte
Exemplu: radiatia unui focar de incendiu
5
PROCEDEE DE STINGERE A INCENDIILOR
FOCUL este fenomenul care apare atunci cind, in acelasi timp si spatiu, se afla
simultan o cantitate suficienta de material combustibil, oxigen (aer) si o sursa de aprindere. In
practica, se spune ca se produce foc atunci cind se formeaza asa numitul TRIUNGHI AL
FOCULUI, ale carui laturi egale sunt denumite: material combustibil, aer si sursa de
aprindere.
Material Aer
combustibil
Sursa de aprindere
Copac Aer
Cind focul nu mai poate fi controlat, este vorba despre un INCENDIU. Atunci este
necesara interventia fortelor si mijloacelor de stingere pentru lichidarea acesuia.
Procedeele utilizate de pompieri pentru stingerea incendiilor se bazeaz pe teoria
triunghiului focului.
Cele mai des ntlnite procedee de stingere a incendiilor sunt:
7
Cile de acces, evacuare i intervenie se menin n stare de utilizare pe toat durata
zilei i n orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate i realizate; cunoaterea
operativ a oricror situaii ce pot mpiedica din motive obiective folosirea acestora n
condiii de siguran, reprezint cerina fundamental referitoare la aceste ci.
Traseele cilor de evacuare (trecerile prin ui, coridoare, degajamente, holuri,
vestibuluri, ncperi tempon, scri, atriumuri etc.) vor fi marcate cu indicatoare standardizate,
astfel nct s asigure att posibilitatea recunoterii cu uurin a traseului de urmat spre
exterior, ct si circulaia lesnicioas, att ziua ct i noaptea, a persoanelor care le utilizeaza
n caz de incendiu.
Cnd este cazul, vor fi marcate i cile de circulaie care duc pe terase, n refugii sau n
alte locuri special amenajate pentru evacuare.
Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scrilor care duc la demisol sau
subsol, ori la uile de acces ctre alte spaii i ncperi din care evacuarea nu poate fi
continuat.
Sistemele de autonchidere sau nchidere automat a uilor de acces n casele de scri
nchise se vor menine n bun stare de funcionare.
Se interzice blocarea n poziie deschis a uilor caselor de scri, de pe coridoare, a
celor cu dispozitive de autonchidere sau a altor ui care, n caz de incendiu au rolul de a opri
ptrunderea fumului, gazelor fierbini i propagarea incendiilor pe vertical sau orizontal.
Dispozitivele care asigur autonchiderea sau nchiderea automat a uilor vor fi
verificate periodic i intreinute n stare de funcionare.
n cazul defectrii lor, nlocuirea sau repararea se vor face n cel mai scurt timp i n
condiii de calitate corespunztoare, neadmindu-se improvizaiile.
Sistemul de nchidere a uilor de pe traseele de evacuare trebuie s permit deschiderea
uoar a acestora n caz de incendiu.
Este interzis utilizarea, la uile de pe cile de evacuare, a unor mecanisme care se pot
bloca n timpul funcionrii.
De regul, deschiderea uilor de pe traseul de evacuare a mai mult de 30 de persoane
valide trebuie s se fac n sensul deplasrii oamenilor spre exterior.
n casele scrilor, pe coridoare sau pe alte ci de evacuare ale cldirilor nu se admite
amenajarea de ncperi ori locuri de lucru, depozitare etc. care ar putea mpiedica evacuarea
persoanelor i bunurilor, precum i accesul personalului de intevenie.
Uile de evacuare precum i celelalte dispozitive destinate evacurii persoanelor
trebuie s fie prevzute cu indicatoare si inscripii corespunztoare, meninndu-se descuiate
pe toat durata programului de activitate.
Cheile uilor de acces n cldiri i cele ale ncperilor ncuiate se pstreaz n locuri sau
de persoane desemnate, astfel nct aceste chei s poat fi identificate i folosite n caz de
necesitate (intervenie, control, verificri etc.).
La ncetarea programului de activitate toate cheile incperilor se predau la poart sau la
locul de acces n cldire, unde se depun n ordine pe panoul prevzut n acest scop.
Cheile vor fi prevzute cu marc de recunoatere uoar.
Panourile de geam securizat prevzute pentru asigurarea evacurii n caz de incendiu
(neutilizate n circulaia funcional curent) vor avea plasate n apropiere dispozitive de
spargere a geamului.
Sunt interzise n exploatare:
nlocuiri ale finisajelor incombustibile de pe traseele cilor de evacuare cu unele din
materiale combustibile ce se aprind uor, propag rapid flacra sau eman mult fum ori gaze
i care nu sunt admise prin reglementrile tehnice;
8
prevederea pe cile de evacuare a oglinzilor, pragurilor sau a altor elemente (covoare,
mochete etc.) care pot crea dificulti n timpul evacurii (mpiedicare, alunecare, contactul
sau coliziunea cu diverse obiecte, busculad, panic etc.);
amenajarea unor locuri de munc sau activiti pe cile de evacuare;
depozitarea de materiale sau obiecte pe coridoare, podestele sau rampele scrilor;
aezarea pe cile orizontale de evacuare (coridoare) a dulapurilor, fietelor, mobilierului
etc., dac se reduce limea acestora sub dimensiunile minime de trecere necesare conform
reglementrilor tehnice;
blocarea sau reducerea n orice fel a gabaritelor cilor de evacuare;
ncuierea sau blocarea uilor sau a altor dispozitive destinate evacurii persoanelor;
scoaterea din funciune a iluminatului de siguran pentru evacuare.
Iluminatului de siguran pentru evacuare cu care este echipat construcia, va fi
verificat, ntreinut i meninut permanent n bun stare de funcionare.
Pentru asigurarea evacurii rapide i sigure a persoanelor i a bunurilor din cldire se
ntocmesc planuri i/sau schie de evacuare n caz de incendiu.
Acestea se aprob de conducerea unitii i se afieaz n locuri vizibile n spaiile
pentru care au fost ntocmite.
Planurile de evacuare n caz de incendiu trebuie s cuprind:
mijloacele prin care se realizeaz anunarea (alertarea) persoanelor ce rspund de
executarea i dirijarea evacurii in caz de incendiu;
numele i prenumele, precum i locul de activitate al persoanelor care rspund de evacuare;
ordinea n care urmeaz s se fac evacuarea persoanelor i a bunurilor, funcie de valoarea
lor i de vulnerabilitatea la incendiu;
traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe ct posibil, urmrindu-se ca aceasta s se
fac pe alte ci dect cele destinate evacurii materialelor i astfel stabilite nct s nu
ngreuneze intervenia pompierilor la stingere;
locurile n care urmeaz s fie evacuate persoanele i adpostite bunurile, precum i
persoanele nsrcinate cu paza acestora;
msurile de siguran care trebuie luate la efectuarea evacurii persoanelor i a materialelor
care prezint pericol deosebit (explozivi, recipiente pentru gaze sau lichide sub presiune), ori
a materialelor cu deosebit valoare sau care se deterioreaz uor sub efectele temperaturii
(aparate de precizie etc.);
numrul i locul n care se afl mijloacele de iluminat mobile, de transport, precum i alte
materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacurii.
Planurile (schiele) de evacuare vor fi nsuite de persoanele stabilite, prin grija efilor
respectivi, iar conductorii unitilor i cadrele tehnice vor controla modul n care planul de
evacuare este nsuit i cunoscut de ctre cei responsabili cu evacuarea persoanelor i a
bunurilor.
Periodic se efectueaz exerciii practice, astfel nct n permanen s fie asigurat
succesul operaiilor de evacuare.
10
COLECTAREA DEEURILOR, REZIDUURILOR COMBUSTIBILE I A AMBALAJELOR I
DISTRUGEREA LOR.
11
a. pulberile, rumeguul i talaul, scamele sau resturile textile i alte deeuri
combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli, perei, instalaii, maini, utilaje, aparatur,
canale sau alte locuri, precum i maculatur de birotic;
b. scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instalaii, maini i utilaje, din
canale sau din alte locuri;
c. ambalajele care prezint pericol de incendiu sau de explozie (lemn, carton, metalice
pentru produse inflamabile, carbid etc.);
d. depunerile de grsimi, vopsele, lacuri etc. de pe elementele instala(iilor de evacuare.
Pentru orice tip de activitate se stabilete modul de gestionare a deeurilor, reziduurilor
i a ambalajelor.
Gestionarea acestora presupune:
a. nominalizarea, dup caz, a deeurilor, reziduurilor i a ambalajelor specifice
activitii;
b. indicarea regimului de colectare i curare;
c. locurile de depozitare i modul de distrugere sau de valorificare;
d. desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor;
e. completarea datelor noi la apariia oricror modificri de situaii.
Deeurile i reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (crpe,
cli, bumbac, rumegu etc.), care conin astfel de produse, se colecteaz n cutii sau n vase
metalice ori cu cptueal metalic interioar, prevzute cu capac, amplasate n locuri fr risc
de incendiu i marcate.
Deeurile, reziduurile i ambalajele combustibile, care se reutilizeaz, se vor depozita,
cu asigurarea distanelor de siguran fr de cldiri, instalaii, culturi agricole, suprafee
mpdurite i alte materiale combustibile, n raport de natura i de proprietile fizico - chimice
ale acestora.
Ambalajele metalice, din material plastic sau din sticl reutilizabile se cur, se spal,
sau se neutralizeaz de restul coninutului cu materiale adecvate i se depoziteaz n locuri
special destinate.
Deeurile, reziduurile i ambalajele combustibile, care nu se mai reutilizeaz, se vor
distruge prin ardere n crematorii amenajate i amplasate astfel nct s nu pun n pericol viaa
oamenilor, cldirile, instalaiile, culturile agricole, suprafeele mpdurite, i alte materiale
combustibile. Aceste crematorii trebuie s posede autorizaiile prevzute de lege.
Deeurile, reziduurile i ambalajele combustibile, care degaj prin ardere substane sau
compui periculoi pentru via sau pentru media, pot fi distruse prin foc deschis sub
supraveghere, cu respectarea prevederilor n vigoare i ale prezentelor dispoziii generale.
ALUNECRILE DE TEREN
1. GENERALITI.
12
Alunecrile de teren reprezint deplasri ale rocilor care formeaz versanii unor muni,
dealuri, lucrri de hidroamelioraii sau alte rambleuri construite de oameni.
Deplasrile rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor
fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activiti umane.
Alunecrile de teren nu produc pierderi i distrugeri la fel de mari ca alte dezastre, ele
sunt ns periculoase putnd conduce la distrugerea unor construcii prin deplasarea stratului de
roci sau prin acoperire. De asemenea, alunecrile de teren pot bara cursul unor ape curgtoare,
crend lacuri de acumulare temporare sau permanente, pot produce chiar distrugerea unor
baraje prin formarea unui val puternic, la ptrunderea n lac, n mod brusc a unui volum mare
de roc.
n tara noastr, alunecrile de teren sunt destul de rspndite. Suprafaa total supus
alunecrilor de teren este apreciat la 900.000 hectare. n tara noastr cea mai importan i
cunoscut alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vrfului Suhardelului care a dus la
bararea rului Bicaz i formarea Lacului Rou.
