Sunteți pe pagina 1din 12
Ponta: Nu am fãcut Pro România ca sã mã întorc la PSD Fostul premier Victor

Ponta: Nu am fãcut Pro România ca sã mã întorc la PSD

Fostul premier Victor Ponta a declarat, miercuri, la Galaþi, într-o conferinþã de presã, cã nu

a fãcut partidul Pro România ca sã se întoarcã în PSD, iar Liviu Dragnea poate sã stea liniºtit,

cã nu îi vrea locul. “Nu am fãcut Pro România ca sã mã întorc la PSD. Vreau sã-l liniºtesc ºi pe Dragnea ºi pe toþi ai lui cã nu-i vreau locul ºi nu i-am vrut niciodatã locul lui, însã cred cã PSD în acest moment

a devenit un PRM cu televiziuni. Cred cã se duce într-o direcþie total greºitã ºi-mi doresc ca PSD sã revinã partid de stânga. Deocamdatã, mesajul de centru-stânga îl dãm noi ºi-l vom da foarte puternic. Restul, viaþa-i lungã ºi, repet, faþã de 95% din membrii PSD am numai sentimente de prietenie ºi de recunoºtinþã”, a spus Ponta.

joi, 16 noiembrie 2017 • anul XXVIII, nr. 8204 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei

ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei Preºedinte „cu acte în regulã” Natalia
ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 2 lei Preºedinte „cu acte în regulã” Natalia

Preºedinte „cu acte în regulã”

Preºedinte „cu acte în regulã” Natalia ZGHEREA A jutat de televiziuni pãrtinitoare, care au dezinformat, au

Natalia ZGHEREA

A jutat de televiziuni pãrtinitoare,

care au dezinformat, au

manipulat ºi au folosit minciuni

pentru a dezorienta electoratul, Igor Dodon ajungea , în urmã cu un an, în fotoliul moale al preºedinþiei Republicii Moldova. Ce s-a schimbat în þarã în acest timp? se întreabã poporul. E foarte simplu! La scurt timp dupã învestirea lui în funcþie, drapelul Uniunii Europene „dispare” din faþa clãdirii Preºedinþiei. Apoi, limba de acces a site-ului Preºedinþiei se transformã din RO( românã) în MD, moldoveneascã. Îi dãm dreptate domnului preºedinte, aceste „probleme” necesitau o rezolvare urgentã. Cât de importantã poate fi problema sãrãciei, ºomajului, migraþiei excesive sau a furtului miliardului?! Preºedintele tuturor, aºa cum a ºi declarat

în primul sãu discurs în calitate de ºef al statului, este adeptul teoriei staliniste despre existenþa limbii moldoveneºti, ca

ceva diferit de limba românã, chiar

un

dacã lingviºtii din toatã lumea resping aceastã teorie ºi demonstreazã cã vorbim limba românã, care are mai multe graiuri, inclusiv cel moldovenesc. Dar cum pot sã se compare niºte specialiºti amãrâþi de la Berlin sau Bucureºti cu cel mai mare om de ºtiinþã din Moldova care este Igor Dodon? Recent, sub patronajul sãu, a fost realizat un film documentar, „Istoria Moldovei”, care reprezintã o tentativã a preºedintelui Dodon „de a povesti tuturor ºi fiecãruia în parte care anume este istoria adevãratã a neamului”. Pe durata primului an de mandat, Igor

