Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Zootehnie

Proiect

Studenta : Moraru Ana Maria

Specializarea:Master-PDI

An I

2013

1
 Tema proiectului

Infiintarea unei ferme de vaci de rasa

Bruna , cu un efectiv de 45 de capete ,
intretinere libera.

2
 Cuprins
Capitolul 1. Memoriu justificativ....................................................................................................................
1.1 Importanta cresterii bovinelor.................................................................................................................
1.2. Caracterizarea rasei................................................................................................................................
1.3.Datele necesare intocmirii proiectului.....................................................................................................
Capitolul 2. Tehnologia de intretinere si exploatare......................................................................................
2.1. Sistemul de intretinere...........................................................................................................................
2.2 Sistemul de muls.....................................................................................................................................
Capitolul 3. Organizarea si optimizarea reproductiei.....................................................................................
3.1.Organizarea procesului de reproductie....................................................................................................
3.2 Structura de varsta a efectivului..............................................................................................................
3.3. Programarea montelor si fatarilor..........................................................................................................
CAPITOLUL 4 . Organizarea productiei...........................................................................................................
4.1 Programarea productiei de lapte.............................................................................................................
Capitolul 5.Tehnologia hranirii animalelor.....................................................................................................
5.1. Tehnica hranirii si modul de administrare a furajelor.............................................................................
5.1 Cerinte de hrana......................................................................................................................................
5.2 Valoarea nutritiva a nutreturilor utilizate in hrana taurinelor..................................................................
5.3 Ratii de hrana pentru categoriile de animale...........................................................................................
5.4 Calcularea numarului de zile animale furajate.........................................................................................
Capitolul 6. Eficienta economica....................................................................................................................
6.1.Calculul profitului....................................................................................................................................
Bibliografie....................................................................................................................................................

3
 Capitolul 1. Memoriu justificativ

Ferma de vaci de lapte este situata in judetul Iasi , in Lunca Pascani. In cadrul
acestei ferme se cresc vaci de rasa Bruna de Maramures , iar productia medie
anuala este aproximativ de 4065 kg lapte cu un procent de 3,96 % grasime si
3,36% proteine, iar greutatea corporala este de 570 kg.

La ora actuala structura efectivului este urmatoarea: 45 de vaci in productie,

juninci 4 capete, vitele montate 2 capete, tineret femel peste 18 luni 2 capete,
tineret femel 12-18 luni 6 capete, tineret femel 6-12 luni 6 capete, tineret femel 0-
6 luni 10 capete, tineret mascul 0-3 luni 5 capete, tineret la ingrasat 7
capete.Efectivul va creste pana la sfarsitul anului pana la 87 de capete.

La ora actuala, ferma detine un adapost, o magazie pentru furaje, un fanar,

sursa proprie de apa, energie electrica de la reteaua existent.In ceea ce priveste
mulsul acesta se va efectua mecanic ,optand pentru mulsul de tip bradulet.
Evacuarea dejectiilor se va efectua mecanizat, amplasarea acestuia se va face pe
platforme special amenajate, urmand ca apoi sa fie folosit pentru culturile proprii
din cadrul aceleasi ferme.Laptele va fi vandut la centrele de colectare pentru
fabricarea diferitelor produse lactate.

Intretinerea vacilor corespunzator va avea rezultate benefice pentru productia

de lapte, optand astfel pentru un sistem de intretinere liber in adaposturi inchise.

1.1 Importanta cresterii bovinelor

Pe plan mondial, astazi, din totalul efectivelor de animale domestice, o pondere
de cca. 65% o au bovinele. Acestea se costituie intr-o importanta sursa in
realizarea fondului mondial de produse alimentare, asigurand peste 95% din
productia de lapte, aproape 33% din productia de carne si aproximativ 90% din
totalul pieilor ce se utilizeaza in industria pielariei, la care se adauga si alte
produse si subproduse de larga utilizare.

4
 Laptele este cel mai important, datorita compozitiei complexe, valorii biologice
si gradului inalt de digestibilitate. El contine peste 100 substante necesare
organismului uman, toti cei 20 aminoacizi, 10 acizi grasi, 25 vitamine si 45
elemente minerale. Exprimata in calorii, valoarea nutritiva a unui litru de lapte
este echivalenta cu cca. 400 grame carne porc, 750 gr. carne vitel, 7-8 oua, 500 gr.
peste si 125 grame de paine, 100g branza, 100g miere, 1400g mere si 2400g varza.

Carnea contine numeroase proteine, vitamine, animo acizi esentiali dar si o

sursa importanta de energie. Bovinele furnizeaza materie prima necesara
industriei laptelui si carnii pentru obtinerea produselor carnate si lactate.
In afara de carne, in alimentatie se foloseste si cel de al treilea sfert (ficat, creier,
inima, pulmon, splina, limba, testicole, uger, burta, buze si seu). De asemenea se
foloseste si sangele, atat ca atare, pentru unele preparate din carne, cat si pentru
faina de sange, plasma uscata etc.Glandele endocrine se folosesc pentru
prepararea unor medicamente.Pielea constituie materie prima pentru industria
pielariei, din oase se prepara faina de oase si cleiuri pentru folosinte diverse.
Taurinele produc mari cantitati de dejectii: 8-12 tone / 1 UVM, ele furnizand
70% din ingrasamintele organice utilizate in agricultura, de la o singura bovina
obtinandu-se pe an 100 kg azot, 20-30 kg fosfor si 80-90 kg potasiu. Prin
necesitatea cultivarii plantelor ameliorative: trifoi, lucerna, ghizdei, sparceta, soia,
mazare, ca surse de proteina pentru rumegatoare, acestea lasa in sol cantitati
importante de azot, circa 100-150 kg.

1.2. Caracterizarea rasei

Rasa Bruna in Romania s-a format prin incrucisarea taurinelor autohtone
neameliorate rasa Sura de Stepa si rasa de munte Mocanita cu tauri din rasa
Bruna proveniti din Austria si mai apoi din Elvetia.
Rezultatele bune obtinute in urma incrucisarilor cu rasele locale a
impulsionat raspandirea rasei Brune pe o arie mare, cuprinzand zonele montane si
submontane din intreg arcul carpatic, unde din cauza unor conditii mai putin
favorabile, in special lipsa cerealelor, nu au patruns rasele specializate in productia
de lapte de tip Holstein-Friza.

5
 La aceasta a contribuit puterea mare de adaptare la conditiile de mediu din
zonele montane si colinare, precum si capacitatea buna de valorificare a hranei in
aceste conditii. Sistemul pastoral specific acestor zone, denumit pendulare,
constand in aceea ca pe timpul verii vacile sunt intretinute in comun la stane iar in
restul anului in gospodariile populatiei a condus la aparitia unor sortimente de
cascavaluri deosebit de apreciate de catre consumatorii din tara si de peste hotare
(Penteleu, Rucar, Bradet, etc.).
Conform datelor oficiale, efectivul de rasa Bruna cuprins in Controlul Oficial
al Productiei de lapte (COP), a realizat in anul 2006 o productie de 4065 kg lapte
cu un procent de 3,96 % grasime si 3,36% proteina, ceea ce determina un raport
destul de bun intre procentul de grasime si procentul de proteina (1,18).
Economicitatea productiei de lapte este buna; 1,22 UNL/kg lapte , indicele de
lapte fiind de 1:6 1:7, viteza de eliberarea a laptelui 1,3 l/min.

Trebuie precizat ca nu productia de lapte pe lactatie face din rasa Bruna o rasa
deosebita, ci alte insusiri, legate in special de calitatea laptelui. Randamentul la
sacrificare este de 52-54% la animale adulte si 54-58% la tineretul ingrasat
intensiv. Carnea in carcasa este de 75% cu 18% oase.Viteii la nastere au o greutate
de 38 kg. Rasa Bruna poate fi folosita la reproductie la greutatea corporala de 370-
380 kg.

Raportul intre grasime este foarte strans. De asemenea, calitatea proteinei

este una foarte buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78% din totalul
proteinei din lapte), in special k-cazeina. Vacile din rasa Bruna produc un lapte
care contine cu 7-8% mai mult calciu si fosfor, mai multa lactoza (zaharul din
lapte), dar mai putine cloruri, ceea ce face ca acest lapte sa fie mai gustos.
Cercetarile proprii au demonstrat o incidenta mult mai scazuta a infectiilor
ugerului (mamite), prin urmare si numarul de celule somatice este mai scazut cu
aproximativ 20% la rasa Bruna comparativ cu alte rase.
Datorita acestor calitati, laptele provenit de la vaci de rasa Bruna este cel
mai indicat pentru industria branzeturilor, randamentul fiind cu aproximativ 16%
mai crescut comparativ cu alte rase, timpul de coagulare mai redus datorita
continutului in saruri minerale, argumente la care se adauga, desigur, insusirile
organoleptice deosebite (gust, savoare, culoare, etc.).

