Sunteți pe pagina 1din 76

Evaluarea programelor si

serviciilor sociale
Structura cursului

1. Introducere in managementul proiectelor


2. Ciclul de viata al proiectului
3. Instrumente de management al proiectelor
4. Evluarea programelor si proiectelor sociale

Gabriel Matauan 2013/2014 2


3. Instrumente de management al proiectelor

a. Studiul de fezabilitate
b. Cadrul de analiza logica (logframe)
c. Gantt Chart
d. Bugetul
e. Termenii de referinta
f. Rapoartele

Gabriel Matauan 2013/2014 3


a. Studiul de fezabilitate
Instrument caracteristic etapei de identificare si formulare a
proiectului
Document pregatitor
Nu este obligatoriu, dar
Este foarte util in definirea viitorului program/proiect, mai
ales atunci
Se elaboreaza atunci cand programul este deja identificat, dar
un numar important de aspecte nu sunt inca elucidate
La modul cel mai general, scopul sau este de a verifica si
valida masura in care proiectul este fezabil, odata ce acesta a
fost deja identificat si de a propune scenariul optim pentru
realizarea acestuia
Gabriel Matauan 2013/2014 4
a. Studiul de fezabilitate
scopul principal:
- verificarea ipotezelor fundamentale
- preevaluarea factorilor externi
- analiza abordarilor posibile si
- recomandarea celei mai adecvate
indica decidentilor care e cea mai buna cale de urmat pentru
atingerea obiectivelor
defineste principalele actiuni si creioneaza mecanismele de
implementare
propune bugetul

Gabriel Matauan 2013/2014 5


a. Continutul studiului de fezabilitate
1. Rezumat (Executive Summary)
2. Modul de abordare/lucru
3. Contextul/starea domeniului/sectorului
4. Principalele constatari/rezultate
5. Recomandari
6. Anexe

Gabriel Matauan 2013/2014 6


a. Continutul studiului de fezabilitate
1. Rezumatul/ Executive Summary

principalele trasaturi si prioritati ale politicii domeniului


obiectivele studiului de fezabilitate
principalele activitati intreprinse
principalele constatari/rezultate
principalele concluzii/recomandari

Gabriel Matauan 2013/2014 7


a. Continutul studiului de fezabilitate
2. Modul de abordare

contextul studiului de fezabilitate


- nevoile pe baza carora a fost identificat proiectul
- principalele ipoteze de lucru
- cerintele termenilor de referinta
principalele activitati intreprinse
- descrierea activitatilor
- rezulatele fiecarei activitati
- rezultatele unor programe anterioare

Gabriel Matauan 2013/2014 8


a. Continutul studiului de fezabilitate
3. Starea domeniului

descrierea mediului economic, social si politic al sectorului

modul in care mediul poate influenta programul

descrierea politicii si strategiei sectorului: ce a fost intreprins


in ultimii ani, care sunt prioritatile pentru viitor

evaluarea institutiilor: analiza principalelor institutii si a


capacitatii lor de a se implica in proiect

Gabriel Matauan 2013/2014 9


a. Continutul studiului de fezabilitate
4. Principalele constatari

prezentarea in detaliu a rezultatelor fiecarei activitati


desfasurate, in relatie cu principalele ipoteze de lucru

Gabriel Matauan 2013/2014 10


a. Continutul studiului de fezabilitate
5. Recomandari
aspectele cheie care trebuie abordate, pe baza verificarii
fiecarei ipoteze de lucru

abordarea propusa pentru proiect/program

evaluarea principalilor factori externi (riscuri si oportunitati)

prezentarea obiectivelor si bugetului programului

descrierea mecanismelor si a procedurilor de implementare

rolurile principalilor actori (cine ce face ?)