Alunecri de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori n iunie 1979 i Vrfuri
n februarie 1980 ambele n judeul Dmbovia; Zame (n 1992) n judeul Bacu i
Izvoarele (august 1993) n judeul Galai.
Primele 3 cazuri au fost declanate de precipitaii puternice. Dac alunecrile de teren
de la Malul cu Flori nu au produs pierderi mari, deplasarea terenului de la Vrfuri a afectat
centrul civic al localitii. Au fost distruse 110 case, 21 au fost grav avariate, iar 25 hectare de
teren i unele drumuri au fost puternic degradate.
4. EFECTELE ALUNECRILOR.
Efectele manifestate ale alunecrilor de teren sunt:
Distrugerea parial sau total a construciilor de orice fel (tip),
Blocarea parial sau total a albiei unui ru i formarea unor acumulri de ap cu pericol
de inundaii,
Distrugerea parial sau total a reelelor de edilitare (ap, gaze, canalizare, etc.).
Blocarea unor ci de comunicaii (feroviare, rutiere, fluviale, etc.).
15
EVACUAREA FUMULUI IN CAZ DE INCENDIU
PERICOLE PENTRU OAMENI
16
Produsele de ardere si de descompunere care rezulta in timpul incendiului sunt , in
general , parti componente ale fumului , flacarii si o serie de gaze ca produse de ardere .
Fumul ca produs vizibil al majoritatii produselor este format din particule nearse ale
materialului ce arde , din vapori si gaze care dau un colorit caracteristic , miros si gust .
De obicei in compozitia fumului intra azotul , oxigenul , oxidul de carbon , dioxidul
de carbon , vapori de apa si carbon liber sub forma de particule solide , extrem de fine . Daca
in compunerea substantelor si materialelor combustibile intra azotul , sulful , magneziu ,
fosforul , clorul , florul si siliciu , in compozitia fumului vor exista produse ale arderii si ale
descompunerii termice sub forma de oxizi de azot , bioxid de sulf , oxid de magneziu ,
anhidrida formica , acid cianhidric , hidrogen sulfura etc.
Fumul degajat la incendii difera in mare masura in ceea ce priveste concentratia ,
aspectul si natura componentilor . Se poate prezenta ca o emanatie slab colorata care contine
produse de descompunere sau de condensare , sau sub forma unor nori negri incarcati cu
funingine .Cantitatea de funingine care se formeaza in timpul arderii incomplete este
variabila si depinde de natura combustibilului , de marimea focarului si de conditiile de
ventilatie .
In raport de culoarea fumului , de miros si de gust se poate stabili natura materialului
care arde . Astfel daca fumul este alb inseamna ca el contine vapori de apa . Fumul cenusiu
catre negru provine din arderea lemnului . Fumul galben alb este emanat pe timpul arderii
hartiei , paielor si fanului . Fumul negru se degaja pe timpul arderii gudronului , asfaltului ,
petrolului , benzinei si a altor produse petroliere . Fumul cenusiu cu miros intepator neplacut
provine din arderea tesaturilor . Fumul galben brun se degaja pe timpul arderii combinatiilor
de azot si este foarte toxic . Un gust astringent , dulce sau amar , cu miros de usturoi , de
bauturi alcoolice , intepator de migdale , o culoare albastra , alba , galbena sau de alt fel ,
indica prezenta in fum a unor substante toxice .
Deplasarea fumului pe verticala sau pe orizontala intr-o cladire se poate datora :
tirajului care se creaza in caz de incendiu
functionarii instalatiei mecanice de ventilatie sau conditionare
presiunii curentilor de aer
Propagarea rapida a arderii poate fi asteptata in acele directii in care fumul se
deplaseaza cu viteze mari Asadar , una din directiile de propagare a incendiului este directia
in care se indreapta fumul .
Prin desfumare ( evacuare fum ) se urmareste extragerea din spatiile incendiate a unei
parti din fumul si gazele de ardere in scopul asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor
si a folosirii mijloacelor de interventie la stingere , precum si de limitare a propagarii
incendiilor .
In principiu desfumarea se asigura prin tiraj natural , organizat sau mecanic ,
realizand circulatia aerului in spatiul considerat si evacuarea fumului in raport cu aerul
introdus sau prin diferenta de presiune intre spatiul protejat si cel incendiat pus in
depresiune , ori printr-o combinatie a celor doua metode .
17
Desfumarea prin tiraj mecanic se asigura prin evacuarea mecanica a fumului si
introducerea naturala sau mecanica a aerului , astfel incat sa asigure circulatia aerului in
spatiul protejat si evacuarea fumului .
Desfunmrea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii in spatiul
protejat de fum .
Desfumarea prin tiraj natural a casei de scari inchise se realizeaza prin deschiderea
automata sau manuala a dispozitivului de evacuare a fumului si a gurii de introducere a
aerului .
In constructii prevazute cu instalatii automate de stingere , actionarea automata a
dispozitivelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti trebuie sa se faca dupa declansarea
instalatiilor de stingere .
In constructii prevazute cu luminatoare , evacuarea gazelor fierbinti se va asigura
obligatoriu prin ochiurile mobile ale acestora , care indeplinesc conditiile dispozitivelor de
evacuare .
In general spatiile accesibile publicului vor fi astfel realizate si protejate incat sa fie
ferite de fum in caz de incendiu .
Incaperile de depozitare a materialelor si substantelor combustibile solide cu aria mai
mare de 36 m precum si casele de scari de evacuare si incaperile tampon fara lumina
naturala se prevad cu dispozitive de evacuare a fumului reprezentand min 1% din aria
dispozitivului , respectiv 5% din aria construita a casei de scari , sau cu sisteme mecanice de
evacuare a fumului .
18
a. instalaiilor i a sistemelor de nclzire existente la ageni economici, instituii publice
i la gospodriile populaiei (surse de cldur, conducte, corpuri i elemente de nclzire, sobe,
couri i canale de fum etc.);
b. instalaiilor de nclzire din ncperi n care sunt montate instalaiile de stingere cu
ap, precum i cele de depozitare a substanelor chimice de stingere i din spaiile de garare a
autospecialelor;
c. serpentinelor de nclzire cu aburi sau ap cald a cminelor, rezervoarelor de
depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor;
d. dispozitivelor de nclzire a armturilor de siguran de la rezervoarele de lichide
combustibile sau gaze lichefiate;
e. conductelor i furtunurilor de aburi de la instalaiile de stingere, precum i a celor din
diverse instalaii de producie i auxiliare.
Componentele instalaiilor de stingere cu ap, care sunt expuse ngheului n timpul
iernii i nu sunt prevzute cu dispozitive fixe de nclzire, vor fi protejate mpotriva ngheului.
Se vor asigura uneltele i accesoriile pentru deszpezirea drumurilor i a cilor de
acces, de evacuare i de intervenie.
Cile de acces i accesul la sursele de ap sau la dispozitivele de punere n funciune a
instalaiilor de stingere se vor cura de zpad i ghea, asigurndu-se meninerea permanent
liber a acestora.
Personalul destinat s rspund de aprinderea i de stingerea focurilor va fi instruit
asupra regulilor ce trebuie respectate i, respectiv, luate pe timpul sezonului rece
Generaliti
19
Prin dezastre se nelege:
a) fenomene naturale distructive de origine geologic sau meteorologic, ori
mbolnvirea unui numr mare de persoane sau animale, produse n mod brusc, ca fenomene
de mas.
n aceast categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecrile i prbuirile de teren,
inundaiile i fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile i epizotiile;
b) evenimente cu urmri deosebit de grave, asupra mediului nconjurtor,
provocate de accidente.
n acest categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, n subteran,
avarii la construiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de mas i exploziilor,
accidentele majore la utilaje i instalaii tehnologice periculoase, cderile de obiecte
cosmice, accidente majore i avarii mari la reelele de instalaii i telecomunicaii.
Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic
terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar
catastrof) se nelege:
- grav ntrerupere a funcionrii unei societi, genernd pierderi umane,
materiale sau modificri nefaste ale mediului, care nu poate fi refcut prin resursele
acesteia.
Dezastrele se pot clasifica fie dup modul de manifestare (lente sau rapide), fie dup cauz
(naturale sau antropice).
O alt form de a defini dezastrele este formula urmtoare:
Dezastrele=Vulnerabiliti+Hazard
Termenii formulei au urmtoarele semnificaii:
- Vulnerabiliti = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educaie,
creterea populaiei, fragilitatea economiei, srcie, structuri de urgen birocratice etc.
- Hazard = fenomen rar sau extrem de natur uman sau natural care
afecteaz viaa, proprietile i activitatea uman iar a crui extindere poate duce la dezastre;
- hazard =
geologice (cutremure, erupii vulcanice, alunecri de teren);
climatice (cicloane, inundaii, secet); de mediu (poluarea mediului, epizootii,
deertificare, efriare pduri);
epidemii i accidente industriale; rzboiul (inclusiv terorismul).
Conform acestei terminologii, se mai definesc:
- criza = situaie intern sau extern a crei evoluie poate genera o
ameninare asupra valorilor, intereselor i scopurilor prioritare ale prilor implicate
(separat sau mpreun);
- accident = ntmplare neprevzut venit pe neateptate, curmnd o
situaie normal, avnd drept cauz activitatea uman;
- accident complementar= accident care are loc pe timpul sau dup
desfurarea unui dezastru naturale, datorat acestuia.
21
- includerea problematicii privind aprarea mpotriva dezastrelor n strategiile de
dezvoltare ale societii, la nivel central i local;
- realizarea lucrrilor de aprare specifice fiecrui tip de hazard;
- optimizarea activitii structurilor care asigur coordonarea i conducerea aciunilor de
prevenire;
- dezvoltarea cercetrii tiinifice n domeniu.
b) Principalele msuri de protecie mpotriva dezastrelor:
- instruirea populaiei privind normele de comportament n caz de dezastru;
- exerciii i aplicaii cu forele i mijloacele destinate interveniei;
- pregtirea operativ a factorilor cu drept de decizie;
- realizarea unor acorduri internaionale privind asistena umanitar n caz de dezastre.
c) Principalele msuri de intervenie n caz de dezastre:
- cercetare zonei afectate;
- coordonare aciunilor de cutare-salvare (deblocare-salvare n caz de rzboi), acordarea
asistenei medicale de urgen, etc.
- evacuarea populaiei i a valorilor de patrimoniu;
- crearea i administrarea taberelor de sinistrai;
- distribuirea ajutoarelor umanitare.