Dodon a avut ºase întrevederi cu omologul

continuare în pagina a 12-a

Sindicaliºtii clujeni din BNS au ieºit în stradã Aproximativ 400 de angajaþi afiliaþi la Blocul
Sindicaliºtii clujeni din BNS au ieºit în stradã
Aproximativ 400 de angajaþi afiliaþi la Blocul Naþional Sindical (BNS) au protestat,
ieri, în Piaþa Unirii din Cluj-Napoca faþã de mãsura trecerii contribuþiilor de la
angajator la angajat, începând cu 1 ianuarie 2018.
Protestatarii - din sindicatele
Unirea –Direcþia generalã de
Asistenþã Socialã ºi Protecþia
Copilului Energetica,
Penitenciare, Poliþie, Compania
de Transport Public, Ambulanþa,
administraþie publicã sau
sãnãtate - au scandat timp de o
orã ºi jumãtate, diverse sloganuri
la adresa guvernanþilor, cel mai
des auzindu-se „Demisia!”. „Ne-
am adunat aici din cauzã cã
guvernanþii noºtri nu vor sã
înceteze cu trecerea cotizaþiilor
de la angajatori la angajaþi. Vreau
sã vã spun, sincer, cã specialiºtii
Guvernului au fãcut calcule ºi toþi
salariaþii vor pierde. De aceea ne
aflãm aici ºi vreau sã promit cã
nu vom înceta pânã când nu se
vor rezolva aceste neajunsuri”, a
spus Gavril Bunea, preºedintele
filialei Cluj a BNS. De asemenea,
Bunea a spus cã este dezamãgit
de atitudinea prefectului Aurel
Cherecheº, deoarece le-a promis
cã va intermedia o întâlnire cu
decidenþii politici pentru a duce
la Guvern mesajele
protestatarilor, lucru care, însã,
nu s-a mai realizat.
Cosmin PURIª

Comisarul ºef Constantin Ilea, noul ºef al IPJ Cluj

Comisarul ºef de poliþie Constantin Ilea va prelua comanda Inspectoratului Poliþiei Judeþene Cluj. „Prin dispoziþia inspectorului general al Poliþiei Române, începând cu data de 15 noiembrie a.c., comisarul - ºef de poliþie Constantin ILEA, adjunct al ºefului Inspectoratului de Poliþie Judeþean Cluj, va îndeplini, conform fiºei postului, ºi

atribuþiile de inspector ºef al Inspectoratului de Poliþie Judeþean Cluj”, a anunþat Inspectoratul General al Poliþiei Române. Mãsura a fost luatã dupã ce niciunul cei doi ofiþeri clujeni care au candidat pentru funcþia de inspector ºef al IPJ Cluj nu a reuºit sã promoveze examenul. Ciprian Miron ºi comisarul de poliþie Mircea Rus, ºef al Biroului de Investigaþii

Criminale din cadrul Poliþiei Cluj-Napoca au susþinut examen pentru ocuparea acestui post în 14 noiembrie. Cei doi au fost declaraþi, însã, respinºi din cauzã cã nu a luat notã mai mare de 7, aºa cum prevedea regulamentul concursului. În acest context, conducerea IGPR a decis ca în fruntea IPJ Cluj sã fie numit comisarul ºef Constantin Ilea. C.P.

IPJ Cluj sã fie numit comisarul ºef Constantin Ilea. C.P. Directorul Teatrului „Aureliu Manea” din Turda,
Directorul Teatrului „Aureliu Manea” din Turda, Cãtãlin Grigoraº: Avem actori tineri fabuloºi în România
Directorul Teatrului „Aureliu Manea” din Turda, Cãtãlin Grigoraº:
Avem actori tineri fabuloºi în România
Directorul Teatrului „Aureliu Manea” din Turda, Cãtãlin Grigoraº, a absolvit
Arta Teatralã la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, ca ºef de promoþie,
în 2008,
la clasa profesorului Marian Râlea. A jucat, încã din studenþie, pe
scena Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu, apoi pe scene din Bucureºti. A
colaborat cu Teatrele din Petroºani ºi Târgu-Jiu ºi a debutat ºi în
cinematografie. A urmat un masterat în domeniul managementului
cultural. La Sibiu, s-a implicat direct, ca manager al unei trupe, în
realizarea unor spectacole de teatru independent, cu tineri actori
profesioniºti. Conduce „Asociaþia de Tineret Become”, este preºedintele
„Sibiu Fringe Festival”. A fost singurul reprezentant din partea Europei de
Est la ediþia din 2016 a „Edinburgh Fringe Festival”, manifestare cu peste
3000 de evenimente desfãºurate în mai toate spaþiile culturale ºi publice
din capitala scoþianã, la care au venit peste 2 milioane de turiºti.
„Am venit de la un teatru independent din Sibiu,
dintr-o zonã cu buget zero, în alta cu buget mic. Dar,
bine drãmuit, acest buget este baza pentru a începe
un proiect atractiv în artele spectacolului. Alãturi de
o echipã profesionistã este simplu sã începi ceva. Am
doar cuvinte de laudã pentru echipa turdeanã, m-a
cucerit de la bun început. Am avut supriza plãcutã sã
descopãr în teatru ºi o echipã tehnicã de super-
profesioniºti, maturi, în etapa a doua a vieþii. Am
trecut prin numeroase teatre din þarã ºi vã spun cã
nu multe dintre ele au asemenea tehnicieni cultivaþi,
pricepuþi, ataºaþi sufleteºte de instituþie. Nu e deloc
uºor sã gãsim oameni dotaþi, pe zona tehnicã a
Carmen FÃRCAªIU
Este directorul Teatrului „Aureliu Manea” din Turda din anul 2016
continuare în pagina a 7-a
din Turda din anul 2016 continuare în pagina a 7-a Redacþia ziarului „Fãclia de Cluj” –