Gabriel Matauan 2013/2014 11
a. Continutul studiului de fezabilitate
6. Anexe

anexele programului: detalierea unor elemente ca bugetul,


structurile de management, mecanismele de implementare

anexele generale: termenii de referinta, detalierea unor


activitati,acte normative relevante etc

Gabriel Matauan 2013/2014 12


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
LFA (Logical Framework Analysis/Logframe)- instrument de :
conceptie
planificare
monitorizare
evaluare
Acest instrument este utilizat in etapa a doua, de Pregatire a
proiectului

Gabriel Matauan 2013/2014 13


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Descriere
LFA este totodata o metoda si un instrument care pune in evidenta
principalele elemente ale proiectului si legaturile logice dintre
acestea, reprezentand o sinteza a proiectului, de regula intr-o
singura pagina
De aceea, el ramane una dintre principalele referinte, atat in etapa
de Pregatire, cat si in cele de Implementare si de Evaluare a
proiectului
Dezvoltarea unui LFA bine articulat nu este un demers facil si nici
evident; aceasta presupune un proces de gandire, de judecare si
filtrare a elementelor relevante, de analiza a contextului ca si a
resurselor disponibile pentru atingerea obiectivelor pe care le-am
atribuit proiectului in cauza

Gabriel Matauan 2013/2014 14


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Definitii
obiectiv general - directie de dezvoltare/politica la realizarea
careia proiectul contribuie si care justifica existenta
proiectului

obiectiv specific - efectul pozitiv pe care proiectul trebuie sa-l


produca asupra grupului,sectorului sau zonei-tinta si care
constituie motivatia imediata a proiectului

rezultate - beneficii directe ale proiectului, in forma unor


schimbari ale parametrilor fizici, potentialului institutional etc

Gabriel Matauan 2013/2014 15


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Definitii
outputuri - produse/servicii tangibile furnizate de proiect
grupului/institutiei-tinta, ca urmare a desfasurarii activitatilor

activitati - actiuni intreprinse in cadrul proiectului pentru


transformarea resurselor in outputuri

inputuri/resurse - mijloacele necesare implementarii


proiectului, de obicei cuantificate in bani (si timp !)

factori externi - conditii de care depinde realizarea proiectului,


aflate in afara controlului echipei de proiect, si care nu este
sigur ca se vor produce

Gabriel Matauan 2013/2014 16


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Structura
LFA se prezinta sub forma unei matrice, uzual cu 4 linii si 4
coloane
coloana 1 - relatiile cauza-efect dintre obiective, rezultate si
output-uri, si dintre acestea si activitati (se mai numeste si
sumar narativ)
coloana 2 - indicatorii de realizare
coloana 3 - sursele de informatii pentru construirea
indicatorilor
coloana 4 - factorii externi care pot influenta proiectul
(pozitivi si negativi)

Gabriel Matauan 2013/2014 17


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Sumar narativ Indicatori Surse info Factori externi

OG Ind OG Si Ind OG

OS Ind OS Si Ind OS Factori externi

Ind Rez Si Ind Rez Factori externi


Rezultate

Resurse/ Ind Output Si Ind Output Conditii


Output-uri preliminare

Gabriel Matauan 2013/2014 18


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Logica
LFA are o dubla logica in virtutea careia se construieste
Pe de o parte, logica verticala
Pe de alta, logica orizontala (de fapt, diagonala!)
Ambele ajuta nu numai la elaborarea, dar si la verificarea
articularii LFA
Sa incercam sa le descifram pe rand

Gabriel Matauan 2013/2014 19


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Logica verticala
Priveste doar prima coloana, cea a Sumarului narativ
Ea suna asa:
o Daca Resursele au fost alocate si pe baza lor s-au desfasurat
Activitatile, al caror efect direct este obtinerea Output-urilor,
atunci vom obtine Rezultatele scontate
o Daca toate Rezultatele planificate au fost realizate, atunci vom
atinge Obiectivele Specifice ale proiectului
o Daca vom fi atins Obiectivul(ele) Specific(e), atunci vom fi
contribuit la realizarea Obiectivului General caruia proiectul ii
este subsumat

Gabriel Matauan 2013/2014 20


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Sumar narativ Indicatori Surse info Factori externi

OG

OS

Rezultate

Resurse/
Outputuri
Gabriel Matauan 2013/2014 21
b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Logica orizontala
Priveste atat coloana Sumarului narativ, cat si cea a Factorilor
Externi
Ea suna asa:
o Daca Resursele au fost alocate, pe baza lor s-au desfasurat
o Activitatile, al caror efect direct este obtinerea Output-urilor, si
Conditiile preliminare (factorii externi primordiali) nu au fost
potrivnice, atunci vom obtine Rezultatele scontate
o Daca toate Rezultatele planificate au fost realizate, si Factorii Externi
nu au avut o influenta negativa semnificativa, atunci vom atinge
Obiectivele Specifice ale proiectului
o Daca vom fi atins Obiectivul(ele) Specific(e), si Factorii Externi nu s-au
manifestat in mod contrar, atunci vom fi contribuit la realizarea
Obiectivului General caruia proiectul ii este subsumat