6
 Performantele productive ale rasei sunt sustinute de o longevitate
productiva remarcabila. La aceasta contribuie robustetea membrelor, a danturii,
precum si conformatia ugerului, care nu este foarte voluminos, are o textura
supla, o simetrie acceptabila a sfarcurilor, ceea ce face ca acesta sa fie mai putin
predispus la diverse afectiuni.
Longevitatea productiva a rasei ii sporeste valoarea si compenseaza
oarecum nivelul productiv mai scazut pe timpul unei singure lactatii. Astfel,
cantitatea de proteina produsa pe parcursul intregii vieti productive de vacile din
rasa Bruna este comparabila cu rasa Holstein-Friza.
Viteii la nastere au o greutate de 38 kg. Rasa Bruna poate fi folosita la
reproductie la greutatea corporala de 370-380 kg.In ameliorarea rasei se
urmarraeste: sporirea efectivului, ridicarea potentialului genetic pentru lapte,
ridicarea taliei si a greutatii corporale, imbunatatirea precocitatii, a longevitatii
productive, imbunatatirea aptitudinilor pentru mulsul mecanic.

1.3.Datele necesare intocmirii proiectului

Intretinerea nelegata a vacilor este rentabila atunci cand in ferma avem un efectiv
cuprins intre 100 si 400 de capete.Pentru inceput ferma va fi populata cu doar 45
de capete ,urmand ca efectivul sa creasca pana la 87 d capete, pentru a asigura o
structura relative eficienta.Astfel structura se va imparti astfel:

45 de capete vaci de lapte.51,7%

4 capete junici ....4,6%

2 capete vitele montate.2,3%

2 capete tineret femel > 18 luni2,3%

6 capete tineret femel 12-18 luni6,9%

6 capete tineret femel 6-12 luni..6,9%

10 capete tineret femel 0-6 luni11,5%

5 capete tineret mascul 0-3 luni..5,8%

7
7 capete tineret la ingrasat..8%

Capitolul 2. Tehnologia de intretinere si exploatare

8
 2.1. Sistemul de intretinere
Intretinerea nelegata a vacilor in adaposturi inchise.
Aceasta varianta de intretinere a fost conceputa in SUA (1960) si s-a extins apoi
in Europa si in alte tari cu zootehnie dezvoltata.
Adapostul vacilor este prevazut cu patru pereti, este compartimentat si are
usi largi, glisante, care comunica cu padocul. Vacile au acces liber in padoc, cu
exceptia perioadelor cu timp nefavorabil. In adapost sunt amenajate trei zone
functionale: zona de odihna, zona de furajare si zona de miscare (circulatie).
Zona de odihna.
Repausul si odihna vacilor se poate realiza in compartimente cu spatiu comun de
odihna sau compartimente cu spatii individualizate de odihna.
In varianta de intretinere cu spatiu comun de odihna, zona de odihna este
delimitata de zona de miscare printr-un prag cu inaltimea de 15-20 cm. In zona de
odihna se asterne un strat gros de paie care se improspateaza de cate ori este
nevoie (calculand un necesar de cca. 3 kg paie/zi/animal). Asternutul se evacueaza
periodic, o data la 20-30 zile sau la 3-4 luni. Dimensiunea suprafetei de odihna se
calculeaza astfel incat sa se asigure o suprafata specifica de 4-5 m2/vaca.
Aceasta varianta de intretinere a pierdut din popularitate, deoarece spatiul
construit/animal este mai mare, incidenta traumatismelor mamare (prin calcare
pe uger) este ridicata, iar timpul de odihna al vacilor este mai mic datorita
deranjului reciproc intre animale.
Intretinerea libera in adaposturi cu spatiu individualizat de odihna este
considerata varianta cu cele mai mari perspective de extindere. Zona de odihna
poate fi situata in functie de capacitatea adapostului de-a lungul unuia sau a
ambilor pereti longitudinali ai adapostului, pe axa centrala a adapostului - pe doua
sau patru randuri .

9
 Zona de odihna se asterne cu un strat subtire de paie tocate, pleava de orz,
rumegus sau nisip care se primeneste saptamanal. Exista si varianta in care in loc
de asternut se folosesc covoare de cauciuc sau din material plastic care se
igienizeaza periodic.
Cuseta are lungimea de 2,2-2,3 m si 1,10 m latime. Dimensiunea cusetei pe
lungime poate fi reglata in functie de rasa si masa corporala a vacilor (pe o
distanta de cca. 60 cm ) cu o bara metalica (opritor de greban) montata in partea
anterioara a separatoarelor de cuseta. Aceste reglaje se fac cu scopul de a obliga
animalele ca in momentul in care se ridica sa faca un pas inapoi, astfel incat
defecarea si urinarea sa se faca pe zona invecinata (respectiv pe zona de
miscare), iar patul de odihna se mentine curat.
Zona de furajare poate fi amplasata in partea opusa zonei de odihna, in fata
cusetelor de odihna de-a lungul unui perete longitudinal, sau pe axa longitudinala
a adapostului. Aceasta zona poate fi amplasata si intr-o aripa a adapostului
despartita de zona de odihna printr-un perete prevazut cu deschideri largi pentru
accesul vacilor la ieslea de furajare .
Frontul de furajare (50-65 cm pentru fiecare vaca) este individualizat prin
bare metalice si prevazut cu sistem de blocare a capului la iesle. Daca furajarea
este restrictionata, fiecarui animal trebuie sa i se asigure un loc de furajare. In
cazul furajarii ad libitum, se asigura un loc de furajare la 2-3 vaci.

Varianta de intretinere libera, in cusete individuale, dispuse de-a lungul

peretilor longitudinali ai adapostului
10
 Administrarea furajelor de volum se realizeaza cu ajutorul remorcilor
tehnologice sau transportoare mecanice (iesle mecanica) iar furajele concentrate
se administreaza restrictionat la muls. Pe timpul verii, furajele de volum se
administreaza in padoc, in iesle protejate de copertine.
Zona de circulatie este situata intre zona de odihna si zona de furajare,
pardoseala zonei de circulatie se afla mai jos cu 15-20 cm fata de zona de odihna.
Aceasta zona trebuie sa fie suficient de larga (minim 3 m) astfel incat sa asigure
circulatia facila a vacilor si sa se evite incomodarea animalelor aflate in zona de
furajare. In zona de miscare se amplaseaza jgheabul de adapare, unul pentru 20-
25 de vaci.
In functie de sistemul adoptat pentru evacuarea dejectiilor, pardoseala zonei
de odihna poate fi continua (evacuarea mecanica cu lopata tip delta sau cu
tractor echipat cu lama de buldozer) sau discontinua, de tip gratar (cand
evacuareadejectiilor se face hidraulic sau mecanic prin amplasarea in canalele de
sub gratare a unor lopeti mecanice cu fiabilitate mare).
Padocul este construit in continuarea adapostului si este compartimentat in
aceleasi numar de compartimente ca si adapostul. In padoc sunt amplasate
jgheaburile de furajare pentru administrarea furajelor pe timpul verii.
Intretinerea libera a vacilor in adaposturi inchise cu spatiu individualizat de
odihna asigura conditii corespunzatoare de microclimat si confort in timpul
odihnei, cu efecte pozitive asupra capacitatii de exteriorizare a potentialului
productiv al vacilor.

11
 2.2 Sistemul de muls

Sistemul de muls folosit este cel mechanic dotat cu sala de muls de tip bradulet
Sala de muls tip BRADULET Capacitatea salilor de muls bradulet este diferita, de
la 2 x 4 locuri pana la 2 x 12 locuri si chiar mai mult. Sala de muls este prevazuta
cu un canal central de deservire pentru mulgatori, fata de care standurile de muls
sunt dispuse simetric si oblic (cu un unghi de 30-450). De asemenea, sala de muls
este prevazuta cu sala de asteptare si padoc de evacuare a vacilor. Fiecare rand de
standuri este prevazut cu doua usi (pentru accesul si respectiv, pentru evacuarea
vacilor de pe platforma de muls), cu actionare (hidraulica, pneumatic sau
mecanica) automate. Introducerea si evacuarea vacilor se face in grup .