Redacþia ziarului „Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33 (staþiile Agronomia - str. Moþilor) Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18 • Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-307.324

Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziarulfaclia.ro, 0788-307.324

2

agenda

TELEFOANE UTILE • Informaþii naþionale: 118932; Digi Cluj: *931

UTILE • Informaþii naþionale: 118932; Digi Cluj: *931 www.ziarulfaclia.ro joi, 16 noiembrie 2017 50 de milioane

www.ziarulfaclia.ro

joi, 16 noiembrie 2017

50 de milioane de dolari în combaterea maladiei Alzheimer Alzheimer Cofondatorul Microsoft Bill Gates a

50 de milioane de dolari în combaterea maladiei Alzheimer Alzheimer

Cofondatorul Microsoft Bill Gates a anunþat cã vrea sã se alãture luptei împotriva maladiei Alzheimer, astfel încât a investit 50 de milioane de dolari într-un fond al cãrui scop sunt cercetãrile împotriva demenþei în general, relateazã EFE. “Cred cã putem schimba destinul bolii Alzheimer. De aceea, vreau sã investesc în Dementia Discovery Fund”, a scris Gates într-un mesaj postat luni pe contul sãu de Twitter. El a inclus ºi un link la articolul publicat pe blogul sãu personal, Gatesnotes, unde oferã mai multe detalii asupra deciziei sale. Potrivit lui Gates, cheltuielile medicale pentru o persoanã suferind de Alzheimer sau de vreun alt tip de demenþã pot creºte de cinci ori. Citând datele Alzheimer’s Association, Gates noteazã cã americanii vor cheltui 259

Association, Gates noteazã cã americanii vor cheltui 259 miliarde de dolari anul acesta cu îngrijirea persoanelor

miliarde de dolari anul acesta cu îngrijirea persoanelor dragi afectate de aceastã boalã. Gates enumerã principalele provocãri pentru combaterea acestei boli, printre

care a semnalat importanþa ameliorãrii tehnicilor de diagnostic timpuriu ºi

necesitatea de a gestiona mai eficient întreaga informaþie care existã cu privire

la aceastã boalã.

Vanity Fair va avea un nou redactor-ºef

Radhika Jones, actualul director editorial al diviziei de carte din cadrul cotidianului The New York Times, a fost

desemnatã noul redactor-ºef al revistei americane Vanity Fair. Ea va prelua aceastã funcþie de la Graydon Carter pe

Fair. Ea va prelua aceastã funcþie de la Graydon Carter pe 11 decembrie, a anunþat BBC.

11 decembrie, a anunþat BBC. Radhika Jones devine, astfel, prima femeie care va fi redactor-ºef la Vanity Fair dupã Tina Brown, care a condus aceastã revistã din structura grupului editorial Conde Nast între anii 1984 ºi 1992. Graydon Carter, în vârstã de 68 de ani,

a anunþat în luna septembrie cã se va retrage din activitate, dupã ce a condus aceastã publicaþie timp de un sfert de secol. Radhika Jones a coordonat în trecut ºi divizia Arts and Entertainment de la The New York Times. Înainte de acea funcþie, ea a fost managing editor la The Paris Review. Anna Wintour, director artistic al grupului Conde Nast ºi editorul-ºef al ediþiei americane a revistei Vogue, a spus cã Radhika Jones este o persoanã “neînfricatã ºi strãlucitã”.