Gabriel Matauan 2013/2014 22


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Sumar narativ Indicatori Surse info Factori externi

OG

OS Factori externi

Rezultate Factori externi

Resurse/ Conditii
Output-uri preliminare

Gabriel Matauan 2013/2014 23


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Ilustrare
Pentru ilustrare, sa consideram urmatorul exemplu:
o O organizatie isi propune sa-si imbunatateasca semnificativ
sistemul de proceduri financiare
o Pentru aceasta, intentioneaza sa lanseze o serie de proiecte care
sa defineasca si sa implementeze noile proceduri
o Oamenii care urmeaza sa conduca aceste proiecte au o
experienta sumara in managementul de proiect
o Ca atare, compania se decide sa organizeze un seminar de
management de proiect, pentru ca viitorii manageri de proiect
sa dobandeasca setul de competente necesare
o Acest seminar reprezinta un proiect in sine, al carui logframe
este prezentat in slide-ul urmator

Gabriel Matauan 2013/2014 24


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Sumar narativ Indicatori Surse info Factori externi
Rapoarte financiare de
Sistem eficient de calitate si la timp Buget
proceduri Eficienta utilizarii re- Rapoarte
financiare implementat surselor financiare creste Discutii cu cei implicati
cu 10%
Participantii nu parasesc
Participantii conduc/ Rata de implementare Rapoarte compania
lucreza in proiecte cu succes proiecte- 100% Minute sedinte Top managementul
in mod eficient Reducerea duratei cu 20%Discutii cu cei implicati sprijina implementarea
sistemului
Exercitii
Participantii au o imagine Ciclu proiect insusit
Dezbateri Participantii au prilejul
de ansamblu a proiectelor Nivelul minim de
Discutii de a lucra in proiecte
Participanti echipati cu insusire a cunostinlelor
finale Li se pun la dispozitie
cunostinte si abilitati si abilitatilor - 80%
Test resursele necesare

Seminar livrat 12 ore clasa Nu apar probleme


15 participanti prezenti Lista participanti urgente la birou
Materiale distribuite
15 seturi materiale distr Raport seminar Selectie corecta-
Exercitii realizate
3 exercitii rezolvate. participanti interesati
si atenti

Gabriel Matauan 2013/2014 25


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
Descrierea elementelor
In slide-urile care urmeaza sunt prezentate detalii ale fiecarui
element al cadrului de analiza logica
Mai trebuie retinut ca, in timp ce Coloana Sumarului Narativ trebuie
intotdeauna elaborata de sus in jos* (de la obiective catre
activitati), Coloana Factorilor Externi trebuie conceputa de jos in
sus, pentru a identifica nu numai factorii, ci si inalntuirea lor logica
Atentie intotdeauna factorul extern de pe un rand afecteaza
realizarea obiectivului/rezultatului de pe randul superior!

*Exista o tendinta aproape naturala de a porni conceperea/elaborarea proiectului de la


activitati, nu de la obiective; pentru a evita o astfel de abordare, fundamental eronata, trebuie
pornit de la intrebarea: Ce vreau sa obtin?, nu de la Ce as putea face?

Gabriel Matauan 2013/2014 26


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
LFA/Obiectivul general
sa fie o directie de dezvoltare/politica reala, eventual
prioritara
sa fie atractiv pentru potentialii donatori
sa poata fi direct si semnificativ influentat de
realizarea obiectivului imediat
sa justifice suficient existenta proiectului
sa fie exprimat ca stare, nu ca proces/mijloc
sa nu contina mai multe obiective legate cauzal
sa fie verificabil/masurabil prin indicatori

Gabriel Matauan 2013/2014 27


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
LFA/Obiectivul specific
de regula, un proiect - un obiectiv
sa contribuie semnificativ la indeplinirea obiectivului
general
sa fie durabil/sustenabil si dupa incheierea
proiectului
sa fie precis si verificabil
sa fie definit ca stare, nu ca proces