Acest tip de fie au fost elaborate de ctre specialitii OCHA/ONU. Mai jos sunt detaliate
componentele principale ale acestor fie pentru dezastrele caracteristice rii noastre.
Cutremur
- caracteristici generale: micare vibratorie generat de undele seismice care poate genera
prbuiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului i alunecri de teren.
- predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung i mediu cu o mare probabilitate
de reuit. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reuit redus. Predictibilitatea
se bazeaz pe monitorizarea activitii seismice, istoricul acesteia i observaii n teren.
- factori de vulnerabilitate: construirea de localiti n zone cu risc seismic ridicat; cldiri
cu structuri de rezisten antiseismic neadecvate (defecte de proiectare sau executare);
densitate mare de locuine i populaie pe suprafee reduse; informarea redus (n special a
populaiei) despre cutremure.
- efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor cldiri sau a altor tipuri de
infrastructur, incendii, accidente hidrotehnice, alunecri de teren etc.); pierderi umane
( procent ridicat mai ales n zonele des populate sau pentru cldirile prost conformate
antiseismic); sntate public (numr ridicat de persoane ce necesit intervenii chirurgicale,
contaminarea apei potabile i probleme de asigurare a condiiilor sanitare minime de
supravieuire).
- msuri de reducere a riscului: proiectarea lucrrilor de investiii conform normelor de
zonare seismice; informarea, pregtirea i antrenarea populaiei privind normele de
comportament n caz de cutremur.
- msuri de pregtire specifice: ntiinarea populaiei, ntocmirea i exersarea msurilor
cuprinse n planurile de protecie i intervenie.
- msuri post-dezastru: evaluarea distrugerilor i pierderilor, cutare-salvare, asisten
medical de urgen, reabilitarea facilitilor economico sociale. afectate, distribuirea de
ajutoare.
22
- instrumente de evaluare a impactului: scrile de evaluare a efectelor generate de
cutremur (Mercalli, MSK, japonez, etc.).
Alunecare de teren
- caracteristici generale: prezint mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte
secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, erupii
vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai rspndit fenomen geologic.
- predictibilitate: dup frecvena de apariie, extinderea fenomenului i consecinele
generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.
- factori de vulnerabilitate: cldiri construite pe versanii dealurilor i munilor, drumuri i
linii de comunicaii n zone muntoase, cldiri cu fundaii slabe, conducte aeriene sau
ngropate.
- efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicaie sau
a cursurilor de ap, reducerea produciei agricole sau forestiere; pierderi umane.
- msuri de reducere a riscului: realizarea hrilor cu zone de risc, realizarea unei legislaii
n domeniu, asigurarea bunurilor i persoanelor.
- msuri de pregtire specifice: educarea comunitii posibil a fi efectuat, realizarea unui
sistem de monitorizare, ntiinare i evacuare.
- msuri post-dezastru: cutare-salvare, asisten medical, adpostirea de urgen a
persoanelor sinistrat.
- instrumente de evaluare a impactului: echipe de experii.
Inundaii
Secet
Poluarea mediului
- cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marin, poluarea apei potabile, creterea
globale a temperatirii, distrugerea stratului de ozon.
- predictibilitate: poluarea este considerat i raportat la consumul pe cap de locuitor,
astfel c n rile n curs de dezvoltare ea este n cretere.
- factori de vulnerabilitate: industrializarea i lipsa legilor n domeniu, lipsa resurselor
pentru contracararea fenomenului.
- efecte: distrugerea recoltelor agricole, pdurilor i sistemului acvifer, distrugeri
materiale, nrutirea strii de sntate a populaiei, creterea temperaturii etc.
- msuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului,
promovarea de politici pentru promovarea i protecia surselor de ap, controlul producerii
de aerosol i produselor de freon, etc.
- msuri de pregtire specifice: elaborarea unui plan de protecie i siguran a mediului la
nivel naional, includerea problemelor de mediu n programele guvernamentale de
dezvoltare etc.
- instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestr i aerian a
solului i apei, evoluia climei, etc.
Defriare pduri
- cauza fenomenului: incendiile de mas, boli ale masei lemnoase, exploatare neraional.
- caracteristice generale: declanarea altor hazarde prin slbirea stabilitii solului, masa
lemnoas moart.
- predictibilitate: depinde de politica rii respective n domeniul i existena unei baze de
date privind modul de manifestare al fenomenului.
- factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependena de lemn ca surs de energie, lipsa
unei politici de exploatare, creterea rapid a populaiei etc.
- efecte: distrugerea culturilor tradiionale i creterea necesitilor de import, inundaii,
secet, foamete etc.
- msuri de pregtire specifice: educarea comunitii, promovarea unor alternative la
folosirea lemnului ca combustibil.
- instrumente de evaluare a impactului: cartografierea pdurilor i supravegherea acestora,
monitorizarea programelor de rempduriri.
Epizootiile
24
- caracteristici generale: se datoreaz unei combinaii de mai muli factori cum ar fi
temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei i
migrarea animalelor.
- predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.
- factori de vulnerabilitate: numrul mare i variat de animale, lipsa de control asupra
importurilor etc.
- efecte: mbolnvirea n proporii de mas la nivelul comunitii, foametea etc.
- msuri de pregtire specifice: elaborarea unui plan naional de aprare, programe de
pregtire a responsabililor guvernamentali i a fermierilor, etc.
- instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidenei i severitii
infeciei.
Epidemii
25
CAUZE DE INCENDIU DE NATURA ELECTRICA
a).- siguranele fuzibile au rolul de a ntrerupe circuitul, n care sunt montate n serie, prin
topirea unui element conceput i calibrat n acest scop, atunci cnd curentul care le
parcurge depete o anumit valoare. In funcionare normal, fuzibilul nu trebuie s se
topeasc i nici s-i schimbe caracteristica de protecie. Cel mai mare curent care poate
trece prin fuzibil, timp nelimitat, fr ca acesta s se topeasc sau s-i schimbe
caracteristica se numete curent nominal al fuzibilului. Acest curent este cu 20-30% mai
mic dect curentul minim de topire.
Atenie: Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare dect cel
reieit din calcule face ca el s nu se topeasc la suprasarcini sau s se topeasc
cu ntrziere la scurtcircuite, putnd conduce astfel la distrugerea
izolaiilor sau la incendiu.
b).- releele de protecie i semnalizare sunt utilizate n instalaiile electrice mai complexe
pentru protejarea acestora contra diferitelor situaii anormale de funcionare (supracureni,
tensiune minim, etc.) prin comanda deconectrii instalaiei.
26
materiale conductoare (conductori din cabluri, conductori neizolai ai liniilor
aeriene, bobinajele mainilor i aparatelor electrice, barele dispozitivelor de
distribuie, etc.)
materiale izolante (mantale izolante)
1.-Regimurile anormale de funcionare care apar n instalaia electric pot pune n pericol
att viaa personalului de exploatare ct i instalaia. Cele mai frecvente regimuri anormale
care pot apare n funcionarea unei instalaii electrice de joas tensiune (utilizat n
gospodrii) i care constituie cauze principale de incendiu de natur electric sunt:
supracurenii
supratensiunile
scderea tensiunii sub anumite limite
apariia tensiunii pe piese care n mod normal nu sunt sub tensiune
Prin apariia TENSIUNILOR PE PIESE care n mod normal nu sunt sub tensiune, se
produc supranclziri locale periculoase.
2.- Arcul electric este o descrcare disruptiv continu, ntre doi electrozi sub tensiune.
Arcul electric apare n instalaiile electrice i n condiii normale de funcionare, n
momentul deschiderii i nchiderii circuitelor electrice prin intermediul contactelor mobile
ale ntreruptoarelor. Cu ct contactele sunt mai uzate, din cauza numrului mare de
conectri, apar nclziri locale. Efectele periculoase ale arcului electric ca surs de
aprindere i de iniiere a incendiilor rezult din temperatura mare ce se produce (3000-5000
o
C) i cantitii relativ mari de energie disipat n timp foarte scurt. Datorit temperaturilor
mari, arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaiei i aprinderea
materialelor izolante combustibile (uleiuri, hrtie, carton, cauciuc, etc)
Arcul electric poate apare ca surs de aprindere n incendii de lanuri sau pduri ca
urmare a ruperii i cderii la sol pe timp de vnt puternic a unui conductor de linie de
nalt tensiune. Aparatele de protecie automate ale reelei asigur deconectarea rapid, dar,
mai ales n perioada secetoas, arcul produs este suficient pentru a aprinde materialele
celulozice din apropiere.
3.- Scnteile electrice sunt descrcri disruptive n aer sau alt dielectric. Comparativ cu
arcul electric care poate aprinde materiale combustibile din apropierea locului unde s-a
produs, o scnteie electric poate aprinde doar amestecuri explozive sau inflamabile.
4.- Scurtcircuitul este contactul accidental, fr rezisten sau printr-o rezisten de valoare
mic a dou sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare cnd
izolaia dintre dou conductoare ale unei instalaii electrice, ale unei reele sau ale unui
aparat se degradeaz i cele dou conductoare, ntre care exist o diferen de potenial,
ajung n contact.
Curentul care trece prin circuitul astfel nchis se numete curent de scurtcircuit i este
foarte mare n comparaie cu curentul nominal al instalaiei. Potrivit legii lui OHM:
I=U/R
Q=I2Rt
28
a. - montarea instalaiei direct pe elemente combustibile. Arcul electric format n
urma scurtcircuitelor poate iniia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton,
material plastic).
O msur preventiv, n acest caz, o constituie ngroparea instalaiei electrice sub
tencuial sau protejarea ei cu tuburi metalice.
b. strpungerea unor perei, platforme, panouri combustibile fr luarea unor
msuri de protecie.
c. - nerespectarea distanelor fa de elementele combustibile sau depozitarea de
materiale combustibile n apropierea circuitelor electrice.
d. - supradimensionarea elementelor de protecie.
e. - suprasolicitarea instalaiei electrice prin folosirea de consumatori cu puteri ce
depesc puterea calculat prin proiect pentru reeaua respectiv.
f. - instalarea sau nlocuirea unor echipamente electrice de persoane nespecializate
(cauz frecvent ntlnit ndeosebi n mediul rural).
g. - utilizarea de cordoane neizolate electric I mecanic sau deteriorate
h. - folosirea aparatelor electrice cu improvizaii
5.-Electricitatea static In timpul micrii, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide,
solide sau gazoase, ndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 10 5 cm) se pot ncrca cu
electricitate static). Electricitatea static poate conduce la explozie sau incendii atunci
cnd apar simultan trei condiii:
atmosfer ambiant exploziv
descrcare disruptiv
energia eliberat prin descrcare este suficient pentru aprinderea amestecului aer-
gaz sau aer-pulbere.