In functie de tipul salii, instalaaia poate avea in dotare diferite elemente de

automatizare a unor operatiuni tehnologice: dispozitive automate de identificare a
animalelor, pentru controlul individual al productiei de lapte, decuplarea si
detasarea automata a aparatelor de muls etc.
Colectarea si transportul laptelui catre spatiile de filtrare, racire si pastrare se
face pe conducte de lapte, vacuumatic.
Acest tip de sala de muls se recomanda a fi folosit in fermele de productie,
cu efective de 150-400 vaci de lapte.
Organizarea mulsului. In vederea mulgerii, vacile sunt introduse din sala de
asteptare pe cele doua linii de standuri si sunt blocate la stand. Unul dintre
mulgatori pregateste ugerele pentru muls la vacile de pe randul din stanga salii, iar
cel de-al doilea mulgator mulge primele jeturi de lapte, ataseaza paharele de
muls, supravegheaza mulsul si detaseaza aparatele de muls. Vacile mulse sunt

12
evacuate in grup din sala, altele le iau locul, iar aparatele sunt mutate la vacile de
pe randul din dreapta, carora in paralel li s-a facut pregatirea pentru muls.
Sala de muls tip bradulet asigura o buna productivitate a muncii, de 35-50
vaci/ora/mulgator, in functie de capacitatea si gradul de automatizare al unor
operatiuni tehnologice, iar investitiile sunt relativ reduse (spatiul construit pe
animal este mai redus). In schimb, avand in vedere ca vacile sunt tratate in grup,
pentru utilizarea eficienta a instalatiei tip bradulet se impune lotizarea
corespunzatoare a vacilor in functie de nivelul productiv si viteza de muls,
operatiune greu de realizat in practica.

Capitolul 3. Organizarea si optimizarea reproductiei

3.1.Organizarea procesului de reproductie

Organizarea rationala a reproductiei este problema de interes economic care
trebuie sa preocupre orice crescator de animale, aceasta fiind conditia esentiala
pentru obtinerea de rezultate cu eficienta ridicata.

3.2 Structura de varsta a efectivului

Tabelul 1. Structura de varsta a efectivului

Categoria de Date de calcul Efectiv Viteza de Efectiv mediu Str %

animale rulat rulare programat
Vaci Evi(cap)=35 45 1 45 51,7
de lapte Ce(%)=6%
Evr(%)=15
Juninci Dp(luni)=12 8 2 4 4,6
Dc(luni)=6
K(%)=9
Vitele montate Dp(luni)=12 9 4 2 2,3
Dc(luni)=3

13
 K(%)=12
TF>18 luni Dp(luni)=12 10 6 2 2,3
Dc(luni)=2
K(%)=12
I.A(luni)=20
TF 12-18 luni Dp(luni)=12 11 2 6 6,9
Dc(luni)=6
K(%)=12%
TF 6-12 Dp(luni)=12 12 2 6 6,9
Dc(luni)=6
K(luni)=12
TF 0-6 luni Evi(cap)=35 20 2 10 11,5
Dc(luni)=6
N(%)=90%
R(%)=50%
TM 0-3 luni Evi(cap)=35 20 4 5 5,8
Dc(luni)=3
N(%)=90%
R(%)=50%
Taurine la Perioada de 42 6 7 8
ingrasat reconditionat = 2 luni
Total 177 - 87 100
Tabelul 2. Situatia varstei animalelor tinere

Categoria de Efectivul Varsta in luna Luna cand vor Luna in care se

animale (cap.) ianuarie trece in programeaza la
categoria monta
superioara de
varsta
Tineret femel 0- 2 6l Ian x
6 luni 2 5l Feb x
2 4l Martie x
2 3l Aprilie x
1 2l Mai x
1 1l Iun x
Tineret femel 6- 1 12l Ian Septembrie
12 luni 1 11 l Feb Octombrie
1 10 l Martie Noiembrie
1 9l Aprilie Decembrie
1 8l Mai -
1 7l Iun -
Tineret femel 1 18 l Ian Martie
12-18 luni 1 17 l Feb Aprilie
1 16 l Martie Mai
1 15 l Aprilie Iunie

14
 1 14 l Mai Iulie
1 13 l Iun August
Tineret femel 1 20 l Ian Ianuarie
>18 luni 1 19 l Feb Februarie
x
Tineret mascul 3 3l Ian x
0-3 luni 1 2l Feb x
1 1l martie x

3.3. Programarea montelor si fatarilor

Tabelul 3. Planul de monta si fatari

Sem 1 Sem 2 Sem 3 Sem4 Tot

Specificare I II II IV V V VI VIII I X X XII al
I I I X I
Gestante 4 4 4 3 3 3 21
Montate 3 3 2 8
Vaci Fatate 3 3 2 8
Propuse pt - - - 1 - - 1
Anul ref.
precedent Negestante 1 1
Juninci - - 1 1 1 1 4
Vitele Montate - 1 1 2
Nemontate
Monte:
Monta 1 2 3 2 4 4 4 4 4 4 1 1 1 36
Monta 2 1 1 - - - 1 - - - 1 - - 4
Total 3 4 2 4 4 5 4 4 4 2 1 1 40
Vaci Negest la 1 - - - - - - - 1 - - 1 3
control
Reforme din - - - - - - - - - - - - -
negestante

15
 Monta 1 - 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 12
Anul Monta 2 - - - - - 1 - - - - 1 - 2
curent Total - 2 1 1 1 2 1 1 1 1 2 1 14
Vitele Negest la - - - - 1 - - - - - 1 - 2
control
Reforme din - - - - - - - - - - - - -
negestante
Vaci 4 4 4 3 3 3 1 1 1 3 3 2 32
Juninci - - 1 1 1 1 - - - - 1 1 6
Fatari Total 4 4 5 4 4 4 1 1 1 3 4 3 38
Reforme din - - 1 1 1 1 - - - - - - 4
fatari
Produs Vitei 2 2 3 2 2 2 1 1 1 2 2 2 22
i obt. masculi
Vitele 2 2 2 2 2 2 - - - 1 2 1 16
Total 4 4 5 4 4 4 1 1 1 3 4 3 48
Pierderi 1 - - - - - - - - - - - 1
Reforme vaci din fatari - - - 1 - - - - 1 1 1 1 5
Total reforme vaci - - 1 2 1 1 - - 1 1 1 1 9

Miscarea efectivelor este necesara pentru a asigura cresterea productivitatii,

cresterea efectivului, imbunatatirea structurii efectivului pe categorii de productie
dar si de varsta, posibilitatea practicarii reformei , marirea cantitatii de lapte.
Tabelul 4 . Miscarea lunara a efectivului

Nr crt. Categoria Efectiv la I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Efectiv la

01.01.201 31.12.2010
0
1 Vaci 45 +0 +0 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 42
-0 -0 -1 -2 -1 -1 0 0 -1 -1 -1 -1
2 juninci 4 +1 1 1 0 0 0 1 1 2 0 1 1 7
-0 -0 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 -1 -1
3 Vitele M. 2 +0 2 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 3
-0 -1 -1 0 -2 -1 -1 -1 -2 -1 -1 -1
4 Tineret 6 +1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 1 1 10
femel 12- -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
18 l
5 Tineret 6 +2 2 2 2 1 1 2 2 2 2 2 2 12
femel 6 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -2 -2 -2 -2 -1 -1
12 l

16
6 Tineret 10 +2 2 2 2 2 2 0 0 0 1 2 1 4
femel 0-6 -2 -2 -2 -2 -1 -1 -2 -2 -2 -2 -2 -2
luni
7 Tineret 5 +2 2 3 2 2 2 1 1 1 2 2 2 9
mascul 0- -3 -1 -1 0 0 0 -2 -2 -3 -2 -2 -2
3 luni
8 Tineret la 7 +0 0 1 2 1 1 0 0 1 1 1 1 11
ingrasat - - - - - - -2 -1 -1 0 0 -1
Total 98

CAPITOLUL 4 . Organizarea productiei

4.1 Programarea productiei de lapte

Organizarea productiei in fermele zootehnice este conditionata de durata de
programare, prin care se stabileste, volumul productiei de origine animla ce se va
realiza in decursul unui an, precum si complexul de activitati ce asigura realizarea
productiei programate.Programarea productiei de lapte este influentata de o
multitudine de factori, dintre care enumeram:rasa,structura de varsta a efectivului
de vaci,sistemul de fatari,durata unei lactatii,conditiile de intretinere,etc.