Gabriel Matauan 2013/2014 28


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
LFA/Rezultatele
toate rezultatele esential necesare atingerii fiecarui
obiectiv specific trebuie incluse
fiecare rezultat - un mijloc de atingere a obiectivului
specific
sa fie fezabile cu resursele disponibile
sa fie exact definite si verificabile

Gabriel Matauan 2013/2014 29


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
LFA/Outputurile
definite ca produse/servicii tangibile, obtinute ca
rezultat direct al activitatilor proiectului
fiecare poate fi generat de una sau mai multe
activitati
sa contribuie direct al obtinerea rezultatelor
trebuie mentionate numai cele realizabile in cadrul
proiectului

Gabriel Matauan 2013/2014 30


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
LFA/Resursele

sa fie corelate direct cu activitatile


sa fie conditii necesare si suficiente pentru realizarea
activitatilor
sa fie precis si verificabil definite
sa aiba un nivel de detaliere adecvat

Gabriel Matauan 2013/2014 31


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
LFA/Factorii externi
pot fi pozitivi sau negativi
se includ numai cei care pot avea un impact
semnificativ asupra proiectului si cu o probabilitate
suficient de mare de producere
precis definiti
monitorizabili de catre echipa de proiect
se identifica de jos in sus

Gabriel Matauan 2013/2014 32


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
LFA/Indicatorii
specifici in termeni de cantitate, calitate, localizare si
grup-tinta
construiti pe baza unor informatii obtenabile, fara a
implica foarte mari costuri
sa fie relevanti pentru masurarea obiectivelor
culegerea si prelucrarea datelor este activitate in
cadrul proiectului, resursele necesare fiind incluse in
buget

Gabriel Matauan 2013/2014 33


b. Cadrul de analiza logica (LFA)
LFA/Sursele de informare
Atentie! Acestea se refera la Indicatori si ne arata de
unde vom culege datele pentru a-I construi
Este important sa le identificam inc de la inceput,
pentru ca datele de care avem nevoie s-ar putea sa
nu existe ca atare
Culegerea/crearea lor ar putea fi o activitate in sine
in cadrul proiectului

Gabriel Matauan 2013/2014 34


c. Gantt Chart
Ramanem in faza de pregatire a proiectului
Daca LFA este un instrument de planificare generala a
proiectului, urmarind mai cu seama definirea si formularea
principalelor elemente ale acestuia, ca si articularea lor inca
dintr-o faza timpurie a proiectului,

Declinarea acestuia in actiuni si activitati se face prin


planificarea detaliata, care utilizeaza instrumente ca Metoda
Drumului Critic (Critical Path Analysis-CPA) sau Gantt Chart

Gabriel Matauan 2013/2014 35


c. Gantt Chart
CPA este un instrument relativ sofisticat, angajat indeobste in
proiecte de infrastructura sau investitii, care presupun
utilizarea cu maxima eficienta a unor resurse costisitoare
(echipamente grele, echipe inalt specializate etc), a caror
durata de folosire trebuie minimizata
Relevanta sa pentru tipul de proiecte de care ne ocupam este
marginala, asa ca nu il vom aborda in acest curs
Gantt (dupa numele celui care a dezvoltat metoda) Chart este
un instrument simplu, dar nu mai putin eficient, pe care il vom
descrie in continuare

Gabriel Matauan 2013/2014 36


c. Gantt Chart
Dintr-o perspectiva minimalista, un grafic Gantt cuprinde:
o lista tuturor activitatilor
o data de inceput si durata pentru fiecare
Cateva recomandari pentru faza de planificare detaliata:
o Nu ezitati sa listati toate activitatile, oricat ar parea de neinsemnate,
pentru ca fiecare dintre ele presupune un consum de timp si de
resurse, care altminteri poate fi omis in faza de planificare si poate
crea probleme serioase in implementare
o Desemnati responsabili pentru fiecare dintre aceste activitati sau
blocuri de activitati
o Revedeti resursele disponibile pentru fiecare activitate si verificati
daca suma lor se incadreaza in buget

Gabriel Matauan 2013/2014 37


c. Gantt Chart
Recomandari (continuare)
se includ toate activitatile necesare pentru obtinerea
outputurilor, dar
numai acelea care se desfasoara in proiect
formulate ca actiuni in desfasurare, nu ca rezultate
divizate in actiuni (aproape) elementare
fezabile cu resursele disponibile
timp realist pentru fiecare

