Caracterizare de personaj

-Alexandru Lpuneanul-
Pe fundalul unei culturi n plin avnt i al unei situaii politice favorabile, n
perioada paoptist, literatura romn nregistreaz un progres considerabil. Un rol
important n stabilirea unei direcii unitare de aciune l-au avut revistele "Propirea",
Romnia pitoreasc", i "Dacia literar", care a aprut la Iai, ntre 19 martie i 23
august 1840, ntr-un volum nsumnd trei numere.
Cel mai cunoscut articol -"Introducie"-este semnat de Mihail Koglniceanu,
mentorul revistei i cuprinde principalele puncte ale activitii paoptitilor.
Considerat manifestul literar al romantismului romnesc, acest articol cuprinde patru
aspecte importante: 1)Mai nti, paoptitii lupt pentru dezvoltarea unei
literaturi originale i pentru combaterea imitaiilor "care omoar n noi duhul
naional". Pentru crearea unei literaturi originale, Koglniceanu 2) ofer
principalele surse de inspiraie-istoria, folclorul, frumuseile patriei: "Istoria noastr
are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de mari i de minunate,
obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti, pentru a gsi la noi sujeturi de scris, fr a
fi nevoie s ne mprumutm de la alte naii". Un 3) alt punct programatic pornete
de la necesitatdea unirii romnilor din cele trei provincii. Mentorul revistei
consider c nainte de a se desvri unirea pe cale administrativ politic, trebuie s
se realizeze unificarea limbii, a literaturii i a culturii. 4) Ca element de noutate fa
de revistele culturale anterioare, prin articolul program, Koglniceanu anunnd
faptul c vor introduce i articole de "critic neprtinitoare", viznd opera i nu
autorul ei. Mentorul revistei face referire la fundamentul etic pe care trebuie s se
bazeze actul critic: "Vom critica cartea iar nu persoana".
ntre reprezentanii Daciei literare, un loc important l ocup Costache
Negruzzi care prin opera "Alexandru Lpuneanul", a creat prima nuvel istoric
romneasc.
Este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa,
avand un fir narativ central. Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a
perspectivei narative, verosimilitatea faptelor prezentate. Personajele sunt relativ
putine, caracterizate succint si graviteaza in jurul personajului principal.
Este nuvela romantica deoarece se inspira din istoria nationala, tema, conflict,
actiune liniara, personaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in
antiteza (doamna Ruxanda blanda, supusa, influentabila, iar Lapusneanul crud,
razbunator, tiran), culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara (descrieri
amanuntite ale vestimentatiei si ale obiceiurilor), liniaritatea psihologica in
constructia personajelor, replici memorabile.
Compoziional nuvela este liniar i respect principiile clasicismului-
echilibru i rigoare. Autorul a distribuit atent evenimetele n cele patru capitole, care
au cte un motto ce anticipeaz un moment important al subiectului. Datorit
conciziei, trstura de baz a nuvelei, desfurarea aciunii se reduce la cteva scene
din capitolul al doilea.