 

TELESPECTATOR

joi, 16 noiembrie 2017

06:50-08:00: Fresh Matinal; 07.12 Fresh Money; 07.20 Meteo; 07.25 Horoscopul Zilei; 10:50-12.00 Fresh Matinal (r);

06:50-08:00: Fresh Matinal; 07.12 Fresh Money; 07.20 Meteo; 07.25 Horoscopul Zilei; 10:50-12.00 Fresh Matinal (r); 16:45- 17:00: Observator de Cluj ºi Regional.

07.00 Matinal - Preluare TVR 1; 08.00 Bunã dimineaþa, Transilvania! - direct; 09.00 Observator transilvan

07.00 Matinal - Preluare TVR 1; 08.00 Bunã dimineaþa, Transilvania! - direct; 09.00 Observator transilvan (maghiarã) (r); 10.00 Bunã dimineaþa, Transilvania! (r); 11.00

Matinal TVR 1 (r); 11.50 Regi ºi pioni (r); 12.00 Transilvania la zi (r); 12.45 tvrcluj.ro (arhiva TVR Cluj);

13.00

Cap de afiº; 14.00 Tableta de sãnãtate (r); 15.00

Viaþa la þarã (r); 16.00 Observator transilvan (maghiarã) - direct; 17.00 Telejurnal regional - preluare TVR 3;

18.00

Jurnal Regional; 18.15 Transilvania la zi - direct;

19.00

Faþã în faþã; 20.00 Cap de afiº; 21.00 Telejurnal

regional (r) - preluare TVR 3; 22.00 Preluare TVR 3.

Joi, 16 noiembrie 2017 ªtiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00 ªtiri Radio România (retransmisie): 02:00, 04:00, 06:00, 10:00, 15:00, 22:00 07:00-10:00 Bibiliceala de dimineaþã cu Daniel Deneº ºi Rareº Sãvan 10:00-14:00 ÎnFIRipeala cu Florin Grosu 18:00-19:00 DediFIRcaþii cu Ciprian Muncelean 19:00-20:00 Pe Someº în sus ºi-n jos cu Ciprian Muncelean Ascultã-ne ºi citeºte-ne online:

www.radiofir.ro

Urmãreºte

www.facebook.com/radiofir

Facebook:

Muncelean Ascultã-ne ºi citeºte-ne online: www.radiofir.ro Urmãreºte www.facebook.com/radiofir Facebook: ºi pe

ºi

pe

PROGRAMUL PROGRAMUL CINEMA "FLORIN PIERSIC" 10 - 16 NOIEMBRIE 2017

PROGRAMUL PROGRAMUL

CINEMA

"FLORIN PIERSIC"

10 - 16 NOIEMBRIE 2017

THE SON OF BIGFOOT 3D - Belgia, Franþa vineri, sâmbãtã, duminicã: 17.00;

AVENTURA PITICILOR 3D - Canada sâmbãtã: 12.00; miercuri, joi: 17.00

THOR: RAGNAROK 3D - Marea Britanie, Suedia, SUA luni, marþi: 17.00; joi: 14.00

AMANT DUBLU - Franþa vineri, sâmbãtã, duminicã: 14.00

ANIVERSAREA - România - luni, marþi, miercuri: 14.00

TATA ÎN RÃZBOI CU

TATA 2 - SUA

duminicã: 20.00; vineri, luni, joi: 22.00

LEATHERFACE: UCIGAªUL FÃRÃ CHIP - SUA duminicã, luni, miercuri: 22.00; vineri, luni: 20.00

AVANPREMIERÃ: LIGA DREPTÃÞII 3D - SUA miercuri, joi: 20.00

* redus la toate spectacolele cu cardul de student, exceptând v, s, d.

toate spectacolele cu cardul de student, exceptând v, s, d. Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie,

Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie, Cardiologie pediatricã, Chirurgie, Dermatologie, Dermatocosmeticã, Diabet-Nutriþie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie generalã ºi specialã, EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicinã Internã, Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatricã, Obstetricã-Ginecologie, Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medicalã, Reumatologie, Investigarea tulburãrilor de somn, Urologie

Regina Maria Cluj

Dr. Wargha Enayati Preºedinte Grupul Regina Maria

Profesor Dr. N. Hâncu Preºedinte Policlinica Regina Maria Cluj

Policlinica Pasteur Str. Louis Pasteur nr. 24, Cluj-Napoca, e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

Doamnelor ºi Domnilor, Policlinica ºi Centrul de Recuperare ºi Fizioterapie (fostul Centru Medical Unirea)

Medicina Muncii Str. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-Napoca e-mail: office2.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

vã oferã o largã gamã de servicii performante în majoritatea specialitãþilor medicale. Consultaþiile sînt asigurate de specialiºti renumiþi, foarte mulþi fiind cadre didactice la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu”. Investigaþiile se efectueazã cu aparaturã modernã de ultimã generaþie.

În situaþii speciale apelãm la colaborãri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa ºi SUA. Departamentul de Medicina Muncii completeazã în mod strãlucit capacitatea Centrului.

Filozofia noastrã:

“ZI DE ZI, CU EXCELENÞÔ

Policlinica Muzeului Str. Sextil Puºcariu nr. 2, Cluj-Napoca, e-mail: office3.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

Punct de recoltare Mihai Viteazu Str. I.P. Voiteºti nr. 2-4, Cluj-Napoca, e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701

e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701 ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ
e-mail: office.cluj@reginamaria.ro, tel.: 0372-548-701 ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ
ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ NAPOCA SRL Administratori: Radu Vida,

ziar independent de Cluj editat de S.C. CASA DE EDITURÃ NAPOCA SRL Administratori:

Radu Vida, Livia Pop, Michaela Bocu ORC Cluj: J 12/308/1991 • Cod fiscal: RO 204469 • Capital social 98.280 lei REDACÞIA: Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 33, e-mail: redactia@ziarulfaclia.ro

RADU VIDA redactor ºef Tel.: 0788.23.28.24 e-mail:raduvida@gmail.com

MICHAELA BOCU redactor ºef-adjunct Tel.: 0788.30.73.26 e-mail: m.bocu@ziarulfaclia.ro

COSMIN PURIª redactor ºef-adjunct Tel.: 0788.23.28.25 e-mail: cosminpuris@yahoo.com

SECRETARIAT:

Tel.: 0264.59.16.81

• PUBLICITATE • MICA PUBLICITATE Str. Clinicilor nr. 33 orar (L-V: 8-18, D:15-18) Tel./fax: 0264.45.07.07 Gina Ivaºcu e-mail: reclama@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.30.73.24 Maria Marchiº e-mail: publicitate@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.47.67.27

• DIFUZARE:

Tel/fax: 0264.59.16.81, Florina Oroian e-mail: difuzare@ziarulfaclia.ro Tel.: 0788.47.67.30

• CONTABILITATE:

Tel.: 0264.59.73.07 Borbely Elena e-mail: conta@ziarulfaclia.ro

• SUBREDACÞIA TURDA:

 

Tel.: 0737.02.35.77

SUBREDACÞIA DEJ:

Tel./fax: 0264.21.60.75

Redactori:

Cristian Focºanu – SPORT Tel.: 0788.47.67.28 Viorel Dãdulescu – ECONOMIC Tel.: 0788.23.28.09 e-mail: v.dadulescu@ziarulfaclia.ro Monica Tripon – SOCIAL Tel.: 0788.30.79.86 Demostene ªofron CULTURÃ, SPORT Tel.: 0723.66.08.42 Cosmin Puriº – POLITIC; Tel.: 0788.23.28.25 Adriana Stupar – ADMINISTRAÞIE Tel.: 0788.47.67.26 Horea Petruº secretar de redacþie; Tel./fax: 0264.59.16.81;

0788.23.28.08

Tehnoredactori:

Valentin Penþa

Viorel Popa

Dana Cutcan

ABONAMENTE:

Preþul unui abonament la ziarul “Fãclia” este de:

• 25 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoane fizice

• 35 lei/lunã (+ taxe poºtale)

pentru persoanele juridice.