Gabriel Matauan 2013/2014 38


c. Gantt Chart
Simboluri utilizate
o Activitate/bloc de activitati

o Eveniment (milestone) incheierea unui bloc de activitati

Gabriel Matauan 2013/2014 39


c. Gantt Chart

Timp 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Activitate sau
eveniment

START
111
112
113
FINAL

Gabriel Matauan 2013/2014 40


c. Gantt Chart
In slide-ul urmator, pentru ilustrare, este prezentat
Gantt Chart-ul proiectului Seminar de management
al proiectelor (vezi si exemplul de la LFA)

Observati blocurile principale de activitati (in rosu) si


activitatile detaliate (in galben), ca si milestone-urile
care marcheaza incheierea unor blocuri de activitati
majore (romburile albastre)

Gabriel Matauan 2013/2014 41


Exemplu
20 23 24 25 26 27 30 2 3 4 7 8 9 10 11 14 15 16 17 18 21 22 23 24 25 28 29 30
Discutie Dir Fin
Elaborare
revizuire curs
alegere teme
elab prezentare
elab exercitii
confirmare Dir Fin
revizie
Mat participanti
printare
multiplicare
legare
Mat seminar
lista
achizitie
verificare
ambal&incarcare
Logistica
stabilire date
alegere hotel
contractare hotel
transport
Livrare seminar
Gabriel Matauan 2013/2014 42
d. Bugetul
1. Tipuri de costuri
2. Estimarea bugetului
3. Elaborarea bugetului
4. Formate de buget

Gabriel Matauan 2013/2014 43


d. Bugetul
1. Tipuri de costuri
Exista o larga varietate de clasificare a costurilor
Pentru uzul prezentului curs le vom retine doar pe
urmatoarele:
o Directe indirecte
o Clasificarea costurilor dupa continut
o Planificabile - neprevazute

Gabriel Matauan 2013/2014 44


d. Bugetul
Directe-indirecte
Functie de relatia cu activitatile proiectului
costuri directe - cele care pot fi asociate direct si complet unei
activitati din proiect (salarii, materiale, costul intern al
utilizarii unor utilaje si echipamente, subcontractari etc)
costuri indirecte - cele care nu pot fi asociate direct si complet
unei activitati a proiectului, sau intervin indiferent de
realizarea sau nerealizarea proiectului (salarii personal
auxiliar, materiale si echipamente de uz general, utilitati,
chirii, comunicatii etc)

Gabriel Matauan 2013/2014 45


d. Bugetul
Costurile dupa continut
Doar cateva exemple:
o costuri cu forta de munca
o costuri cu materiale
o costuri cu echipamente
o costuri de transport
o costuri preliminare si generale
o costuri de subcontractare
o etc

Gabriel Matauan 2013/2014 46


d. Bugetul
Costuri planificabile - neprevazute
Costurile planificabile pot fi prevazute in avans si stau la baza
elaborarii bugetului
Costurile neprevazute pot fi:
o de acelasi tip cu costurile planificate:
trebuie sa acopere aproximarea estimarii
subestimari datorate definirii defectuoase a obiectivului sau unor erori de
planificare
reluarea unor activitati datorita unor erori de executie etc
sub-utilizarea unor resurse (personal, utilaje) datorita intarzierii unor activitati
anterioare
o de un tip neinclus in costurile planificate
erori de proiectare
factori externi
o Capitol special in bugetul proiectului; de regula:
se refera numai la costuri suplimentare de acelasi tip cu cele planificate
nu depasesc 10% din bugetul total
administrarea lor se face intr-un regim special de confirmare cu managerul de nivel
superior
o Parte a managementului riscurilor
Gabriel Matauan 2013/2014 47
d. Bugetul
2. Estimarea bugetului
Este caracteristica etapei de Identificare/Formulare a
proiectului (vezi si Modulul I)
o cat va dura, aproximativ, proiectul ?
o cati si ce fel de oameni sunt necesari ?
o cat costa, in medie, un astfel de om ?
o ce resurse materiale sunt necesare?
o ce alte resurse administrative sunt necesare?
o care sunt si cat costa actiunile de promovare interna?
o ce alte activitati/costuri ar mai putea implica proiectul ?