1
Capitolul al treilea cuprinde intriga, iar al patrulea include deznodmntul. Primul
capitol are ca motto cuvintele lui Lpuneanul care i reia tronul, n ciuda faptului c
nu este dorit de boieri: "Dac voi nu m vrei, eu v vreu". Al doilea capitol cu motto-
ul :"Ai s dai sama, doamn" prezint o parte dintre faptele pline de cruzime ale
voievodului svrite dup reluarea tronului: d ordin s fie arse ceti, desfiineaz
armata pmntean, ucide boieri. Cuvintele din motto-ul celui de al treilea capitol:
"Capul lui Mooc vrem", reprezint cererea vindicativ (rzbuntoare) a norodului
care gsete n Mooc vinovatul pentru toate nemulumirile lor. n capitolul al
patrulea "De m voi scula pre muli am s popesc i eu"-se insist pe starea lui
Lpuneanul care, bolnav de friguri (malarie), fusese clugrit dup obiceiul vremii,
dar pierduse astfel puterea domneasc. La ndemnul mitropolitului i forat de
Spancioc i Stroici, Ruxanda si otrvete soul, ceea ce constituie deznodmntul
nuvelei. Textul se ncheie n spirit cronicresc cu un fel de epilog care marcheaz
ieirea din ficiune: "La monastirea Slatina, zidit de el, unde e ngropat, se vede i
astzi portretul lui i al familiei sale".
Tema nuvelei este reprezentata de lupta impotriva absolutismului feudal si
consecintele detinerii puterii de catre un tiran, prezentand cea de-a doua domnie a lui
Lapusneanul in Moldova.
Titlul nuvelei este dat de numele personajului principal si reprezinta o
proiectie romantica a unei figuri istorice reale.
Naratorul (perspectiva narativa) este omniscient, omniprezent, sobru,
detasat, predominant obiectiv. Naratiunea este realizata la persoana a III-a si
aminteste prin obiectivitate de relatarea cronicarilor Grigore Ureche si Miron Costin
din "Letopisetul Tarii Moldovei", de unde sunt preluate insemnarile despre a doua
domnie a lui Lapusneanul.
Timpul si spatiul actiunii sunt precizate si ofera verosimilitate naratiunii:
intoarcerea lui Lapusneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie.
Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, personaj
romantic exceptional, este construit pe baza unor antiteze intre calitati (inteligenta,
curaj, diplomatie, spirit de prevedere, hotarare) si defecte (ipocrizie, orgoliu, cinism,
cruzime, viclenie, lipsa credintei in Dumnezeu), dar si intre el si celelalte personaje
opuse din punct de vedere caracterologic.
Lapusneanul este caracterizat direct, de catre autor si de catre celelalte
personaje si indirect, prin faptele, gesturile, atitudinile si comportamentul sau.
Caracterizarea directa este realizata de autor, in descrierea acestuia, personajul
apare ca un tiran insetat de sange, care se simte bine numai la vederea suferintei
altora. In finalul nuvelei domnitorul decide sa isi ucida propriul fiu, fiind constient ca
acesta i-ar putea lua puterea de a ucide si de a mutila oameni.
Protagonistul este caracterizat indirect, prin faptele si vorbele sale din care
reiese ca este un om hotarat ("Daca voi nu ma vreti, eu va vreu..."), prevazator (nu
accepta sa renunte la oastea straina gandindu-se ca boierii il vor trada din nou: "...eu
ii cunosc pre boierii nostri, caci am trait cu dansii", "Sa ma incred in voi?"),
inteligent (atunci cand il preda pe Motoc norodului, spunandu-i acestuia ca oamenii

2
sunt "Prosti, dar multi"). Domnitorul isi atesta calitatea de bun psiholog, scapand de
boierul intrigant si atragand astfel poporul de partea lui. Prin caracterizarea indirecta
se contureaza si defectele eroului: cruzimea , trasatura de caracter dominanta (de
exemplu atunci cand oamenii ii ucideau pe boieri, el "radea" si faptul ca a construit
piramida de capete cu propriile maini), cinismul (exemplificat cu momentul cand isi
sperie sotia cu piramida de capete). Arta disimularii personajului este ilustrata in
mod indirect, de discursul fals, smerit din biserica, intarit de gesturile de inchinare si
de faptul ca a citat din Evanghelie. Discursul peersonajului, afirmatiile si replicile
sale ilustreaza caracterul despotic, deoarece nu permit celui cu care vine in contact
sa i se opuna (ii cere supunere Ruxandei, il trimite la moarte pe Motoc, chiar daca
acesta nu vrea, isi impune vointa de a intra in tara, contrar vointei boierilor).
Cel mai important element al nuvelei rmne conflictul care se
manifest pe dou niveluri. La nivel exterior, domnitorul intr n conflict cu boierii
trdtori, n special cu Mooc. Latura social a conflictului se regsete n cteva
episoade: ntmpinarea lui vod la hotar este ceremonioas, dar formal; Mooc cere
s fie apropiatul domnitorului, dei a contribuit la alungarea de la prima domnie;
boierii care merg la mitropolie se mir de atenia domnitorului. Semnul triumfului
deplin al lui vod este piramida de capete, aezate dup rang, rod al imaginaiei
scriitorului care accentueaz cruzimea fr margini a lui Lpuneanul. n plan
interior, se contureaz un conflict psihologic, dominat de ideea rzbunrii care pune
stpnire pe un suflet "fr simire omeneasc".
n opinia mea, Lpuneanul este un personaj romantic, cu trsturi
excepionale, devenit memorabil prin fora de a-i duce la bun sfrit planurile,
indiferent de mijloace. Spectaculosul aciunilor sale, construirea sa n antitez cu
doamna l transform ntr-un personaj romantic cu defecte i caliti. Inteniile sale de
a face dreptate sunt ludabile, doar c i duce pn la extrem dorina de rzbunare.
Pe bun dreptate George Clinescu spune c "este un damnat, osndit de providen
s verse snge nevinovat i s nzuie spre mntuire".