• S.C. DONATH MEDIA S.R.L. – Tel. 0741.627.075 (pânã în penultima zi a lunii pentru luna urmãtoare);

• Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi

(în perioada 1-23 a fiecãrei luni);

• Serviciul Difuzare “Fãclia”:

str. Clinicilor nr. 33 (pânã în penultima zi lucrãtoare a lunii).

joi, 16 noiembrie 2017 roza vânturilor Ziarul nostru foloseºte ºtiri furnizate de agenþia de presã

joi, 16 noiembrie 2017

roza vânturilor

Ziarul nostru foloseºte ºtiri furnizate de agenþia de presã AGERPRES

3

www.ziarulfaclia.ro

Un turneu fastuos, dar o strategie confuzã

AFP

Preºedintele american ºi-a încheiat turneul- maraton în Asia, care s-a desfãºurat fãrã incidente, dar ºi fãrã un progres major în probleme-cheie ºi fãrã a disipa ceaþa ce împresoarã strategia sa în aceastã parte a lumii. Liderii din regiune au rivalizat în eforturile

de a flata un preºedinte american cunoscut ca fiind sensibil la onoruri ºi fast. “A fost un covor roºu cum n-a vãzut nimeni vreodatã”, a povestit el, încântat. Golf ºi dineu de galã la Tokyo, operã ºi Oraºul interzis în Beijing în timpul unei “vizite de stat”. Iar la Seul, un toast prezidenþial în cinstea unui bãrbat care “îi redã deja Americii grandoarea sa”. Locatarul Casei Albe, novice

în diplomaþie ºi neobiºnuit cu deplasãrile lungi,

a evitat paºii greºiþi ºi a pãrut mai degrabã

relaxat. Însã, dincolo de pozele alese cu grijã,

degrabã relaxat. Însã, dincolo de pozele alese cu grijã, S.U.A., primul partener economic al Chinei, Asia

S.U.A., primul partener economic al Chinei,

Asia al lui Barack Obama, turneul lui Trump a

rãmân întrebãri în ceea ce priveºte impactul

Însã bilanþul acestor 12 zile, ce se va creiona

“nu a promis nimic nou (

)

ºi îºi menþine

întãrit impresia cã “regiunea merge înainte ºi

El

citeazã în special decizia celor 11 þãri din

concret al acestui turneu. Din Tokyo pânã în Manila, trecând prin Seul,

poziþia”, rezumã analistul. Unii experþi sunt de pãrere cã schimburile

accelereazã, în timp ce SUA privesc în urmã”.

Beijing ºi Hanoi, preºedintele septuagenar a repetat douã prioritãþi: sã se accentueze

între cei doi preºedinþi ai primelor douã puteri mondiale ar putea aduce roade pe termen

Asia-Pacific în vederea prelungirii acordului de liber-schimb (TPP), pe care Trump l-a

presiunea asupra ameninþãrii nucleare nord-

mediu. Însã numeroasele documente, semnate

abandonat brusc. Sau apelurile liderului chinez

coreene ºi sã se ofere un acces mai bun la

cu fermitate ostentativã, sunt adesea simple

Xi

Jinping pentru o “mondializare ireversibilã”,

pieþele asiatice pentru întreprinderile

scrisori de intenþie ºi nu schimbã nimic în ceea

ce

contrasteazã cu naþionalismul economic al

americane.

ce priveºte durata deficitelor comerciale ale SUA.

omologului sãu american. În cele 12 zile ale turneului, preºedintele

în

timp, ar putea fi sãrac. “Dacã veþi compara

Tocmai în ceea ce priveºte viziunea pe

nu a evocat nicio singurã datã problema

perioada de dinaintea ºi cea de dupã turneul

termen lung, evoluþia raporturilor geo-

încãlzirii climatice. Cu toate acestea, tocmai la

asiatic al lui Trump, veþi vedea cã nimic nu s-

strategice în aceastã regiune crucialã pentru

Beijing, în urmã cu trei ani, Barack Obama

a

schimbat în mod real (asupra dosarului nord-

SUA a dezamãgit speranþele investite în aceastã

semnase un acord inedit cu China, ce urma sã

coreean)”, explicã Go Myong-Hyun de la Asan

cãlãtorie.

serveascã drept fundament pentru Acordul de

Institute, centru de reflecþie cu sediul la Seul.