Gabriel Matauan 2013/2014 48


d. Bugetul
3. Elaborarea bugetului
Este caracteristica etapei de Pregatire a proiectului (vezi si
Modulul I)
Este parte a managementului financiar al proiectului, alaturi
de:
o contabilitate si administrarea financiara
o analiza financiara
o aprovizionarea si managementul stocurilor
o contractari
o utilizarea unor servicii de specialitate

Gabriel Matauan 2013/2014 49


d. Elaborarea bugetului
Proces iterativ
Determinarea
necesarului de fonduri

Efectuarea de Alocarea fondurilor


rectificari pe activitati

Verificarea acoperirii
necesarului de fonduri

Ciclul se poate relua - uneori pana la finalizarea proiectului !

Gabriel Matauan 2013/2014 50


d. Bugetul
3. Elaborarea bugetului
Metoda bazei de precedenta
principiu: bugetul necesar este bugetul proiectului de
referinta corectat cu rata inflatiei(sau alt factor de corectie)

dezavantaje:
o descurajeaza preocuparea pentru cresterea eficientei
o dificil de utilizat in cazul proiectelor inovative
o uneori nu sunt disponibile informatii privind proiecte similare
anterioare

Gabriel Matauan 2013/2014 51


d. Bugetul
3. Elaborarea bugetului
Metoda bazei zero
principiu: fiecare articol de buget se estimeaza aici si acum,
pe baza informatiilor directe de la furnizori, prestatori etc
dezavantaje:
o procesul poate fi foarte costisitor
o in etape avansate ale proiectului, revizuiri prin aceasta metoda pot
implica modificari majore in organizarea proiectului

Gabriel Matauan 2013/2014 52


d. Bugetul
4. Formate de buget
Nu exista un format standard !
matrice grupand diferite tipuri de costuri, impartite pe (grupe
de) activitati
o totaluri pe linii (activitati), coloane (tipuri de costuri) si
grupari ale acestora
poate fi completat cu:
o lista cheltuielilor eligibile pentru fiecare tip de cost
o planificarea fluxurilor de numerar
pot exista structuri de buget uzuale, specifice
o unei organizatii
o unui donator/finantator
o unui tip de proiect etc
Gabriel Matauan 2013/2014 53
d. Bugetul
BUGET SEMINAR
RON
Costuri directe Detalii Costuri indirecte Detalii Total
Discutie Director Fiananciar 0 0
Elaborare 10,000 1,000 11,000
revizuire curs 2,000 tax consult=2 zile*1000
alegere teme 1,000 tax consult=1 zi*1000
Costuri regie firma
elaborare prezentare 5,000 tax consult=5 zile*1000 consultanta (birouri, utilitati,
1,000
elaborare exercitii inclus in elab prez pers suport)= 10 zile*100
RON/zi
confirmare Director Fianaciar 1,000 tax consult=1 zi*1000
revizie finala 1,000 tax consult=1 zi*1000
Materiale participanti 1,260 300 1,560
printare 200 20 part*100pag*0,1RON Costuri regie firma
multiplicare 1,000 20 part*100pag*0,5RON 300 consultanta = 3 zile*100
RON/zi
legare 60 20 seturi*3 RON/set
Materiale seminar 1,250 500 1,750
lista 0
Costuri regie firma
achizitie 1,000 20 seturi*50 RON/set
500 consultanta = 5 zile*100
verificare 0 RON/zi
ambalare&incarcare&transport 250 transport=250km*1RON
Logistica 10,000 0 10,000
stabilire date
alegere hotel Costuri regie firma
0 consultanta (incluse in cele
contractare hotel de mai sus)
transport 10,000 25 pers*2 nopti*200 RON
Livrare seminar 2,000 tax consult=2 zile*1000 200 Cst reg consult=2 zile 2,200
Costuri neprevazute (10%) 2,650
TOTAL GENERAL 29,160

Gabriel Matauan 2013/2014 54


e. Termenii de Referinta ( ToR)
ToR sunt un instrument utilizat cel mai adesea in etapa a treia, de
Implementare a proiectului, dar pot fi angajati si in etapa a doua, cea de
Pregatire
instrument de mobilizare a resurselor umane in cadrul
programului/proiectului
se prezinta sub forma unui document
poate fi folosit de:
o finantator - pentru a alege echipa de proiect
o echipa de proiect - pentru a atrage expertiza suplimentara
de regula, ToR stau la baza unor licitatii
scopul lor este de a furniza toata informatia necesara pentru ca
participantii la licitatie sa poata face oferte pertinente, iar
organizatorul licitatiei sa obtina cea mai buna valoare pentru banii
alocati