29
2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material ncrcat la corpul uman
(ndeosebi la persoanele cu piele uscat)
3.-descrcarea electrostatic de la corp la pmnt (mai rapid la persoanele cu piele
umed).
30
CI DE ACCES, PLANUL DE EVACUARE A LOCULUI DE MUNCA
31
cele care menin n poziie nchis uile ncperilor tampon vor fi n permanent n stare de
funcionare.
Sistemul de nchidere a uilor de pe traseele de evacuare trebuie s permit
deschiderea cu uurin a acestora n caz de incendiu.
Cile de acces, de evacuare i de intervenie se vor marca cu indicatoare de securitate,
conform reglementrilor legale n vigoare, astfel nct traseele acestora s poat fi
recunoscute cu uurin, att ziua ct i noaptea, de persoanele care le utilizeaz n caz de
incendiu.
Se vor monta indicatoare corespunztoare la rampele scrilor care duc la demisol sau
la subsol ori la uile de acces ctre spaii i ncperi din care evacuarea nu poate fi continuat.
n casele scrilor, pe coridoare sau pe alte ci de evacuare ale cldirilor nu se admite
amenajarea de ncperi ori locuri de lucru, depozitarea etc., care ar putea mpiedica evacuarea
persoanelor i a bunurilor, precum i accesul personalului de intervenie.
Cheile uilor de acces n cldiri i cele ale ncperilor ncuiate se pstreaz n locuri
sau la persoane desemnate, astfel nct aceste chei s poat fi identificate i folosite n caz de
necesitate (intervenie, control, verificri etc.).
Asiguarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor
economici si ale institutiilor, in zonele locuite precum si intre localitati este obligatorie.
Cile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice
pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie.
Asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa in caz de incendiu si a posibilitatilor de folosire a acestor surse in orice
anotimp constituie o conditie de siguranta la foc.
32
Ordinul nr. 1259/10.04.2006 NORME PRIVIND ORGANIZAREA SI ASIGURAREA
ACTIVITATII DE INSTIINTARE, AVERTIZARE, PREALARMARE SI ALARMARE IN
SITUATII DE PROTECTIE CIVILA
33
MSURI I REGULI DE COMPORTARE
LA RECEPIONAREA SEMNALELOR DE ALARMARE
a) Prealarma aerian este o situaie de protecie civil care se comunic prin telefon
conductorilor localitilor, instituiilor publice i agenilor economici, atunci cnd exist
pericolul iminent al unui atac aerian sau al unui dezastru. Aceast anunare nu este public,
deci este cunoscut numai de un numr restrns de oameni care au puteri de decizie, cu
scopul de a preveni i a se lua unele msuri de protecie, pn la atacul aerian sau dezastre.
b) Alarm aerian este o situaie de protecie civil care se introduce n momentul
cnd atacul inamic i dezastrele sunt iminente. Alarma aerian se anun prin semnale
acustice, luminoase i prin comunicate (texte) radiodifuzate. Ca mijloace de alarmare se
folosesc sirenele electronice, electrice, acionate centralizat sau local, motosirenele,
fluierele cu abur (aer comprimat), sirene de mn, sonerii, claxoane i clopotele bisericilor,
care emit semnale acustice. Alarma aerian poate s gseasc populaia i salariaii n
diferite situaii, n activitate de serviciu salariaii i populaia, pe strad, n magazine.
Cnd salariaii se afl la serviciu, la auzul semnalului de alarm aerian, vor
ntrerupe lucrul, vor ntrerupe iluminatul exterior i interior cu excepia iluminatului
camuflat, conductorii mijloacelor de transport sunt obligai s se opreasc imediat, s
deschid uile, s deconecteze (opreasc) mijlocul de transport de la sursa electric, vor
prsi locul de munc i se vor deplasa spre locul de adpostire stabilit, lund toate msurile
necesare pentru aceast situaie n sediile, birourile, instituiile n care lucreaz (masca
contra gazelor).
Cnd salariaii sunt acas, prsesc imediat locuina mpreun cu membrii familiei
i se deplaseaz n grab la adpostul cel mai apropiat lund toate msurile de ntrerupere a
apei, iluminatului electric, gazelor etc. Se mbrac copiii i se iau mijloacele individuale de
protecie, se ia trusa sanitar, documentele de identitate i rezerva de ap i alimente i se
intr ct mai repede n locurile de protecie. n drum spre locul de adpostire, vor anuna
vecinii, iar dac este posibil vor ajuta pe btrni, copii, fr a staiona pe strzi.
Cnd populaia se afl pe strzi, magazine se vor ndrepta spre locul cel mai
apropiat i se adpostete. Se prsete mijlocul de transport imediat ce acesta a oprit.
Ajuns la locul de adpostire, fiecare persoan intr n ordine n adpost, i ocup locul
stabilit i pregtete mijloacele de protecie individual (cei care au).
Pe tot timpul ederii n adpost, trebuie respectate o serie de msuri i reguli de
comportare cum sunt :
- respectarea ordinelor date de eful echipei de adpostire;
- meninerea ordinii i cureniei;
- s nu se fumeze i s nu se aprind fr aprobare felinare, lumnri sau alte surse de
iluminat;
- s nu se mnnce, bea ap fr aprobare;
- s nu se intre n adpost cu mbrcminte contaminat.
Pe timpul ct localitatea se afl n alarm aerian, este posibil ca aceasta s fie
lovit
din aer cu arme de nimicire n mas sau obinuite. n acest caz organele de protecie civil
pot introduce semnalul de Alarm la dezastre.
Alarma la dezastre este semnalul de prevenire a populaiei despre pericolul
contaminrii radioactive, biologice sau chimice i se face prin comunicri transmise de
posturile i studiourile de radiodifuziune i televiziune radioficare i radioamplificare.
Prin mesaje scurte, sunt transmise i reguli de comportare a populaiei pentru diminuarea i
34
combaterea contaminrii, modul de acordare a primului ajutor intoxicaiilor,
contaminrilor, condiiile de carantin i alte msuri. Dac mprejurarea v oblig s v
adpostii n locuina sau n camera de lucru, terminai rapid aciunea de ermetizare
(etaneizare) a uilor i ferestrelor ncperii cu esturi, band adeziv, leucoplast, scotch;
n ncperile cu sobe se nchid courile, se astup, se astup orificiile i fisurile.
Auzind semnalul fiecare locuitor este obligat s mbrace masca contra gazelor sau
mijloacele improvizate (masca contra prafului sau o banderol vat-tifon) i dispozitivele
de protecie a pielii (nclminte, mnui); s ia rezerva de ap, alimente, medicamente,
obiecte de prim necesitate, documentele de identitate i s coboare n adpost.
Semnalul se introduce n caz de dezastre de mari proporii. Se transmit comunicate
la staiile de radioficare, radioamplificare despre dezastrul respectiv : natura, amploarea i
efectele principale, modul de comportare a cetenilor, msurile de protecie, salvare i
prim ajutor, mijloacele i procedeele de nlturare a urmrilor etc.
c) ncetarea alarmei aeriene este situaia de protecie civil prin care populaia este
ntiinat c pericolul direct al atacului aerian sau al dezastrului a trecut, semnalul de
ncetare a alarmei aeriene se anun prin toate mijloacele folosite pentru darea alarmei
aeriene.
Comunicatul de ncetare a alarmei aeriene, este nsoit i de reguli de comportare, n
funcie de situaia creat.
La recepionarea semnalului de ncetare a alarmei aeriene, n situaia cnd
localitatea (agentul economic, etc.) nu a fost lovit din aer sau dezastrul a trecut, populaia
adpostit i va relua activitatea; respectnd regulile impuse de situaia creat. n
localitile pe raza crora s-au creat zone de distrugere, activitatea normal se va relua n
funcie de situaia i dispoziiile organelor locale de protecie civil.
n cazul contaminrii radioactive, biologice i chimice a zonei n care au fost
surprini, este necesar s respectm n totalitate regulile stabilite de organele locale de
protecie civil care au de executat mai nti aciune de cercetare, de prim ajutor medical, de
decontaminare, etc. i apoi s dispun prsirea locurilor de adpostire, de evacuare (dac
este cazul).
n localitile lovite, alturi de formaiunile speciale de intervenie de protecie
civil, populaia apt de munc, este obligat s participe la aciunile de limitare i
nlturare a urmrilor, n special pentru salvarea oamenilor de sub drmturi, de acordare a
primului ajutor i de transport al rniilor cu targa (mijloace improvizate) de stingere a
incendiilor i alte msuri.
36
PROTECTIA GOLURILOR LA PROPAGAREA INCENDIILOR
37
Planseele folosite pentru a separe intre ele spatii cu functiuni importante si incaperi cu
risc mare de incendiu precum si cele ce delimiteaza cai de evacuare trebuie sa indeplineasca
conditii stricte privind combustibilitatea si rezistenta lor la foc.
Golurile functionale din planseele intermediare rezinstente la foc, care constituie
elemente de intarziere a propagarii focului, se protejeaza prin elemente rezistente la foc,
prevazute dupa caz, cu dispozitive de autoinchidere sauinchidere automata in caz de incediu.
In cazuri justificate cand nu se pot realiza elemente rezistente la foc, protectia
golurilor poate fi asigurata numai prin prevederea pe conturul golului sub planseu a unor
ecrane CO(CA1) si perdele de apa cu intrare in functiune automata in caz de incendiu, sau
alte sisteme de protectie agrementate tehnic.
In cladirile cu pod, de gradul I-III de rezistenta la foc, golurile prevazute in plansee
spre pod se protejeaza cu elemente de inchidere rezistente la foc minim 30 minute.
Separarea portiunilor mansardate ale constructiei fata de poduri se realizeaza cu pereti
rezistenti la foc minim 45 minute, echipate cu inchidere automata sau dispozitive de
autoinchidere in caz de incendiu.
Golurile de acces la casele de scari de evacuare se protezeaza de regula prin: usi pline
sau cu geam simplu sau armat, usi ori etanse rezistente la foc sau incaperi tampon. In toate
situatiile, usi cu acces la casele de scari se prevad cu sisteme de autoinchidere sau inchidere
automata, dupa caz, cu exceptia celor de la cladirile de locuit care nu sunt cladiri inalte sau
foarte inalte.
Golurile pentru iluminare practicate in peretii exterioari ai caselor de scari vor fi
protejate contra radiatilor termice conform normelor.
Golurile de acces la scarile exterioare deschise se protejeaza prin usi etanse la foc de
15 minute, echipate cu sisteme de autoinchidere sau prin treceri sicanate corespunzator
necesitatilor.
Golurile de acces la scarile de evacuare inchise din constructiile de productie si / sau
evacuare se protejeza prin:
- Usi pline sau geam armat.
- Usi rezistente la foc munim 45 minute.
- Incaperi tampon ventilate in suprapresiune avand usi rezistente la foc de minim
45 minute.