Deoarece productia de lapte este neuniforma in decursul perioadei de

lactatie, programarea pe luni si trimestre se poate face utilizand diferite metode,
cum ar fi: metoda curbei de lactatie, metoda productiei medii zilnice pe luni de
lactatie si metoda bazata pe folosirea unitatii conventionale vaca unitate

17
genetica. Toate aceste metode se bazeaza pe stabilirea in prealabil, a efectivului
de vaci pe luni de lactatie si pe luni .

Metoda curbei de lactatie are ca element specific de calculatie, productia

medie pe un animal, repartizata pe luni de lactatie, determinata cu ajutorul curbei
de lactatie.Curba de lactatie reprezinta ponderea procentuala a productiei de
lapte pe luni de lactatie, in raport cu productia medie pe intreaga lactatie.

Date necesare:

- programul de monte si fatari;

- situatia efectivului de vaci la inceputul anului, pe luni de lactatie (se detrmina

in raport cu fatarile inregistrate in anul precedent, pe luni calendaristice);

- programul de reformare a vacilor precum si cel de cumparare sau vanzare;

- productia medie anuala de lapte prevazuta;

- curba lactatiei;

- productiile medii zilnice pe luni de lactatie in functie de productia medie

anuala;

- coeficientii de transformare a vacilor fizice in vaci unitati ipotetice;

- durata periodei de lactatie;

Programarea productiei de lapte be baza curbei de lactatie consta in stabilirea

prealabila a productiei lunare pe vaca unitate productiva.Aceasta productie se
determina pe baza productiei procentuale pe luni de lactatie, conform datelor din
curba de lactatie.

In mod asemanator se procedeaza pentru toate lunile de lactatie. In

continuare, luand in considerare fiecare luna calendaristica se face produsul
intre efectivele de vaci pe luni de lactatie si productia de lapte de vaca.Se
obtine astfel productia de lapte pe luni de lactatie de la intregul efectiv al lunii
resprective de lactatie.

18
 Productia de lapte pe fiecare luna calendaristica, rezulta din insumarea
productiei de lapte de la cele 10 luni de lactatie.Productia de lapte trimestriala
se determina prin insumarea productiilor din lunile calendaristice respective.

Tabelul 5 .Miscarea efectivului pe luni de lactatie

Lunile Tot
anului I II III IV V VI VII VIII IX X vac
lact
Ian 4 2 3 3 2 3 3 3 3 3 2
Feb 4 4 2 3 3 2 3 3 3 3 3
Martie 4 4 4 2 3 3 2(2-1) 3 3 3 3
April 3 4 4 4 2 3 3(3-2) 1 3 3 3
Mai 3 3 4 4 4 2 3(3-1) 1 1 3 2
Iunie 3 3 3 4 4 4 2(2-1) 2 1 1 2
Iulie 1 3 3 3 4 4 4 1 2 1 2
Aug 1 1 3 3 3 4 4 4 1 2 2
Sept 1 1 1 3 3 3 4(4-1) 4 4 1 2
Oct 3 1 1 1 3 3 3(3-1) 3 4 4 2
Noi 3 3 1 1 1 3 3(3-1) 2 3 4 2
Dec 2 3 3 1 1 1 3(3-1) 2 2 3 2

19
Tabel 6.Programarea productiei de lapte cu ajutorul metodei curbei de lactatii

LUNILE LUNILE DE LACTATIE I II III IV V VI VII VIII IX X T

ANULU % DIN PRODUCTIA MEDIE 12,0 14,5 13,5 12,5 10,5 10,0 9,0 8,0 6,0 4,0
I PRODUCTIA DE LAPTE 488 589 549 508 426 407 366 325 244 163
pe luna/vaca (hl)
IAN EFECTIV (cap) 4 2 3 3 2 3 3 3 3 3
PRODUCTIA (hl) 19,52 11,78 16,47 15,2 8,52 12,21 10,98 10,56 7,32 4,89 1
FEBR EFECTIV (cap) 4 4 2 3 3 2 3 3 3 3
PRODUCTIA (hl) 19,52 23,56 10,98 15,2 12,78 8,14 10,98 10,56 7,32 4,89 1
MART EFECTIV (cap) 4 4 4 2 3 3 2 3 3 3
PRODUCTIA (hl) 19,52 23,56 21,96 10,16 12,78 12,21 7,32 10,56 7,32 4,89 1
APRILIE EFECTIV (cap) 3 4 4 4 2 3 3 1 3 3
PRODUCTIA (hl) 14,64 23,56 21,96 20,32 8,52 12,21 10,98 3,25 7,32 4,89 1
MAI EFECTIV (cap) 3 3 4 4 4 2 3 1 1 3
PRODUCTIA (hl) 14,64 17,67 21,96 20,32 17.04 8,14 10,98 3,25 2.44 4,89 1
IUN EFECTIV (cap) 3 3 3 4 4 4 2 2 1 1
PRODUCTIA (hl) 14,64 17,67 16,47 20,32 17.04 16,28 7,32 6,5 2,44 1,63 1
IUL EFECTIV (cap) 1 3 3 3 4 4 4 1 2 1
PRODUCTI (hl) 4,88 17,67 16,47 15,2 17,04 16,28 14,54 3,25 4,88 1,63 1
AUG EFECTIV (cap) 1 1 3 3 3 4 4 4 1 2
PRODUCTIA (hl) 4,88 5,89 16,47 15,2 12,78 16,28 14,54 13 2,44 3,26 1
SEPT EFECTIV (cap) 1 1 1 3 3 3 4 4 4 1
PRODUCTIA (hl) 4,88 5,89 5,49 15,2 12,78 12,21 14,54 13 9,76 1,63
OCT EFECTIV (cap) 3 1 1 1 3 3 3 3 4 4
PRODUCTIA (hl) 14,64 5,89 5,49 5,08 12,78 12,21 10,98 10,56 9,76 6,52
NOV EFECTIV (cap) 3 3 1 1 1 3 3 2 3 4
PRODUCTIA (hl) 14,64 17,67 5,49 5,08 4,26 12,21 10.98 6,5 7,32 6,52
DEC EFECTIV (cap) 2 3 3 1 1 1 3 2 2 3
PRODUCTIA (hl) 9,76 17,67 16,47 5,08 4,26 4,07 10,98 6,5 4,88 4,89
PRODUCTIA ANUALA DE LAPTE (hl) 1

20
 Capitolul 5.Tehnologia hranirii animalelor

5.1. Tehnica hranirii si modul de administrare a furajelor

Nutritia si alimentatia influenteaza direct si evident nu numai nivelul

productiilor animale dar si reproductia, procesele de crestere si dezvoltare, starea
de sanatate a animalelor si nu in ultimul rand eficienta economica obiectiv
determinant in desfasurarea activitatii din zootehnie.

O alimentatie performanta sub aspect productiv si economic impune

cunoasterea si aplicarea conceptelor si recomandarilor nutritiei animale, stiinta
aflata in continuu progres. Nutritia a contribuit decisiv, alaturi de ameliorarea
genetica, la evolutia spectaculoasa in ultimii zeci de ani a performantelor obtinute
in zootehnie; intre acestea, poate cea mai elocventa este reducerea cu zeci de
procente a consumului specific de hrana pentru realizarea diferitelor productii.

Produsele animale sunt componente esentiale ale hranei omului, in

Romania, prin alimentele de origine animala se asigura circa 25 % din caloriile
zilnice.Produsele de origine vegetala sau animala asigura in proportii diferite

21
cerintele omului in nutrienti, ceea ce inseamna ca o dieta normala este compusa
dintr-un amestec de alimente de origine animala (1/3) si vegetala (2/3) ;
excluderea produselor animale din alimentatia omului este incompatibila cu
existenta umana.

Importanta nutiritiei in productia animala este evidentiata si prin ponderea

costului hranei (peste 50%) in costurile produselor animale. Atentia pe care
crescatorii de animale o dau nutritiei si alimentatiei efectivului, determina in mare
masura, rentabilitatea activitatii lor.

Este de neconceput o activitate de selectie si ameliorare a animalelor in

conditii necorespunzatoare de hranire; la fel, reproductia normala a animalelor
depinde de o alimentatie rationala, bazata pe cele mai noi cunostinte.