Gabriel Matauan 2013/2014 55


e. Termenii de Referinta ( ToR)
Nici in acest caz nu exista un format standard, fiecare
finantator su echipa de proiect avnd libertatea de a-si
dezvolta propriile formate;
Cu tote acestea, este recomandabil ca ToR sa cuprinda cel
putin urmatoarele capitole:
1. informatii generale
2. obiective
3. activitati
4. raportare
5. input-uri
6. calendar de implementare
7. profilul contractantului

Gabriel Matauan 2013/2014 56


e. Termenii de Referinta ( ToR)
1. Informatii generale
institutia contractoare
beneficiarul proiectului (grupul-tinta)
(informatii despre tara)
starea sectorului
masuri majore in politica sectorului
informatii despre grupul-tinta
alte programe in sector

Gabriel Matauan 2013/2014 57


e. Termenii de Referinta ( ToR)
2. Obiective
obiectivul general al programului
obiectivul specific al proiectului de care este legat contractul
obiectivele specifice ale contractului (ce vrem sa obtinem in
final de la consultant/contractant)

Gabriel Matauan 2013/2014 58


e. Termenii de Referinta ( ToR)
3. Activitati
(comentarii generale)
activitatile specifice - prezentare logica si adecvat detaliata
rezultatele asteptate ale activitatilor
managementul proiectului - responsabilitati
sarcinile si responsabilitatile contractantului
locul de desfasurare a activitatilor
perioada de desfasurare a activitatilor

Gabriel Matauan 2013/2014 59


e. Termenii de Referinta ( ToR)
4. Raportare
raport initial
rapoarte periodice/intermediare
raport final
continut si termene
limba
distributia (cine primeste rapoartele - nume si adrese)

Gabriel Matauan 2013/2014 60


e. Termenii de Referinta ( ToR)
5. Inputuri
consultanti
o pe termen lung
o pe termen scurt
durata contractului pentru fiecare consultant (numar de
luni/zile-om)
tipurile de cheltuieli eligibile in contract
contributia institutiei contractoare
echipamente
(bugetul contractului)

Gabriel Matauan 2013/2014 61


e. Termenii de Referinta ( ToR)
6. Calendar de implementare

data de inceput

daca este posibil, un Gantt Chart

date intermediare majore (milestones)

data de incheiere

Gabriel Matauan 2013/2014 62


e. Termenii de Referinta ( ToR)
7. Profilul contractantului
expertiza si experienta firmei
profilul managerului de proiect
profilul fiecarui expert
principalele sarcini ale fiecarui expert

Gabriel Matauan 2013/2014 63


f. Rapoartele

1. Scopul raportului
2. Tipuri de rapoarte
3. Rapoarte de monitorizare
4. Rapoarte de evaluare
5. Reguli si recomandari in raportare

Gabriel Matauan 2013/2014 64


f. Rapoartele
1. Scopul raportului
Transmiterea de
o informatii,
o rezultate,
o propuneri,
o recomandari
asupra problemei examinate,
In vederea facilitarii si fundamentarii deciziilor

Gabriel Matauan 2013/2014 65


f. Rapoartele
2. Tipuri de rapoarte

In ierarhie
verticale (decizii, avizari)
orizontale (cooperare)
radiale (informare)

Gabriel Matauan 2013/2014 66


f. Rapoartele

2. Tipuri de rapoarte

Dupa natura raportului, intalnim cel putin urmatoarele tipuri:


fezabilitate - evalueaza necesitatea, oportunitatea,
posibilitatea unei actiuni
propunere tehnica - determina cititorul sa accepte o oferta de
produs/serviciu
monitorizare (progres al activitatii) - rol de urmarire a
progresului si luare a deciziilor
evaluare - rol de masurare, judecare si invatare
In cele ce urmeaza ne vom ocupa de ultimele doua tipuri