În opinia lui Ryan Hass, fost consilier pentru

la

Paris.

Vastã consultare privind “ºtirile false ºi dezinformarea online”

AFP

Comisia Europeanã a lansat o vastã consultare publicã privind “ºtirile false ºi dezinformarea online”, adresându-se societãþii civile, media ºi protagoniºtilor din domeniul informatic, pentru a pregãti mãsurile anunþate pentru primãvara lui 2018. Executivul european a înfiinþat, de asemenea, “un grup de experþi de înalt nivel” care va trebui sã formuleze pistele pentru “a lupta împotriva difuzãrii de ºtiri false”, potrivit unui comunicat al Comisiei. Problema informaþiilor ce vizeazã sã înºele publicul, precum ºi rolul reþelelor sociale în difuzarea lor fac obiectul unor

reþelelor sociale în difuzarea lor fac obiectul unor dezbateri aprinse, în special în cadrul unor anchete

dezbateri aprinse, în special în cadrul unor anchete ale autoritãþilor americane referitoare la o posibilã ingerinþã rusã în campania prezidenþialã din 2016, care a dus victoria lui Donald Trump.

“Trebuie sã le dãm concetãþenilor noºtri mijloacele de a identifica ºtirile false, de a putea crede în ceea ce ei citesc online ºi de a gestiona informaþiile pe care le primesc”, a pledat prim- vicepreºedintele Comisiei

Europene, Frans Timmermans. Consultarea publicã lansatã luni, deschisã pânã la jumãtatea lunii februarie pe site-ul Comisiei Europene, se adreseazã “cetãþenilor, platformelor de social media, organismelor de presã, cercetãtorilor ºi autoritãþilor publice”. Opiniile strânse, precum ºi lucrãrile grupurilor de experþi vor trebui sã ajute executivul european sã identifice “mijloace eficiente de a gãsi informaþii sigure ºi verificate, ºi de a se adapta la provocãrile puse de era informaticã”. Comisia va þine cont de ele pentru a elabora “o strategie a UE” împotriva fenomenului “ºtirilor false”, care va fi prezentatã în primãvara lui 2018.

1,4 miliarde de euro cetãþenilor afectaþi de mãsurile de austeritate

Reuters

Guvernul grec va distribui suma de 1,4 miliarde de euro, sub formã de dividende sociale, pensionarilor ºi altor categorii de persoane afectate de programele de austeritate, a anunþat premierul grec Alexis Tsipras. Din suma totalã de 1,4 miliarde de euro, aproximativ 720 milioane de euro ar urma

sã fie distribuite pânã la mijlocul lunii decembrie sub formã de ajutoare excepþionale gospodãriilor ale cãror venituri anuale nu depãºesc 18.000 de euro pe an, adicã un total de 3,4 milioane de persoane, a apreciat Tsipras. Alte 315 milioane de euro vor fi alocate pensionarilor, pentru a-i despãgubi pentru cã în 2012- 2016 au fost obligaþi sã plãteascã contribuþii “incorecte” la

obligaþi sã plãteascã contribuþii “incorecte” la sistemul de sãnãtate. În sfârºit, suma de 360 milioane

sistemul de sãnãtate. În sfârºit, suma de 360 milioane de euro va fi plãtitã companiei de utilitãþi Public Power Corporation, pentru subvenþionarea tarifelor favorabile acordate persoanelor cele mai vulnerabile. Economia Greciei este pe o traiectorie ascendentã, iar performanþele bugetare, un excedent primar (care exclude serviciul datoriei) net superior obiectivului de 1,75% din PIB fixat de creditori permit Guvernului sã acorde un sprijin financiar suplimentar celor afectaþi de mãsurile de austeritate, a apreciat premierul grec. Anul trecut, Tsipras a anunþat în mod surprinzãtor cã Guvernul grec va distribui un ajutor de aproximativ 600 milioane de euro celor cu pensii mici, o decizie care i-a nemulþumit pe