Erorile si consecintele alimentatiei in faza de lactatie :

Cantitatea de SU ingerata in faza de ascensiune nu poate acoperi cerintele

de energie, determinand mobilizarea rezervelor corporale, stabilirea si prezenta
corpilor cetonici care pot declansa cetoza.

Aceasta duce la:anorexie;scaderea brusca a productiei;apetit

capricios;neliniste;intensificarea defecatiei;steatoza hepatica, etc.

In exploatatiile unde a aparut cetoza se recomanda administrarea cateva

saptamani dupa fatare a 250 ml glicol de propilena/zi si (sau) 10 g niocina/zi.

Consumul mare de concentrate determina tulburarile metabolice acidoza

necompensata, negazoasa, dar cetozica, uremica, hipercloremica, postdiareica, etc
cu efecte negative asupra sanatatii si productiei.

Deficitul energetic determina hipoglicemie, anestru postpartum,

infertilitate, hipomagnezie, care in perioada de pasunat provoaca tetania de iarba.

Excesul de azot degradabil in debutul lactatiei antreneaza o intoxicatie

amoniacala, provocata de silozul rau conservat ori de supliment abuziv de uree
sau amoniac.Deficitul mineral poate induce boli specifice (osteomalacie,
osteoparoza).Carentele in fosfor afecteaza apetitul si daca se adauga si cele in

22
mangan, zinc, cupru, etc. induc infertilitatea.Excesul de Ca si vit. D agraveaza
deficitul in unele oligoelemente putand duce la hipocalcemie, care provoaca
retentii placentare, intarzieri in evolutia uterina si metrite.

Carentele in vitamine, in special in caroten intervin direct asupra functiei de

reproductie, scazand imunitatea la metrite, mai ales cand se asociaza cu lipsa
vitaminei E, a zincului si seleniului.

Sistemul de hranire este conditionat de modul cum variaza diferitele

sortimente de furaje care intra in ratia vacilor in cursul anului. Pe baza acestui
criteriu se disting doua sisteme de hranire si anume: sistemul de hranire
diferentiat sezonier si sistemul de hranire din stoc (unisortimental).
Tehnologia traditionala de pregatire a fanului de lucerna pe sol este
urmatoarea: recoltarea cu coasa, manual, cu cositori mecanice sau vindrover;
uscarea in brazde timp de 8-10 ore, din care acestea se intorc, iar dupa inca 10-12
ore, cand umiditatea plantelor scade la 20-30 %, lucerna se aduna in capite de
150-200 kg; dupa 1-2 zile, timp in care umiditatea scade la 15-17 %, lucerna se
transporta la locurile de depozitare.
Pregatirea fanului de lucerna prin balotare presupune parcurgerea
urmatoarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau vindroverul de preferinta
dotat cu valturi de strivire pentru a reduce timpul de uscare in camp. La folosirea
vindroverului, brazdele se intorc cu brazda rotativa dupa 15-20 de ore, iar dupa
inca 10-15 ore,cand umiditatea plantelor ajunge la 30-35 %, are loc balotarea la o
presiune medie, in acest caz baloturile se transporta in baza furajera si se continua
uscarea cu ajutorul curentilor de aer. Daca definitivarea uscarii se va realiza in
camp, balotarea va avea loca la umiditatea de 25-30 %, dupa care se vor aseza in
grupuri de cate 3-4 in forma de piramida cu baza mica la sol, unde vor ramane 2-3
zile, pentru ca umiditatea sa scada la 15-17 %.
Productia de fan obtinuta este de 20-25 % din cantitatea de masa verde.
In cele ce urmeaza se va prezenta tehnologia insilozarii porumbului. Porumbul se
preteaza cel mai bine la insilozare, deoarece are un continut ridicat in glucide
fermentescibile. Aceasta caracteristica, dar si potentialul mare de productie si
conditiile

23
 pedoclimatice din tara noastra, fac ca porumbul sa ocupe locul I, ca pondere
si calitate, in cadrul grupei de plate care concura la asigurarea nutreturilor
insilozate.
Insilozarea porumbului planta intreaga :

Recoltarea se face in faza de lapte-ceara in cazul culturilor de porumbul

neirigate, iar in cazul culturilor de porumb irigate. In cazul cultivarii porumbului
pentru siloz ca a doua cultura, dupa secara, orz sau borceag (masa verde), faza de
recoltare corespunde cu intervalul calendaristic 10 20 octombrie.

In cazul unei recoltari timpurii se pot inregistra unele pierderi deoarece se

obtin productii scazute; nici recoltarea mai tarzie nu are avantaje pentru ca poate
fi influentata negativ calitatea nutretului murat de eventualele brume sau
ingheturi.

Recoltarea se face cu diferite masini ce au posibilitatea de a toca la

dimensiuni de aproximativ 2 cm si de a zdrobi boabele. Masa de nutret astfel
pregatita se va depozita pe o pista betonata cu doi pereti laterali sau un teren ce
nu poate fi inundat pe care se va aseza in prealabil un strat de paie. Nutretul de
depune in straturi succesive de aproximativ 30 cm, dupa care se taseaza cu un
utilaj greu (tractor cu roti sau cu senile). Se recomanda ca tasarea sa fie facuta
foarte bine pentru a crea cat mai repede conditii optime pentru insilozare. Aceasta
este una din cele mai importante conditii pentru a obtine un nutret murat de cea
mai buna calitate. O alta conditie, la fel de importanta, este inchiderea silozului in
cel mai scut timp (de preferat 24 ore) cu o folie care sa poata etanseiza foarte bine
masa de nutret, fapt ce asigura o reusita in procesul de murare. Dupa trei
saptamani de la inchiderea silozului, nutretul murat poate fi administrat in
alimentatia animalelor.

Porumbul planta intreaga, insilozat singur, are o valoare energetica buna,

continand 1 kg de boabe la 8-9 kg de nutret murat.

Un nutret bine insilozat poate fi utilizat in alimentatia: viteilor, incepand cu a

treia luna de viata; tineretului taurin pentru prasila sau pentru carne; vacilor

24
pentru lapte, fiind un nutret de baza al acestora (poate acoperi 50-60% din
necesarul de energetic al unei vaci lactante).

Insilozarea cocenilor :

Cocenii reprezinta o categorie de nutreturi grosiere ce au o valoare nutritiva

scazuta si cu un continut mare in substanta uscata, de aceea este mai putin
recomandata insilozarea lor singuri, dar prezinta interes insilozarea cocenilor in
amestec cu taitei de sfecla umezi sau cu borhoturi.

Dupa recoltarea stiuletilor, cocenii ramasi se vor toca la dimensiuni mici (1-
1,5 cm), tocatura rezultata se va depozita in locul de murare (ca si in cazul murarii
porumbului planta intreaga) impreuna cu taiteii umezi sau cu borhotul 30-50 kg
la 100 kg coceni tocati.

Distribuirea taiteilor sau a borhotului se poate face in straturi alternative cu

cocenii sau prin amestecare omogena cu acestia. In cazul asezarii in straturi
alternative, se incepe cu un strat de coceni, iar tasarea se face de fiecare data
inaintea distribuirii stratului de taitei sau borhot. Pentru a umecta foarte bine
cocenii si a asigura conditii foarte bune de murare, se recomanda ca straturi de
coceni sa nu fie foarte mari (mai putin de 20 cm). In cazul in care straturile de
coceni sunt groase se pot forma pungi de mucegaiuri, care, prin extindere,
depreciaza o mare parte din nutret. Pentru a nu avea probleme de acest gen se
recomanda amestecarea cocenilor tocati cu taiteii umezi sau cu borhotul inainte
de depozitare in siloz.

Si de aceasta data este recomandat sa se efectueze o foarte buna tasare si

inchiderea cat mai urgenta a silozului.

Utilizarea unui astfel de nutret in alimentati animalelor se poate face dupa

minim 30 zile de la inchiderea silozului.

Spatiul pentru formarea si depozitarea silozului este amenajat in apropierea

adaposturilor pentru vaci si va asigura formarea si pastrarea a cca. 1000 tone siloz.
Este un spatiu construit la nivelul solului, din beton, cu urmatoarele dimensiuni :

25
lungime 50 m, latime 10 m, adancime 2m sau o a doua varianta : lungime 40 m,
latime 10 m si adancime 2,5 m.