Gabriel Matauan 2013/2014 67


f. Rapoartele

3. Rapoarte de monitorizare

Sunt utilizate in etapa a treia, de Implementare a Proiectului


Pot fi prezentate:
o periodic (zilnic/ saptamanal/ lunar)
o la incheierea fiecarei activitati
o la incheierea unui grup de activitati
o la incheierea unor activitati critice pentru proiect
Nu exista un format standard general, dar
Este indicata standardizarea lor la nivel de companie/program

Gabriel Matauan 2013/2014 68


f. Rapoartele
3. Rapoarte de monitorizare
Informatii-cheie in rapoartele de monitorizare:
o date de identificare ale proiectului
o stadiul realizarii indicatorilor
o deviatiile fata de valorile planificate
o justificarea deviatiilor
o masurile corective luate
o rezultatele asteptate ale masurilor corective
o stadiul realizarii activitatilor (descriere)
o activitatile planificate pentru perioada urmatoare
o calendarul de implementare actualizat
o executia bugetului/devieri
o realocari in cadrul bugetului

Gabriel Matauan 2013/2014 69


f. Rapoartele
4. Rapoarte de evaluare
Sunt tipice etapei a patra, de Evaluare a Proiectului, dar pot
interveni si in etapa de Implementare
Nici in acest caz nu exista formate standard, dar
in linii mari sunt recomandate sectiunile:
1. Rezumat (executive summary)
2. Prezentarea programului
3. Obiectivele evaluarii
4. Abordarea conceptuala a evaluatorului
5. Descrierea activitatilor intreprinse
6. Rezultatele/constatarile evaluarii
7. Recomandarile evaluatorului
8. Anexele

Gabriel Matauan 2013/2014 70


f. Rapoartele
4. Rapoarte de evaluare
1. Rezumatul:
o nu mai mult de 1-2 pagini
o introduce toate celelalte capitole
o contine toate informatiile esentiale
2. Prezentarea programului:
o date de identificare a prgramului
o contextul (cadrul general al prgramului)
o obiectivele programului
o durata si perioada de desfasurare
o mediul si influentele sale
o nevoia/problema generatoare
o procesul
Gabriel Matauan 2013/2014 71
f. Rapoartele
4. Rapoarte de evaluare
3. Obiectivele evaluarii
o contextul evaluarii
o obiectivele
o preocuparile si prioritatile stakeholderilor
4. Abordarea conceptuala a evaluatorului
o tehnici
o plan
o justificarea optiunilor
o metodele de colectare a informatiei
o criterii de selectie a informatiei
o surse de informatii
o modul de procesare a informatiei

Gabriel Matauan 2013/2014 72


f. Rapoartele
4. Rapoarte de evaluare
5. Descrierea activitatilor intreprinse
o ce activitati a desfasurat
o rezultatele activitatilor (ce info s-au obtinut)
6. Rezultatele/constatarile evaluarii
o informatii verificabile obiectiv
o baza pentru concluzii si recomandari
o organizate
pe categorii de activitati
pe categorii de rezultate
temporal
conform relevantei pentru premise sau pentru analiza
o rezultatele analizei /constatarile:
cauze
efecte
impact
premise noi
Gabriel Matauan 2013/2014 73
f. Rapoartele
4. Rapoarte de evaluare

7. Recomandarile evaluatorului
o fundamentate cu faptele interpretate prin analiza
o raspund obiectivelor evaluarii (raportului)
o lectii pentru luarea deciziilor viitoare
o previziuni de posibile scenarii pentru viitor

8. Anexele
o in general, justificarea tuturor afirmatiilor din raport
o liste complete de surse info, actiuni etc

Gabriel Matauan 2013/2014 74


f. Rapoartele
5. Reguli si recomandari in raportare

Acuratete

Claritate

Concizie

Lizibilitate

Gabriel Matauan 2013/2014 75


f. Rapoartele
5. Recomandri pentru raportori

sa stii ce vrei tu si ce vrea cititorul/utilizatorul de la raport


respectarea cerintelor utilizatorului (cu pastrarea
profesionalismului raportorului)
cititorul nu are mult timp la dispozitie
evidentierea subiectului principal
usurinta la citirea materialului, simplitatea textului
adresare directa cititorului
verificarea cu o a doua persoana
evitarea speculatiilor si a exagerarilor
date precise
evitarea limbajului de lemn
rezumarea
Gabriel Matauan 2013/2014 76

S-ar putea să vă placă și