- Usi rezistente la foc de minim 1,5 ore sau incaperi tampon cu usi rezistnte de 45
minute.
In toate cazurile usile de protectie a golurilor de acces la casele de scari se echipeaza
cu dispozitiv cu autoinchidere.
Golurile de acces la accensoare sau alte mijloace de transport pe verticala din
constructiile de productie si/sau depozitare se protezeaza cu:
- Usi pline CO(CA1).
- Usi rezistente la foc cel putin 45 minute.
- Incaperi tampon ventilate in suprapresiune, prevazute cu usi rezistente la foc de
minim 45 minute.
- Usi rezistente la foc de 1,5 ore sau incaperi tampon prevazut cu usi rezistente la
foc de 45 minute.
38
APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR
OBLIGATIILE LUCRATORILOR
OBLIGATIILE ANGAJATORULUI
41
OBLIGATIILE SI DREPTURILE CETATENILOR
PE LINIA PROTECTIEI CIVILE
Populaia civil, bunurile materiale sunt protejate n timp de rzboi sau la dezastre prin
msuri legiferate pe plan internaional n convenii, protocolare, tratate.
Pe plan naional legiferarea proteciei populaiei n caz de conflicte militare i
calamiti sau catastrofe de mari proporii este realizat n temeiul prevederilor Constituiei
Romniei prin Legea Proteciei Civile, hotrri i ordonane emise de ctre guvern.
42
- s respecte metode de protecie i regulile de comportare n cazul folosirii armelor
de nimicire n mas, mijloacelor incendiare, a armelor convenionale;
- s participe la realizarea i ntreinerea adposturilor de protecie civil de interes
colectiv sau personal, la amenajarea spatiilor de adpostire din cldirile sau de pe
terenul proprietate personal;
- s-i asigure mijloacele individuale de protecie, trusa sanitar, rezervele de
alimente i ap, alte materiale necesare pentru asigurarea proteciei i pentru
participarea la executarea unor aciuni de intervenie;
- s ia parte activ la aciunile de intervenie pentru care sunt solicitai;
- la aplicarea msurilor de protecie, s acorde prioritate copiilor, femeilor,
btrnilor, persoanelor ce nu se pot deplasa singure;
- s acioneze cu calm, s nu produc panic;
- s ndeplineasc toate msurile stabilite de ctre organele de protecie civil.
43
REGULI PENTRU PERIOADELE CANICULARE SAU SECETOASE
44
La utilizarea gazelor naturale este interzis:
- apriderea focului daca aparatul de utilizare nu este etans sau nu are tiraj;
- lasarea focului nesupravegheat, la aparatele neautomatizate;
- obturarea cosului de fum al aparatelor de utilizare;
- modificarea instalatiilor de gaze fara aprobari legale si prin persoane
neautorizate;
- dormitul in incaperi cu focul aprins;
- dormitul in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la cos (resou, aragaz, etc);
Daca se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmatoarele
masuri:
- stingerea tuturor focurilor;
- deschiderea usilor si ferestrelor;
- nu se aprinde nici o sursa de foc;
- nu se manevreaza aparate electrice;
- nu se doarme in astfel de incaperi;
- se anunta imediat unitatea distribuitoare.
Verificarea eventualelor scapari de gaze naturale se face prin mirosire si cu spuma de
sapun cu apa.
Verificarea cu flacara a instalatiilor de gaze naturale prezinta pericol de explozie si
incendii.
Dormitul in incaperi cu focul aprins sau in incaperi cu aparate de utilizare nelegate la
cosul de fum, prezinta pericol de moarte.
45
PRIMUL AJUTOR
IN CAZUL ARSURILOR SI INTOXICATIILOR CU FUM
46
MIJLOACE DE PROTEJARE A OAMENILOR
IN CAZ DE INCENDIU
(a corpului, a capului, a cailor respiratorii, a mainilor si picioarelor)
47
REGULI I MSURI DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR LA DEPOZITE
Prevederi generale
48
tehnic aceste treceri vor fi realizate n canalizri proprii nchise, cu perei incombustibili CO
(CA1) avnd o rezisten la foc corespunztoare cu condiiile de separare impuse de depozit.
Pozarea conductelor de ap, a produselor care conin ap ori pe care poate condensa apa
n depozite pentru materiale sau substane care reacioneaz periculos cu apa, este interzis.
Materialele i substanele combustibile se pot pstra n spaiile i ncperile de
producie, numai n cantitile minime necesare fluxului tehnologic pentru un singur schimb.
Depozitarea n cantiti mai mari se realizeaz n cldiri proprii, alctuite i realizate conform
normelor n vigoare.
Depozitele vor avea asigurate ci de acces, dimensionate i. realizate nct s asigure
limitarea posibilitilor de propagare a focului i s permit intervenia de stingere. Pentru
depozitele fr locuri permanente de lucru (vizitabile de max. 8 ori/schimb), nu sunt obligatorii
asigurarea cilor de evacuare n caz de incendiu.
Depozitele de materiale sau substane combustibile se echipeaz cu instalaii de
semnalizare i stingere a incendiilor corespunztoare materialelor i substanelor depozitate,
precum i a cantitii i importanei acestora, potrivit prevederilor tehnice de specialitate.
Depozite nchise
Construciile nchise pentru depozitele de materiale i substane pot fi de gr. I-IV de
rezistent la foc, n funcie de categoria de pericol de incendiu i clasa de periculozitate a
materialelor, prevzute n actele normative de specialitate.
Dac depozitul este amplasat n construcii de tip monobloc sau blindate, este
obligatorie i respectarea prevederilor corespunztoare acestor tipuri de cldiri.
Construciile nchise stabilite de beneficiar, n care sunt depozitate materiale, substane,
produse, obiecte de valoare sau cu risc mare de incendiu, trebuie s fie compartimentate n arii
construite de max. 750 m2 i echipate cu instalaii de semnalizare i stingere a incendiilor.
Construciile nchise de depozite etajate trebuie realizate cu planee pline rezistente la
foc, astfel realizate nct s mpiedice propagarea incendiilor ntre nivelurile construciei.
Podurile funcionale se protejeaz cu elemente de nchidere corespunztoare.
Fac excepie depozitele cu platforme de stocare mecanizate, fr locuri permanente de
lucru, la care platformele pot fi din materiale incombustibile CO (CA1) rezistente la foc 15
min. dac sunt prevzut cu instalaii automate de stingere la fiecare nivel.
Depozitele cu stive mai nalte de 6 m trebuie s ndeplineasc condiiile i nivelele de
performan stabilite n reglementrile tehnice de specialitate corespunztor densitii sarcinii
tehnice i pericolului de propagare a focului. De regul, aceste depozite trebuie echipate cu
instalaii automate de semnalizare i stingere a incendiilor.
ncperile de depozitare a materialelor i substanelor combustibile din clasa P4 i P5 de
periculozitate, cu aria desfurat peste 36 m2 se separ de restul construciei cu perei
incombustibili avnd rezistenta la foc n funcie de densitatea sarcinii tehnice (ntre 1 or i 7
ore). Atunci cnd sunt amplasate n cldiri cu mai multe niveluri, planeele incombustibile vor
avea o limit de rezisten la foc de 1 or i 30 min.
Golurile se protejeaz corespunztor n funcie de elementul de construcie strpuns
(perete, planeu) asigurndu-se aceeai rezisten la foc.
ncperile de depozitare a materialelor i substanelor combustibile din clasa P2 i P3 de
periculozitate, cu aria desfurat peste 36 m2 se separ de restul construciei prin perei i
planee incombustibile avnd limita de rezisten la foc de minim 1or i 30 min., respectiv 1
or.
Golurile de circulaie sau funcionale se protejeaz cu elemente avnd rezistena la foc
de minim 45 min., echipate cu dispozitive de nchidere automat n caz de incendiu.
49
ncperile de depozitare a materialelor i substanelor din clasa P1 de periculozitate se
separ fa de restul construciei cu perei i planee incombustibile iar golurile de circulaie
sau funcionare se protejeaz cu elemente de nchidere incombustibile. n ncperile de
depozitare a materialelor combustibile din clasele de periculozitate P3, P4, P5 nu sunt admise
spaii libere pentru birouri, pentru finisarea, ncercarea sau repararea produselor depozitate
precum i pentru distribuirea lichidelor combustibile.
Asemenea spaii se amenajeaz separat, compartimentate special, iar spaiile pentru
recepie-expediie, de regul se separ n acelai mod.
Nu este obligatorie separarea spaiilor de recepie-expediie a depozitelor din clasele P3,
P4, i P5 fa de depozit dac se asigur aceleai msuri de siguran la foc ca la ncperile de
depozitare aferente i de asemenea, nici la depozitele din clasele de periculozitate P1 i P2.
Construciile supraterane nchise pentru depozitarea lichidelor combustibile se
realizeaz din materiale incombustibile, asigurndu-se compartimentarea antifoc sau antiex,
dup caz, pentru ncperile de depozitare cu capacitate maxim 50 m3 de lichide din clasele L I,
sau L II (respectiv echivalentul acestora pentru L III i L IV).
ncperile pentru depozitarea a maximum 20 m 3 lichide combustibile necesare
consumului funcional al instalaiilor utilitare aferente construciei (central termic, grup
electrogen etc.) precum i a celor aferente funcionrii unor echipamente (ascensoare,
platforme etc.) se separ de restul construciei cu elemente incombustibile avnd o rezisten la
foc de minimum 2 ore.
ncperile prevzute anterior pot avea un gol de acces practicat n elemente de
construcie protejat cu element de nchidere rezistent la foc, 45 de minute i prevzut cu un
prag care s aib nlimea stabilit nct s nu fie posibil scurgerea lichidului n afara
ncperii n caz de avarie.
Rezervoarele se prevd cu preaplin i conducta de aerisire cu opritor de flcri dispus la
exterior.
Nu este obligatorie prevederea suprafeelor de decomprimare sau a dispozitivelor de
evacuare a fumului iar dac se prevede iluminat, acesta va corespunde mediului de montaj.
Depozitele nchise cu aria desfurat peste 36 m 2 pentru materiale i substane
combustibile se prevd cu dispozitive de evacuare a fumului asigurndu-se 1 % din aria
pardoselii, iar atunci cnd ncperile sunt de categorie A, B, C i clase de periculozitate P3, P4,
PS cu aria liber (fr perei interiori) de peste 10.400 m 2 se prevd sisteme de evacuare a
fumului i gazelor fierbini conform reglementrilor n vigoare.
Depozitele nchise pentru materiale i substane combustibile se echipeaz cu instalaii
de semnalizare i stingere a incendiilor conform reglementrilor tehnice de specialitate,
asigurndu-se i dotarea corespunztoare cu mijloace tehnice de stingere n caz de incendiu.