Fanarul este destinat stocarii fanului si grosierelor utilizate in furajarea

animalelor. Zona trebuie sa asigure depozitarea a cca. 210 tone fan si este
traversata de o zona de acces, necesara aducerii de furaje si preluarii furajelor
destinate animalelor. Ea va fi prevazuta cu o copertina si gratare din lemn care sa
asigure pastrarea in conditii optime a fibroaselor si grosierelor.

Ovazul apartine genului Avena, care cuprinde mai multe specii (Avena
strigosa Schrech - ovazul nisipurilor, Avena barbata Pott. - ovazul salbatic barbos,
A. Ludiviciana Gill. et. Magne., Avena byzantina Thell., Avena fatua L. - odosul) din
care importanta agronomica are Avena sativa L., raspandita pe toate
continentele.Soiurile de ovaz cultivate in tara noastra sunt: Cary, Mures,Somesan.
Cerintele fata de factorii de vegetatie.
Temperatura minima de germinatie a boabelor este de 2-3 0C, ovazul avand
cerinte moderate fata de caldura, dar mult mai ridicate decat la orz. Ovazul de
toamna nu rezista la temperaturi mai mici de -10 0C in timpul iernii, ceea ce
determina o arie restransa de cultura a acestor forme.
Cerintele fata de umiditate sunt ridicate, coeficientul de transpiratie fiind de cca
500. aceasta face ca in verile secetoase, ovazul sa sufere mai mult decat alte specii
de cereale paioase.
Fata de sol ovazul are cerinte reduse, aceasta datorita sistemului radicular bine
dezvoltat. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile lutoase si luto-nisipoase, cu
ph-ul de 5,5-6,8, cum sunt cernoziomurile sau brun-roscate de padure. De
asemenea, ovazul realizeaza productii bune si pe solurile argilo-iluviale acide.

Tehnologia de cultivare

Rotatia
26
 Ovazul valorifica foarte bine substantele nutritive ramase in sol de la plantele
premergatoare fertilizate puternic cu ingrasaminte organice si chimice. De aceea
cele mai bune premergatoare sunt: porumbul, floarea soarelui, leguminoasele
pentru boabe.Ne se cultiva pe terenurile tratate cuerbicide triazinice, dupa el
insusi si dupa sfecla de zahar sau furajera, din cauza unor daunatori comuni
(nematozi).
Lucrarile solului
Aratura se efectueaza spre sfarsitul toamnei cu pluguri in agregat cu grapele
stelate, la adancimea de 22-25 cm.Inaintea semanatului, primavara, patul
germinativ se pregateste cu grapa cu colti reglabili, iar in perioadele de seceta cu
combinatorul.

Fertilizarea
Pentru realizarea a 1000 kg boabe, ovazul consuma cca. 30 kg N, 7 kg P, 30 kg K,
6 kg Ca, mai mult decat la grau.Dozele de ingrasaminte chimice recomandate:
N90-120 P60, iar pe solurile podzolice si K50-60.
Gunoiul de grajd se aplica numai la plante premergatoare.
Samanta si semanatul
Valoarea calitativa a semintelor: germinatia minima 90%, iar puritatea minima
97%.Tratamente la samanta pentru a preveni atacul de taciune zburator si taciune
imbracat, cu: Vitavax 200FF (300 ml/100 kg samanta), Criptodin (200 g/100 kg)
sau cu Formalina 40 CS (350 ml/100 l apa/1 tona samanta).
Epoca de semanat: primavara foarte timpuriu, in prima urgenta, cand temperatura
solului este de 2-3 0C.Distanta de semanat este de 12,5 cm intre randuri, iar
adancimea de semanat de 3-4 cm.Norma de semanat: 140-160 kg/ha.
Densitatea: 400-450 boabe germinabile/m2.

Sfecla furajera (Beta vulgaris) reprezinta o planta furajera care se consuma

in stare proaspata, si conservat prin insilozare. In afara de radacini se mai folosesc
in hrana animalelor si frunzele proaspete sau insilozate.Nutretul este bine
consumat de toate speciile de animale, deorece sporeste energia calorica si are
efecte favorabile asupra productiei de lapte.

27
 Sfecla furajera este o planta bienala, cu particularitati biologice asemanatoare cu
cele ale sfeclei de zahar. Frunzele reprezinta 20 - 25% din greutatea radacinilor.
Spre deosebire de sfecla de zahar radacinile se dezvolta in mare parte deasupra
nivelului solului.
In tara noastra au fost introduse in cultura solurile de sfecla furajera
monogermeni: Monoval, Monogal, Monovert, Post, Abondo, Dimonogal, Monro.
Soiurile de sfecla furajera plurigerma sunt: Titon Poly, Ursus Poly, Polifurajer 2,
Eckdorot, Polifurajer 26.
Cerinte fata de temperatura sunt mai ridicate decat ale sfeclei de zahar.
Brumele tarzii de primavara produc pagube destul de mari. Radacinile sunt
sensibile la temperaturi de - 6 C. pentru primul an de vegetatie necesita o suma a
temperaturii de 2300 - 2700 C. Semintele incoltesc la temperatura de 6 - 8 C.
Radacinile se dezvolta bine la temperatura solului de 18 - 25 C. Cerintele fata de
apa sunt de asemenea mari. Culturile reusesc bine in regiunile cu precipitatii
anuale de 550 - 600 mm si uniform repartizate in cursul perioadei de vegetatie.
Fata de soluri este mai putin pretentioasa. Se poate cultiva si pe soluri slab
acide sau usor saraturate, insa cele mai mari productii se obtin pe cernoziomuri,
soluri brune si brun roscate si aluviuni.
Tehnologia culturii
Rotatia pentru sfecla furajera sunt bune premergatoare cerealele de
toamna si primavara, borceaguri si porumbul furajer, leguminoasele anuale si
terenuri. Nu sunt bune premergatoare porumbul pentru boabe, iarba de sudan,
sorgurile. Sfecla furajera se cultiva pe acelasi teren dupa o perioada de 5 - 6 ani,
pentru a evita atacul de nematozi. Dupa sfecla furajera se pot cultiva cerealele,
leguminoase anuale, porumbul, iarba de sudan, sorg.
Fertilizarea, gunoiul de grajd in doza de 30 - 40 tone la hectar este bine
valorificat din sfecla furajera si de culturile care urmeaza inrotatie. Pe cernoziomul
se recomanda 50 - 60 kilograme la hectar P2O5, iar pe solurile brun roscate 60 -
70 kilograme la hectar P2 O5. Ingrasamintele azotate sunt necesare in doze de 150
- 200 kilograme|ha. Potasiul este necesar pentru soiurile acide, amendate, in doze
de 60 - 80 kilograme la hectar K2 O.
Lucrarile solului Aratura de toamna trebuie executata la adancime de peste
25cm,iar patul germinativ se pregateste cu grapa cu discuri, cu combinatorul de
sfecla sau grapa cu colti reglabili, in functie de gradul de maruntire a solului. Cand
solul este afanat pe o adancime de peste 5 - 6 cm cea ce creeaza pericolul de

28
incorporare a semintei la adancime mai mare, terenul se tavalugeste inainte de
semanat.Samanta si semanatul - epoca optima de semanat corespunde cu
momentul cand temperatura solului ajunge la 6 - 7 C adica in a doua jumatatea a
lunii martie. Densitatea optima este 80000 - 90000 plante la hectar si se realizeaza
prin semanatul la distanta intre randuri de 45 cm, iar intre urmatoarele rotatii de
tractor de 60 - 75 cm. In acest mod se pot executa in bune conditii prasilele
mecanice. Densitatea dintre plante pe rand va fi de 20 - 25 cm. Cantitatea de
samanta este de 15 - 20 kilograme la hectar. Adancimea de semanat este de 2 - 3
cm. La semanatoarea SPC - 6 se monteaza patine la montare, pentru a evita
patrunderea semintelor la adancime mai mare.
Lucrari de ingrijire
Principalele lucrari de ingrijire care se aplica la cultura sfeclei
furajere sunt: prasila oarba, raritul, combaterea buruienilor, combaterea bolilor si
daunatorilor.
Prasila oarba se efectueaza in cazul cand a prins crusta inainte de rasarirea
plantelor. Lucrarea se executa cu cultivatoare CPPT - 4 tinandu-se seama de
armele semanatorii, lasand o zona de protectie langa randuri pentru a nu disloca
plantele in curs de rasarire. Adancimea la care se executa prasila oarba nu va
depasi 4 - 5 cm.Raritul se face in faza in care plantutele si-au format 2 - 4 frunze
adevarate, lasand intre plante distanta de 20 - 22 cm astfel ca sa se realizeze
densitatea optima.
Combaterea buruienilor se realizeaza prin executarea prasilelor si prin
aplicarea erbicidelor. In perioada de vegetatie a sfeclei furajere, sunt necesare 4
prasile mecanice intre randuri, completate cu cel putin 2 prasile manuale pe rand.
In cazul aplicarii erbicidelor, este necesar sa se efectueze 2 - 3 lucrari mecanice
intre randuri si o lucrare manuala pe rand.
Erbicidarea sfeclei furajere se face inainte de semanat, folosind un amestec
din erbicidele Dual - 500 (5 litri/ha) si Venzar (0,5 - 1 kilograme la hectar).
Erbicidele se incorporeaza in sol cu combinatul sau cu grapa usoara.
Combaterea bolilor si daunatorilor Dintre boli, mai importante sunt:
putrezirea plantutelor, care se combate prin tratarea semintelor cu Tiradin (0,6 -
0,8 kilograme la 100 kilograme samanta), precum si cercosporioza sau patarea
frunzelor de sfecla. Contra acesteia se fac stropiri cu diferite produse (Brestan - 60,
Topsin N - 70).

29
 Daunatori principali in special: gargarita sfeclei, viermi sarma, se combat
prin aplicare cu Lindatox, fie la sol, odata cu semanatul fie la planta, in momentul
aparitiei daunatorilor. Se foloseste de asemenea si tratarea semintelor inainte de
semanat cu Heptaclor (0,5 - 0,6 kilograme la 100 kilograme seminte).
Irigarea culturii Sfecla furajera reactioneaza puternic la irigare asigurand
productii maxime de radacinii. Tehnologia de cultivare a sfeclei furajere irigate
Este asemanatoare culturii neirigate, diferentiindu-se numai prin densitatea
plantelor la hectar, dozele de ingrasaminte aplicate, numarul lucrarilor de ingrijire
aplicate si prin udarile care se aplica in perioada in care sfecla furajera are cel mai
mare consum de apa. In regim de irigare, densitatea poate fi de 100.000 plante la
hectar. Cantitatea totala de ingrasaminte chimice poate sa ajunga la nivelurile de
250 - 400 kilograme la hectar substanta activa, din care
ingrasamintele pe baza de azot 180 - 200 kilograme la hectar substanta activa,
ingrasaminte pe baza de fosfor 80 - 100 kilograme la hectar substanta activa si
ingrasamintele pe baza de potasiu 80 - 120kilograme la hectar substanta activa.
Udarile se aplica, de regula, in perioada in care sfecla are cel mai ridicat consum
de apa si care, calendaristic, corespunde cu lunile iunie, iulie si august. Norma de
udare trebuie sa mentina umiditatea solului de adancimea de 80 cm, la peste 50 %
din intervalul umiditatii active, ceea ce se realizeaza cu o cantitate de apa de 500 -
600 mc. la hectar pentru fiecare udare. Se aplica obisnuit 4 - 8 udari, in functie de
zona si de precipitatii cazute.
Recoltarea sfeclei furajere poate sa inceapa in luna august cand frunzele se
ingalbenesc si se continua pana la caderea primelor brume. Recoltarea sfeclei
furajere se face manual, semimecanizat si mecanizat.
Recoltarea directa se efectueaza cu combina de constructie romaneasca
CRC - 2, care lucreaza pe doua randuri. Combina executa la o singura trecere
decoletarea, scoaterea radacinilor din sol, curatirea de pamant si strangerea
coletelor si radacinilor in buncare separate.
Productiile directe care se obtin de la soiurile poliploide sunt de 60 - 100
tone la hectar in culturile in regim de neirigare. In culturile irigate se obtine
productii de 140 - 160 tone la hectar. Productie de frunze este de 10 - 20 tone la
hectar.

30
 5.1 Cerinte de hrana
SUI PDI Ca P
CATEGORIA UFL UIDL
(kg) (g) (g) (g)

Tineret taurin 4 3 320 24 18 5

la varsta de 03-
06 luni

Tineret taurin la
6 5 475 40 27 9
varsta de 06-12 luni

Tineret taurin 8 7,5 570 50 35 12

la varsta de 12-
18 luni
Juninci 10,3 7,3 800 61,8 32,4 13,8

Vaci in
14,2 10,5 995 89 50 15,6
productie

31
 5.2 Valoarea nutritiva a nutreturilor utilizate in hrana taurinelor :

S.U. g/kg S.U. Pret

NUTRET
(g/kg) UFL PDIN PDIE Ca P UIDL UIDB Lei/kg

Siloz porumb 0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 1,13 0,2

Fan lucerna 0,85 0,67 112 94 15,5 2.5 1,03 1,04 0,3

Sfecla
0,13 1,15 62 86 2,5 1,5 0,6 0,70 0,35
furajera

Ovaz 0,84 1,03 74 84 4,0 1,0 _ _ 0,5

Tarate de
0,86 0,78 114 96 1,5 12,8 _ _ 0,2
grau

Creta furajera 0,98 390 0,2

Srot
0,89 0,81 245 128 3,1 10,3 - - 0,35
fl.soarelui

Fosfat dicalcic 0,9 _ _ _ 240 185 _ _ 1,65

32
5.3 Ratii de hrana pentru categoriile de animale:
Ratii de hrana pentru tineret 03-06 luni

Valoarea nutritiva a nutretului (g/Kg Norme de hrana

Kg SU) Kg 4 3 320 320 24 18 5
NUTRET
SU PDIN PDIE UIDB brut Kg PDIN PDIE Pg UIDL
UFL Ca g Pg UFL Ca g
g g SU g g
217, 182,
0,85 0,67 112 94 15,5 2.5 1,04 Fan lucerna
2,28 1,94 1,3 3 4 30 4,85 2
Siloz
0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13
porumb 6,26 1,88 1,7 97,7 124 6,5 4,7 2,12
Fosfat
0,9 _ _ _ 240 185 -
dicalcic 0,04 0,04 9,6 7,4
Total 8,58 3,86 3 315 306 46,1 16,9 4,12

Necesarul de nutreturi pentru tineret 03-06 luni

Categoria Efectiv Zile Total cheltuieli

de mediu furajate
Nutreturi
animale
Fan lucerna Siloz porumb Fosfat
Tineret kg cheltuieli kg cheltuieli kg cheltuieli
20 3068
03-06 luni
6995 2798 19205,7 3841,1 122,7 202,5
6841,6

33
 Ratii de hrana pentru tineret 06-12 luni

Norme de hrana
Valoarea nutritiva a nutretului 47
Kg 6 5 475 40 27
Kg (g/Kg SU) 5 9
NUTRET bru
SU
PDIN PDIE UIDB t Kg SU Pg UIDL
UFL Ca g P g UFL PDIN g PDIE g Ca g
g g
Fan
0,85 0,67 112 94 15,5 2.5 1,04 3,5 3 2 336 282 46 8 4
lucerna
Siloz
0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13
porumb 7,4 2,22 2 115,4 146,5 7,77 5,55 2,5
10,
Total RB
9 5,22 4 451 428,5 53,7 13,55 6,5
1,1
0,84 1,03 74 84 4,0 1,0 - ovaz
5 0,97 1 71 81,4 3,88 1 -
Fosfat
0,9 _ _ _ 240 185 - 0,0
dicalcic 4 0,04 - - - 4,8 7,4 -
Total RS 1,76 1 71 81,4 8,6 8,4 -
TOTAL 5,29 5 522 509 62 22 6,5

34
Necesarul de nutreturi pentru tineret 6-12 luni

Categoria Efectiv Zile Total

Nutreturi
de animale mediu furajate cheltu-ieli

Fosfat de
Fan lucerna Siloz porumb Ovaz
calciu
tineret 6-
12 3562 chelt
12 luni kg chelt. kg chelt. kg kg chelt.
.
12541,65
12467 4986,8 26358,8 5271,7 142,5 235 4096,3 2048,15