51
INSTALATIILE ELECTRICE DE ILUMINAT SI FORTA, AFERENTE
CONSTRUCTIILOR
52
g. utilizarea lmpilor mobile portative fr globuri i grtare de protecie sau alimentate
prin cordoane improvizate sau neizolate corespunztor;
h. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumin (abajururi improvizate din
carton, hrtie sau alte materiale combustibile;
i. ntrebuinarea radiatoarelor i a reourilor electrice n alte locuri dect cele stabilite i
n condiii care prezint pericol de incendiu, precum lsarea sub tensiune a acestora dup
terminarea programului de lucru. Cele care se folosesc n condiiile admise vor fi scoase de sub
tensiune i vor fi depuse la terminarea programului n locurile stabilite n acest scop;
j. folosirea legturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice fr
techere, direct n priz;
k. utilizarea receptoarelor de energie electric (fiare de clcat, radiatoare, reouri,
ciocane de lipit etc.), fr luarea msurilor de izolare fa de elementele combustibile din
ncperi;
l. aezarea pe motoare electrice a materialelor combustibile (crpe, hrtie, lemne etc.)
precum i necurarea acestora de depunerile de praf, scame i alte materiale combustibile;
m. neizolarea capetelor conductoarelor electrice, n cazul demontrii pariale a unei
instalaii;
n. lsarea sub tensiune a mainilor, aparatelor, utilajelor i echipamentelor electrice,
dup terminarea folosirii, sau a programului de lucru la acestea;
o. nentreruperea instalaiei electrice de iluminat din spaiile de depozitare dup
terminarea programului de lucru;
p, folosirea siguranelor fuzibile i a dispozitivelor de protecie defecte, improvizate sau
cu o rezisten electric mai mare dect cea stabilit pentru instalaiile, mainile, utilajele,
aparatele i echipamentele respective.
53
APARATE. ECHIPAMENTE SI UTILAJE ELECTRICE
54
Se interzice montarea direct pe elementele de construcie combustibile a
conductoarelor i cablurilor cu manta din materiale combustibile sau greu combustibile, a
tuburilor din P.V.C. , a aparatelor i echipamentelor electrice. Montarea conductoarelor i a
cablurilor menionate mai sus pe elemente de construcie combustibile se poate face numai
prin introducerea lor in tuburi de protecie, iar a celorlalte elemente (tuburi P.V.C. , aparate i
echipamente electrice) numai pe suporturi incombustibile (zidrie, beton, foi de azbest etc.)
sau pe console incombustibile.
Fac excepie instalaiile electrice protejate n carcase metalice cu grad de protecie
minimum IP-54.
Legarea conductoarelor izolate se va face numai n cutii legtur, doze, manoane,
respectndu-se prevederile normativului I. 7/1998.
Legarea ntre ele a conductoarelor din cupru i oel se va face numai prin rsucire i
matisare, cositorire sau cleme corespunztoare seciunii conductorilor care se leag.
Legarea ntre ele a conductoarelor din aluminiu se face prin cleme speciale pentru
aluminiu, iar a celor cu seciuni mai mari de 10 mm2 prin sudur.
Aparatele, tablourile de distribuie i utilajele electrice, precum i racordurile acestora
trebuie s aib gradul de protecie mpotriva incendiilor i exploziilor corespunztor categoriei
de pericol de incendiu a ncperilor n care se monteaz.
Nu este admis folosirea motoarelor i aparatelor electrice cu carcasele i capacele
demontate sau n condiii care nu asigur rcirea lor printr-o bun circulaie a aerului din jur. ,
Corpurile metalice ale aparatelor, utilajelor i a mainilor electrice vor fi legate la
pmnt, seciunea conductoarelor de legare trebuie s fie conform normativului I-7/1998. De
asemenea, se vor lega la pmnt conductele, rezervoarele metalice i pompele folosite n
instalaiile de transport a combustibililor lichizi.
Proiectarea, execuia i verificarea instalaiilor de protecie prin legare la pmnt se
vor face conform normelor in vigoare i STAS 12604/5.
Montarea, recepia, verificarea i ntreinerea instalaiilor de paratrsnet vor fi efectuate
numai de personal specializat i conform normelor n vigoare.
Instalaiile de paratrsnet se vor controla periodic, conform unui grafic stabilit n baza
normativelor existente, urmrindu-se integritatea i buna funcionare a elementelor
componente (dispozitive de captare, conductoare de coborre, prize de pmnt etc.), conform
normativului PE 116.
Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale, pe poriuni unde s-ar vrsa metale topite,
fluide, avnd o temperatur ridicat sau substane care au aciune distrugtoare asupra
nveliurilor cablurilor, este interzis.
Intrrile i ieirile cablurilor din dulapuri, secii electrice, canale, tuneluri, precum i la
trecerea lor prin planee sau perei despritori vor fi obturate cu materiale incombustibile.
n toate canalele, tunelurile i puurile de cabluri se va pstra curenia. n acest sens se
va asigura controlul tuturor locurilor ascunse i se va urmri executarea cureniei n mod
curent n aceste spaii.
Stingerea incendiilor n faz incipient la instalaiile de iluminat i for se va face cu
stingtoare portative cu CO2 sau cu praf i CO2.
55
SISTEME SI INSTALATII DE INCALZIRE
58
f. att la aprinderea ct i la stingerea focului, gazele vor fi nchise i deschise mai nti
de la robinetul principal, apoi de la cel al arztorului;
g. persoana stabilit pentru aprinderea i stingerea focului va controla periodic dac
tirajul sobei este bun cu ajutorul unei lumnri aprinse, apropiate de ua ntredeschis a
cenuarului, ngrijindu-se ns ca robinetul de gaz s fie nchis. Dac flacra lumnrii nu se
ndreapt spre interiorul sobei, tirajul este defectuos, urmnd a nu se mai face focul pn dup
verificarea i remedierea defeciunilor;
h. se interzice folosirea gazelor n sobele nereparate i a cror etaneitate nu este
asigurat;
i. depistarea scprilor de gaze se va face numai cu spum de ap i spun i n nici un
caz cu flacr.
Efectuarea lucrrilor de montaj, reparaii, revizii sau a modificrilor la instalaiile de
gaze, de ctre persoane neautorizate i fr avizul prealabil al societii distribuitoare este
interzis.
n cazul utilizrii buteliilor cu gaze combustibile lichefiate se interzice:
a. folosirea de butelii defecte, improvizate sau neomologate;
b. amplasarea buteliilor n apropierea surselor care radiaz cldur;
c. activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie, prin agitarea sau nclzirea acesteia;
d. racordarea buteliei, fr reductor de presiune;
e. utilizarea furtunului de racordare fr a fi fixat prin coliere, uzat sau n stare defect;
a. folosirea furtunurilor executate din materiale plastice.
60
Circuitul de alimentare al fiecrui arztor va fi prevzut cu dou ventile montate n
serie, dintre care unul cu acionare manual. Poziia ventilelor "nchis" sau "deschis" trebuie
marcat vizibil.
La apariia unei neetaneiti sau ruperi a unei conducte din sala cazanelor se va
nchide robinetul de pe conducta principal din exteriorul cldirii i se vor deschide ferestrele
i uile pentru aerisirea intens a slii.
Este interzis exploatarea centralelor termice fr o supraveghere permanent sau,
eventual, ncredinarea urmririi funcionrii cazanelor unor persoane fr calitatea
corespunztoare.
Fiecare cazan va fi revizuit i reparat n termenele prevzute de normativele n
vigoare, verificarea periodic a acestora fcndu-se conform normelor ISCIR.
Oprirea funcionrii cazanelor este obligatorie atunci cnd se constat:
a. creterea sau scderea nivelului apei n afara limitelor admise, fr a putea fi readus
la nivel normal;
b. defectarea unor aparate de control sau a dispozitivelor de siguran;
c. spargerea unor evi n interiorul cazanului;
d. aprinderea depunerilor de funingine i cocs n canalele de fum etc..
Oprirea funcionarii cazanelor se va face respectnd ordinea de nchidere a
circuitelor, i anume:
a. se nchid robinetele de alimentare cu combustibil;
b. se nchid robinetele de alimentare cu aer;
c. se nchide circuitul de alimentare cu ap.
Supravegherea cazanelor poate nceta numai dup nchiderea circuitelor de
alimentare cu combustibil i scderea presiunii aburului la zero.
62
REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA
ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR
Asigurati piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse si inalte intre ele, si prin
prindere de un perete, grinda solida, mai ales la etajele superioare si in locurile unde
se aglomereaza de obicei.
Amplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor
din incaperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasari, la seisme.
Verificati periodic tavanele, podul, acoperisul, balcoanele, cornisele, calcanele, terasa
si invelitoarea, astfel incat la seisme sa nu cada caramizi, placaje, tencuieli,
ornamente, tigle, jardiniere asupra intrarilor, asupra aleilor inconjuratoare, strazilor
sau la vecini.
Procedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata,
inclusiv din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al vecinilor.
Este util sa aveti depozitate grupat, intr-un loc cunoscut, o rezerva speciala de
alimente uscate si conserve, apa de baut, o trusa de prim ajutor cu medicamente,
lanterne, un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii
cu energie electrica etc. pentru 3 zile.
Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii, astfel incat vesela
depozitata sa nu produca accidente.
Retineti locul de amplasare al comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor generale si
locale pentru electricitate, apa si gaze si modul lor de manevrare, astfel incat la
nevoie, dupa seism, sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta
(inchidere/deschidere). Pastrati la indemana truse de scule adecvate.
Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur.
Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii.
Explicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la
evacuarea cladirii dupa un seism puternic, dar aceasta se va efectua in liniste, ordonat,
fara aglomerare si numai dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele
(hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior.
Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. Acordati mai intai primul ajutor celor
afectati de seism. Calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda.
Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii
cazute, sa se degajeze. Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi
raniti suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat;
ajutati-i pe loc. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate,
alimente, etc.
Ingrijiti-va de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, linistiti-i, asigurandu-le
imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului, in vederea unei eventuale evacuari
din cladire pentru o anume perioada, de la cateva ore la cateva zile.
Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu
insarcinari oficiale, in privinta interventiei post-seismice, in cazuri justificate, spre a nu bloca
circuitele necesare altor actiuni.
Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de
actiune imediata ale organismelor in drept.
Verificati preliminar starea instalatiilor electrice, de gaz, apa, canal, verificati vizual si
starea constructiei in interior.
In caz de avarii constatate, inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau
generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. Nu
utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. Nu folositi in acest
scop chibrituri sau brichete.
Parasiti calm cladirea numai dupa seism, pentru a permite verificarea cladirii fara a lua
cu dvs. lucruri inutile; verificati mai intai scara si drumul spre iesire.
64
Pentru orice eventualitate, preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli,
caramizi, etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau ,in lipsa acesteia, un
scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta, ghiozdan, carti groase, etc.).
Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu
reusiti, iar acestea au vitraj, procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si
zonei de cioburi, utilizand un scaun , o vaza, etc.
Evitati cladirile grav avariate, cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie
intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Evitati sa fiti confundat
cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri, nu aglomerati zonele calamitate fara rost.
Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion, etc.).
Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari
seismice (replici), dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural, cu intensitati
variabile, fie in cateva ore, fie peste zile, saptamani sau luni. Numai intr-un numar redus de
cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul.
In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale, se pot uneori produce seisme mai
mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal, dupa care, de regula,
activitatea seismica se reduce.
Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre
intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi cu precautii si in
interior, de regula ziua, starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca
raniri prin caderea lor.
Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc.
Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va indoiti,
poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a
cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire.
Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor
complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur, in vederea despagubirii prin
sistemul de asigurari, inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a
structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii.
Nu trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si
urmarile lor, ascultati posturile de radio si televiziune, utilizati doar informatiile si
recomandarile transmise oficial, receptionate direct de dvs. si nu din auzite. Dati concursul
dvs. organizatiilor de interventie post-seismice, la analiza starii constructiilor, si la celelalte
activitati, intreprinse de organele in drept.
Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare
supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care, de
exemplu, ati fi surprins sub niste daramaturi, mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu)
blocata, prin intepenirea usilor sau din alte cauze.
In primul rand trebuie sa fiti calmi, sa ii linistiti pe cei socati, sa nu permiteti reactii de
panica, sa acordati prim ajutor celor raniti, iar daca dvs. sau alta persoana din grup are
posibilitatea de miscare, sa faceti un mic plan de salvare.
Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste
situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). O varianta clasica de
comunicare cu cei din afara, care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de
ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate, este sa bateti la intervale regulate cu un
obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei, iar daca ati stabilit controlul verbal,
furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar.
La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor, batranilor, femeilor, si ascultati
recomandarile slavatorilor.
65
Nu va preocupati de durata pana la salvare, deoarece in astfel de conditii, desi timpul
pare nesfarsit, corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada
critica. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de
blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, inregistrate in tara noastra in 1977 si in
mod similar in intreaga lume.
Toate instalaiile fixe, semifixe sau mobile pentru stingerea incendiilor cu ap, spum,
bioxid de carbon etc., vor fi ntreinute n bun stare de funcionare, conform anexei 2 din
partea a II-a, asigurndu-se n mod permanent debitele i presiunile necesare pentru stingere
i dotare corespunztoare cu accesorii de intervenie, n caz de incendiu.
ntreinerea i repararea instalaiilor speciale de stingere a incendiilor se vor face de
ctre echipele de revizie specializate, care vor face verificri periodice pe baza unui grafic
stabilit, consemnndu-se ntr-un registru toate defeciunile ivite i remedierile efectuate.
Este interzis a se face modificri n construcia instalaiilor de ctre persoane
necalificate i fr acordul proiectantului.
Utilajele i materialele din dotarea serviciului de pompieri civili vor fi meninute
permanent n bun stare de folosire i vor fi echipate cu accesoriile necesare.
Este interzis utilizarea n alte scopuri a instalaiilor, utilajelor, mijloacelor,
accesoriilor i materialelor pentru stingerea incendiilor.
La sursele naturale de ap (ruri, lacuri, iazuri etc.) din apropierea unitilor se vor
amenaja rampe pentru alimentarea mainilor i utilajelor de stins incendii.
n timpul iernii, la punctele de alimentare cu ap din ruri, lacuri, iazuri, bazine
descoperite, se vor amenaja copci. Ele
Rezerva intangibil de ap pentru stingerea incendiilor, care se pstreaz n rezervoare
i castele de ap, nu va fi utilizat n alte scopuri. Aceste rezervoare i castele de ap trebuie
s fie prevzute cu indicatoare de nivel, precum i cu posibiliti de racordare a mainilor de
intervenie pentru stingerea incendiilor; ele trebuie meninute n stare bun de funcionare, n
vederea controlrii permanente a existenei rezervei de ap pentru incendii.
Pe rezervorul de ap pentru incendiu se va fixa inscripia "REZERVOR DE AP
PENTRU INCENDIU".
Sursele i reelele de alimentare cu ap pentru stingerea incendiilor trebuie astfel
ntreinute i exploatate, nct s fie ferite de nghe, iar reviziile i eventualele reparaii s se
poat face cu uurin i n cel mai scurt timp, fr s se scoat din funciune ntreaga
instalaie.
Pentru evitarea ngherii apei n rezervoarele de ap pentru incendiu, n timpul iernii
se va proceda la recircularea apei la rezervoare, controlndu-se n permanen aceast
recirculare.
Elementele instalaiilor de ap de incendiu, ca guri de ap, hidrani etc., care conin
ap i sunt expuse ngheului n timpul iernii i care nu sunt prevzute cu posibilitate de
nclzire cu abur sau cu ap cald, vor fi protejate mpotriva ngheului. .
Cminele n care sunt montate robinetele de nchidere de la instalaiile de ap vor fi
protejate, de asemenea, cu materiale izolatoare termice.
Pe conductele instalaiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau rezema
diverse obiecte, materiale i dispozitive. n apropierea acestor instalaii nu se vor monta
conductoare sau cabluri electrice care vin n contact cu conductele de ap.
Pompele i hidrofoarele instalaiilor de alimentare cu ap pentru stingerea incendiilor
precum i agregatele de acionare (electromotoare, motoare cu ardere intern etc.), vor fi
meninute n perfect stare de funcionare, avnd asigurate att alimentarea continu cu
energie sau carburani, ct i nclzirea ncperilor n care sunt adpostite pe timp de iarn.
Apa folosit pentru stingerea incendiilor trebuie s conin produse combustibile.
68
Se vor ntocmi instruciuni cu privire la modul de funcionare, utilizare i ntreinere a
instalaiilor, aparatelor, materialelor etc. pentru stingerea incendiilor, din dotarea unitii. n
instruciuni se va include i schema de funcionare a diverselor instalaii de intervenie n caz
de incendiu, pe secii i instalaii tehnologice. Ele vor fi cunoscute de ctre personalul de
ntreinere al instalaiei.
Se va verifica n fiecare sptmn modul de funcionare pompelor care refuleaz apa
de incendiu n reele, ca i a conductelor respective, prin ridicarea presiunii n sistem la
presiunea necesar. n cazul n care se constat anumite defeciuni la pompe, manometre,
conducte etc., se vor lua msuri pentru repararea lor. Dac se va constata la manometre o
pierdere de presiune n timpul efecturii probei, se vor lua msuri de remediere a cauzelor
care au provocat pierderea de presiune respectiv.
Conductele instalaiilor fixe de stins incendii, prin care se transport soluii
spumogene corozive, vor fi golite de soluie i splate cu ap imediat dup ntrebuinare.
Se va face trimestrial verificarea substanelor chimice destinate stingerii incendiilor,
lundu-se msuri de nlocuire a celor alterate. Pstrarea substanelor chimice pentru stingerea
incendiilor se va face n condiii care s nu permit alterarea lor.
Pentru accesul la bazine i la rezervoare a mainilor de intervenie la stingerea
incendiilor trebuie s se asigure drumuri i platforme de acces, astfel nct distanele de la
marginea carosabil pn la sursa de alimentare cu ap s fie de maximum 2 m.
HIDRANTI DE INCENDIU
70
a. reele la care presiunea poate asigura intervenia la stingere direct de la hidrani la
debitele de calcul;
b. reele la care presiunea disponibil la hidranii exteriori nu poate asigura stingerea
direct pentru intervenie folosindu-se pompe mobile. La aceste reele presiunea nu trebuie s
fie mai mic de 0,7 bari.
Hidranii exteriori trebuie s permit servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce
trebuie protejate, considernd raza de aciune a hidranilor n raport cu lungimea furtunului:
a. maximum 120 m la reelele la care presiunea asigur lucrul direct de la hidrani;
b. 150 m n cazul folosirii motopompelor i 200 m n cazul folosirii autopompelor.
Hidranii se amplaseaz la o distan de minimum 5 m de zidul cldirilor pe care le
deservesc i la 15 m de obiectele care radiaz intens cldur n caz de incendiu.
Hidranii exteriori vor fi dotai complet cu accesorii i materiale necesare, n funcie
de ipotezele de stingere stabilite.
Hidranii reelelor de nalt presiune vor fi dotai cu furtun B n role de 20 m, cu
racorduri i garnituri de asamblare, evi de refulare tip B, chei pentru hidrani i hidrani
portativi tip B
Aceste materiale vor fi pstrate n cutii fixate pe stlpi lng hidrani, pe pereii
construciilor sau pe crucioare mobile adpostite de intemperii.
Amplasamentul hidranilor exteriori va fi marcat prin indicatoare, conform STAS
297/2.
Hidranii trebuie s fie vopsii n culoare roie i ferii de lovituri, iar locul din jurul
lor trebuie s fie liber pentru a fi accesibil n caz de nevoie. Capacele i flanele hidranilor
vor fi gresate cu regularitate. Filetul trebuie s psuiasc etan.
Hidranii exteriori se vor pstra n stare de curenie, iar pe timp friguros se vor
proteja mpotriva ngheului, fiind golii de ap dup ntrebuinare. Este interzis meninerea
apei n aceti hidrani, mai ales n timp de iarn.
n cazul n care golirea hidrantului nu se produce dup nchiderea robinetului su, se
va proceda la desfundarea orificiului de golire, de la partea inferioar a hidrantului, precum i
la eliminarea cauzei care a produs nfundarea orificiului de golire respectiv.
nainte de nceperea perioadei de nghe se va controla i asigura buna funcionare a
robinetului interior i a orificiului de golire de la baza hidrantului.
Nu este permis folosirea soluiei de ap srat pentru a mpiedica ngheul la hidrant,
din cauza efectului coroziv al acestei soluii.
Reelele de conducte prin care sunt alimentai cu ap hidranii interiori i exteriori vor
fi meninute n permanen pline cu ap la presiunea de regim a reelei de ap pentru
incendiu.
Vanele (robinetele) de pe conductele care alimenteaz hidranii de incendiu vor fi
sigilate n poziie deschis, pentru asigurarea n permanen a debitului de ap i a presiunii
necesare la stingerea incendiilor. n caz de avarii, cnd este necesar nchiderea acestor vane,
se va scoate din circuit un numr ct mai mic de hidrani de incendiu.
Periodic se va face verificarea modului de funcionare a robinetelor de nchidere i de
golire a hidranilor exteriori, lundu-se msuri de reparare sau nlocuire a celor defecte.
71
- protejarea obiectelor(structuri i echipamente ale instalaiilor tehnologice, recipiente
pentru lichide combustibile cu temperatur de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60 0 C
i gaze inflamabile etc.) mpotriva radiaiei termice emise de un incendiu nvecinat;
- prevenirea formrii unor amestecuri explozive n spaii nchise sau spaii deschise.