Ratie de hrana pentru tineret 12-18 luni

Valoarea nutritiva a nutretului (g/Kg Norme de hrana

Kg SU) Kg 8 7,5 570 570 50 35 12
NUTRET
SU UIDB brut Kg Pg UIDl
UFL PDIN g PDIE g Ca g P g UFL PDIN g PDIE g Ca g
SU
Porumb
0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 7,4 2,22 2 115,4 146,5 7,7 5,5 2,5
siloz
Tarate de
0,86 0,78 114 96 1,5 12,8 _
grau 2,23 1,92 1,5 218,8 184,3 2,88 24,5 -
Sfecla
0,13 1,15 62 86 2,5 1,5 0,7
furajera 16,7 2,17 2,5 134,5 185,7 5,42 3,25 1,5
0,84 1,03 74 84 4,0 1,0 _ ovaz 1,72 1,45 1,5 107,3 121,8 5,8 1,45 -
Creta
0,9 390 - -
furajera 0,06 0,06 - - - 23,4 - -
Total 7,82 7,5 576 628 45,2 34,7 4

Necesarul de nutreturi pentru tineret 12-18 luni

35
Categoria Efectiv Zile Total
Nutreturi
de animale mediu furajate cheltuieli

tineret Porumb siloz Tarate de grau Sfecla furajera Ovaz Creta

12-18 11 2741 kg chelt. kg chelt. kg chelt. kg chelt. kg chelt.

luni 20283,4 4056,6 6112,4 3973 45774,7 16021,1 4714,5 2357,2 164 32,8 26440,7

Ratie pentru vaci in productie

Valoarea nutritiva a nutretului (g/Kg Norme de hrana

SU) Kg 14,2 10,5 995 995 89 50 15,6
Kg SU NUTRET
PDIN PDIE UIDB brut Kg SU PDIN Pg UIDL
UFL Ca g P g UFL PDIE g Ca g
g g g
0,3 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13 Porumb siloz 18,5 5,55 5 344 366 19,4 13,8 6,2
417,
0,85 0,67 112 94 15,5 2.5 1,04 Fan lucerna
4,35 3,7 2,5 9 347,8 57,35 9,25 4
Sfecla
0,13 1,15 62 86 2,5 1,5 0,7
furajera 10 1,3 1,5 80,8 111,8 3,25 2 1
216,
0,86 0,78 114 96 1,5 12,8 _ Tarate grau
2,2 1,9 1,5 6 182,4 2,85 24,32 -
0,9 390 - - Creta furaj. 0,02 0,02 - - - 7,8 - -
Total 35,1 12,5 10,5 1050 1008 90,6 49,4 11,2

Necesar nutreturi pentru vaci in productie

Categoria de Efectiv
Zile furajate Nutreturi Total cheltuieli
animale mediu

Porumb siloz Tarate de grau Sfecla furajera Fan lucerna Creta

Vaci in kg chelt. kg chelt. kg chelt. kg chelt. kg chelt.

45 15936
productie 29481 15936 69321, 27728,
58963,2 35059,2 22788,5 55776 318 63,7 165320
6 0 6 6

36
 5.4 Calcularea numarului de zile animale furajate
Table 7. zile animale furajate

Nr.crt. Categoria Specificare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total zile de

de animale furajat
LUNILE ANULUI Din stabulatie
31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
1. Vaci E.M. 14 15 16 16 16 16 17 17 18 18 18 18
Z.A.F. 434 420 496 480 496 480 527 527 540 558 540 558 6056
2. Junici E.M. 0 1 1 2 3 3 2 1 0 1 2 3
Z.A.F. 0 28 31 60 93 90 62 31 0 31 60 93 579
3. V.M. E.M. 2 3 3 2 1 0 1 2 3 3 3 3
Z.A.F. 62 84 93 60 31 0 31 62 90 93 90 93 789
4. T.F. 12-18 E.M. 3 3 3 4 5 6 6 5 4 3 4 5
Z.A.F. 93 84 93 120 155 180 186 155 120 93 120 155 1554
5. T.F E.M. 4 4 4 3 3 2 3 4 6 8 9 9
6-12. Z.A.F. 124 112 124 90 93 60 93 124 180 248 270 279 1797
6. T.F. E.M. 4 5 6 8 9 11 11 11 10 9 9 7
0-6 Z.A.F. 124 140 186 240 279 330 341 341 300 279 270 217 3047
7. T.M. E.M. 3 4 5 5 5 5 5 5 4 3 2 1
0-3 Z.A.F. 93 112 155 150 155 150 155 155 120 93 60 31 1429
8. Ingrasat E.M. 3 3 3 2 2 3 3 4 3 3 2 2
Z.A.F. 93 84 93 60 62 90 93 124 90 93 60 62 1004

Capitolul 6. Eficienta economica

37
 6.1.Calculul profitului :

Analiza performantelor realizate la nivelul fermei vizeaza identificarea si

corectarea operativa a deficientelor care apar pe parcursul procesului de
productie. Pentru operativitate, zilnic, se face compararea unor indicatori tehnici a
performentelor realizate si cele programate, astfel incat effectu tehnico-productivi
analizati la sfarsitul anului sa fie cei proiectati.

In parctica productiva, cel mai usor de controlat sunt effectu de

reproductie, consumul de concentrate si productia de lapte realizata.

Prin analiza indicilor de reproductie se poate lua rapid decizia de tratament sau
reformare a vacilor infertile.

Avand in vedere ca furajele concentrate se procura, in general, prin cumparare, la

preturi ridicat, se impune analizarea cantitatii de concentrate consumata zilnic si
productia totala de lapte obtinuta. Se estimeaza cantitatea de lapte care poate fi
obtinuta prin furajele de volum administrate, in functie de sezon, cantitatea
administrata si calitatea acestora si productia medie zilnica realizata la care
participa si concenratele. Plusul de productie de lapte obtinut prin folosirea
concentratelor este economic, daca acest lapte se obtine cu un consum de cca.
500-600g concentrate/kg lapte. Pentru calcularea venitului net total pe vaca si pe
ha cultivat cu nutreturi de volun se va raporta veniturile anuale realizate din
vanzarea laptelui, viteilor a vacilor reformate la cheltuielile effectuate.

Vaci: 45

cap. Reforma anuala la vaci 10%, pierderi prin mortalitate la vaci 1%, natalitate 95%, pierderi prin mortalitate la
vitei 5%

Lapte marfa: (4065 l/cap x 45 capete) x85% x 2 ron/l = 3109723 ron/an

Vaci reforma: (9 cap. 0 cap mortalitati) = 9 x 600kg (in viu) = 5400 kg x 9,5 ron/kg =51300 ron/an

38
VENITURI Vitei (22cap 1cap. Mortalitati)=21 x 300 ron/cap = 6300 ron /an

TOTAL VENITURI:310973+51300 + 6300 = 368573 ron/an

Fan lucerna: 109066,6kg/an x 0,3 ron/kg = 32719,98 ron /an

Prumb siloz: 360663,9 kg/an x 0,4 ron/kg = 144265,5 ron /an

Sfecla furajera: 205134,7 kg/an x 0,3 ron /kg = 61540,4 ron /an

Ovaz: 8810 kg/an x 0,5ron/kg = 4405ron/an

FURAJE
Tarate grau: 41171,6 kg/an x 0,2 ron/kg = 82343ron/an
365 zile
Creta furajera: 482 kg x 0,2ron/kg =96,4 ron/an

Fosfat de calciu: 265,2 kg/an x 1,65 ron/kg = 4375,8 ron/an

TOTAL CHELTUILEI CU FURAJAREA: 32719,98 + 144265,5 + 61540,4 + 4405 + 82343 + 96,4 + 4375 =
329745,3 ron

Asistenta effectua veterinara: 80 ron/cap x 45 capete = 3600 ron/an

Consum energie effectua: 0,3 ron/kW x 9600 Kw/an = 2880

Alte cheltuieli: 200 ron/cap/an x 45 capete = 9000 ron/cap/an

Amortismente: 1000 ron/an

TOTAL CHELTUIELI =329745+16480= 346225 ron/an

Costuri aferente producerii a 1 litru lapte: (329745,3+16480):182925 l lapte = 1,8 ron/l lapte

Beneficiu: 368573 346225 = 22348 ron/an

Impozit pe venit: 22348 x 16% = 3575 ron/an

PROFIT NET: 22348 3575 = 18773 ron/an

Eficienta economica: (18773 : 346225) x 100 = 5,5%

Bibliografie

Managementul cresterii bovinelor, Vasile Maciuc-Iasi;Alfa, 2006

http://www.gazetadeagricultura.info/furaje/877-Cultura%20de%20sfecla
%20furajera.html

39
http://www.e-referate.ro/referate/Cultura_Ovazului2007-03-01.html

Productiile bovinelor, Stelian Acatincai- Ed a-2-a , Timisoara:Eurobit, 2004

40