Instalaiile de stingere a incendiilor cu ap pulverizat i echipamentele aferente
trebuie controlate de ctre persoane desemnate de conducerea unitii, care s cunoasc
ntregul sistem, defeciunile curente s fie n msur a stabili fr ntrziere cauza acestora,
lund, n consecin, msuri de remediere. Controlul va fi planificat i executat riguros,
constatrile respective i msurile luate consemnndu-se n scris n evidenele destinate
verificrilor profilactice.
Vanele instalaiilor vor fi sigilate n poziie normal de funcionare prevzut n
schem.
n cazul n care sigiliul este rupt, vana trebuie s fie controlat i sigilat n poziie
normal. Pentru sigilare se va folosi srm subire.
Pe vane trebuie s fie marcat clar sensul n care ele deschid. La vanele subterane acest
semn trebuie marcat n cminul vizitare sau pe placa indicatoare.
Toate vanele trebuie s fie numerotate pentru identificare i pentru facilitarea
inspectrii i marcate cu indicarea tronsonului sau a instalaiei pe care o deservesc.
Vanele instalaiilor trebuie s fie accesibile n orice moment.
Dac vanele sunt montate la nlime, trebuie prevzute scri de acces.
MIJLOACE DE STINGERE
Angajatii
Angajatii trebuie s participe la activitile de pregtire teoretic i practic, s
cunoasc i s aplice ntocmai instruciunile de aprare mpotriva incendiilor specifice
locului de activitate i dup caz, atribuiile stabilite prin planurile de intervenie n caz de
incendiu.
S respecte instruciunile de lucru privind utilizarea substanelor i materialelor
periculoase, precum i a tehnologiilor, instalaiilor, utilajelor, mainilor, aparatelor i
echipamentelor aferente activitii.
S informeze imediat efii nemijlocii sau persoanele cu atribuii de conducere i
supraveghere a msurilor de aprare mpotriva incendiilor, despre defeciunile sesizate la
mijloacele tehnice de prevenire i stingere a incendiilor din dotarea locurilor de munca,
precum i asupra defeciunilor i avariilor tehnice care pot constitui cauze poteniale de
incendiu.
73
REGULI DE COMPORTARE LA DEZASTRE
N CAZ DE CUTREMUR:
n momentul producerii micrii seismice fii calmi i acionai imediat.
- Nu prsii locuina. Putei fi surprini ntr-un loc (hol, scri) unde v putei accidenta. Nu folosii
ascensorul.
- Adpostii-v, mpreun n locuri stabilite din timp: grind, toc de u solid, birou sau mas
rezistent, etc.;
- Dac avei timp ntrerupei alimentarea cu ap, gaze, electricitate;
- La serviciu sau n locurile publice folosii pentru adpostire locurile specificate mai sus din zona n
care v-a surprins micarea seismic;
- n afara cldirilor rmnei departe de acestea. Nu alergai.
- Pe timpul micrii seismice mijloacele de transport trebuie oprite. Nu le prsii.
-Dupa cutremur trebuie sa:
Nu parasiti imediat locuinta . Asigurati-va ca o puteti face fara sa va accidentati
Verificati daca nu sunt scurgeri de apa sau gaze si daca alimentarea cu energie a fost
intrerupta
Daca s-a produs un incendiu incercati sa-l stingeti sau sa-l localizati
Daca sunteti surprinsi intre daramaturi sau in incinte blocate asteptati cu calm, cu rabdare
interventia formatiunilor de protectie civila
sa acordati atentie asigurarii unor conditii minime de igiena personala si colectiva pentru a
elimina declansarea unor epidemii
-Revenirea la locuinta avariata se face cu avizul specialistilor
-Participati daca e posibil la actiunile de localizare si inlaturare a urmarilor cutremurului
76
CE ESTE 112
112 IN EUROPA
Potrivit Directivei 98/10/EC (ONP: prevederi pentru retele telefonice deschise si
serviciul universal in telecomunicatii), 112 este numarul unic pentru apeluri de urgenta
pentru toate statele Uniunii Europene, la care se raspunde in mai multe limbi de circulatie
internationala, apelabil gratuit de la terminalele conectate in retelele de telefonie fixa, mobila
sau alte sisteme, urmand ca pentru inceput acesta sa fie introdus in paralel cu cele deja
existente.
112 IN ROMANIA
77
Sistemul 112 functioneaza la nivelul intregii tari, in toate retelele de telefonie, fixe sau
mobile.
Personalul Centrelor de preluare a apelurilor de urgenta 112 este compus din
profesionisti care raspund la apelurile de urgenta 24 din 24 de ore. Ei sunt instruiti pentru a
asista apelantii in cazuri de urgenta si a-i ajuta in cel mai scurt timp posibil.
Serviciul de Urgenta 112 are ca obiectiv salvarea:vietii, proprietatii, mediului
78
este nevoie de interventia tuturor agentiilor, datele preliminare ale cazului sunt transmise
simultan, in maximum 2-3 secunde.
Dupa furnizarea acestor date trebuie sa ramaneti la telefon pentru a fi pusi in legatura
cu agentia de urgenta de care aveti nevoie si pentru a primi eventuale recomandari.
Daca legatura cu numarul 112 se intrerupe, trebuie sa sunati din nou. Ramaneti calmi si
raspundeti la toate intrebarile; nu inchideti pana cand nu vi se spune.
Exista probabilitatea ca fiecare dintre noi sa fie nevoit sa foloseasca 112 macar o data
in viata. 112 nu reprezinta doar un numar de telefon, ci un ajutor rapid care depinde de
informatiile vitale pe care le oferiti. Cand o persoana nu este pregatita sa anunte o urgenta
pot aparea frica, panica si confuzia. Din fericire, daca o persoana este pregatita si aplica unele
principii si proceduri de baza, aceasta poate anunta adecvat o urgenta.
Cand sunteti pusi in fata unei situatii de urgenta, fiti calmi. Este foarte important sa va
concentrati asupra a ceea ce urmeaza sa solicitati si sa raspundeti corect la intrebarile puse de
operatoare. Evaluati situatia, adunandu-va gandurile, intelegeti ceea ce se intampla .Intrebati-
va: Ce trebuie sa fac?, apoi treceti imediat la actiune.
Trebuie sa evitati cu orice pret panica pentru a putea face fata situatiei in mod inteligent. Nu
uitati ca timpul este extrem de pretios in cazul unei urgente.
Daca tineti cont de aceste sfaturi puteti contribui la salvarea unei vieti, puteti impiedica
extinderea unui incendiu in imprejurimi, puteti preveni o crima sau o infractiune si puteti
contribui la prinderea un criminal sau infractor.
-telefonul dumneavoastra mobil poate fi setat sa apeleze 112 apasand doar pe o tasta, insa
ATENTIE, puteti apela accidental la 112 si sa nu stiti;
- folositi telefonul cu grija, pentru a preveni apelarea automata din greseala a numarului 112!
- in cazul in care aveti activata optiunea Numar ascuns, sistemul 112 are capacitatea de a
determina automat numarul si locatia dumneavoastra!
-parintii trebuie sa ii invete pe copii sa foloseasca telefonul mobil pentru a suna, in caz de
urgenta, la 112!
- daca va aflati intr-o zona in care furnizorul dumneavoastra de telefonie mobila nu are
acoperire si trebuie sa sunati de urgenta la 112, nu disperati! Apelul la 112 va fi preluat de alt
operator de telefonie mobila care are acoperire in zona respectiva;
- apelul de la un telefon mobil cu cartela reincarcabila nu furnizeaza inca identitatea
dumneavoastra. Raspundeti corect la intrebarile operatoarei si dati amanunte despre locatia
exacta a urgentei (puncte de reper). NU UITATI! INAINTE DE A PORNI LA DRUM,
ASIGURATI-VA CA BATERIA TELEFONULUI ESTE INCARCATA! Daca bateria este
pe sfarsite, s-ar putea sa dati un singur telefon. In acest caz fiti gata sa furnizati informatii
complete despre natura urgentei.
79
STINGATOR PORTATIV CU BIOXID DE CARBON
( ZAPADA CARBONICA )
Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere bioxidul de carbon . Acesta este folosit cu
ajutorul stingatoarelor cat si in instalatiile fixe , fiind in general utilizat la stingerea incendiilor de
natura electrica , in muzee , expozitii , biblioteci , deoarece zapada carbonica este rea conducatoare
de electricitate si nu distruge obiectele cu care vine in contact .
MODUL DE UTILIZARE
Pentru punerea in functiune a stingatorului se deschide robinetul buteliei si se indreapta
difuzorul catre incendiu .
Prin deschiderea robinetului , bioxidul de carbon lichid aflat sub presiune iese pe teava sifon
si , prin furtunul de cauciuc , patrunde in difuzor . In difuzor , datorita fenomenului de detenta
(trecerea de la un volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica ) , temperatura
bioxidului de carbon scade sub temperatura de solidificare ( -78 0C ) si trece in stare solida sub forma
de fulgi de zapada carbonica . Zapada carbonica astfel formata este evacuata prin difuzor prin gura
acestuia spre focarul incendiului .
NOTA : Exista si stingatoare la care furtunul si difuzorul sunt inlocuite cu o palnie metalica
racordata direct la iesirea din robinet .
CONTROLUL INCARCATURII
Incarcarea buteliei cu bioxid de carbon la o presiune de 60-75 atm. se face numai de fabricile
producatoare si de atelierele specializate si autorizate . Controlul incarcaturii se face prin cantarirea
stingatorului .
80
STINGATOR PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON
CU BUTELIE INTERIOARA
MOD DE UTILIZARE
CONTROLUL INCARCATURII
Este necesar ca de doua ori pe an , sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si
in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . Totodata se verifica prin
cantarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie , care , in functie de tipul stingatorului , trebuie
sa fie de 190, 330 sau 475 g , cand butelia a pierdut circa 20-25 % din greutate , se inlocuieste .
81
STINGATORUL PORTATIV CU PRAF SI BIOXID DE CARBON
tip P3 ,P6 ,P10 cu functionare prin presurizare
Acest stingator utilizeaza ca agent de stingere produse uscate pulverulente denumite FLOREX
( bicarbonat de potasiu + adjuvanti solizi care-i confera stabilitate ).
MODUL DE UTILIZARE
82
CONTROLUL INCARCATURII
Este necesar ca de doua ori pe an , sa se controleze starea prafului din corpul stingatorului si
in cazul ca prezinta aglomerari ( bulgari ) sa se treaca printr-o sita deasa . Totodata se verifica prin
cantarire , cantitatea de bioxid de carbon din butelie , care , in functie de tipul stingatorului trebuie sa
fie de 190 , 330 sau 475 g . Cand butelia a pierdut cca. 20-25 % din greutate , se inlocuieste
83