creditorii internaþionali ai Greciei. Ajutoarele din acest an au fost aprobate, în principiu, de creditorii internaþionali, care analizeazã progresele realizate de Grecia. Reprezentanþii instituþiilor creditoare sunt aºteptaþi luna aceasta la Atena, pentru a relua discuþiile cu privire la obiectivele fiscale ºi reforme. Alexis Tsipras a câºtigat puterea în 2015, dupã ce a promis cã va pune capãt austeritãþii pentru ca, ulterior, sã fie nevoit sã accepte un nou program de asistenþã, cel de al treilea, convenit de Grecia cu creditorii internaþionali. Guvernul Tsipras sperã cã, dupã ºapte ani de crizã, performanþele fiscale ale Greciei îi vor permite sã punã capãt acordurilor de asistenþã în luna august 2018.

Rusia încearcã sã influenþeze opinia publicã rãspândind ºtiri false

dutvhnews.nl

Serviciile de securitate ruse încearcã sã influenþeze opinia publicã din Olanda prin rãspândirea de ºtiri false, a declarat ministrul olandez de interne, Kasja Ollongren. “Olanda este monitorizatã de serviciile de securitate ruse, printre altele”, a afirmat ministrul de interne, în faþa deputaþilor. “ªtim ce urmãreºte Rusia, dar nu ar trebui sã presupunem cã Rusia este singura”, a adãugat Kasja Ollongren. Ministrul a fãcut referire la tentativa Rusiei de a influenþa opinia publicã în legãturã cu catastrofa în care a fost implicat avionul malaezian MH17, doborât pe teritoriul Ucrainei de o rachetã de provenienþã ruseascã, Kasja Ollongren menþionând existenþa unui site plin de informaþii false, dar fãcut sã parã o operaþiune oficialã olandezã. În plus, companii olandeze sunt þinta unor atacuri cibernetice ruse, iar agenþi ai serviciilor secrete ruse opereazã în Olanda, culegând informaþii ºi încercând sã influenþeze luarea deciziilor, a mai explicat ministrul de interne. Reþelele de socializare sunt folosite pentru rãspândirea de dezinformãri, ceea ce face absolut necesarã colaborarea cu companiile de socializare pentru contracararea propagandei. “Guvernul se va implica în discuþii cu aceste grupuri în legãturã cu cãile de combatere a influenþei politice (clandestine)”, a mai spus Ollongren. În raportul sãu anual din 2017, serviciul de securitate olandez AIVD a menþionat cã se confruntã tot mai des cu atacuri informatice ºi cu tentative ilegale de influenþare a politicii, mai ales din partea Rusiei. În luna februarie, de pildã, cotidianul New York Times a relatat cã oponenþi ai Acordului de Asociere UE-Ucraina au folosit o “echipã ucraineanã” specialã, formatã din emigranþi simpatizanþi ai Rusiei, pentru a ajuta la bascularea opiniei publice olandeze în sensul dorit de Moscova.

Din ce în ce mai multe guverne folosesc tehnici de manipulare pe reþelele sociale

AFP

Din ce în ce mai multe þãri urmeazã exemplul Rusiei ºi al Chinei prin manipularea utilizatorilor reþelelor sociale ºi urmãrirea opozanþilor pe Internet, o ameninþare gravã la adresa democraþiei, se aratã într- un raport publicat de organizaþia Freedom House. Potrivit unui studiu privind libertatea Internetului realizat în 65 de þãri de ONG-ul pentru apãrarea libertãþilor fundamentale, 30 de guverne au folosit tehnici de manipulare pe Internet în 2017 pentru a distorsiona informaþiile online, faþã de 23 anul precedent. Aceste manipulãri includ folosirea comentatorilor plãtiþi, a trolilor, a aºa-ziºilor “boþi” - conturi automate - sau a unor site-uri de ºtiri false, potrivit raportului denumit “Freedom on the Net” (Libertatea pe Internet). Raportul precizeazã cã aceste tactici de manipulare ºi dezinformare online au jucat un rol important în alegerile din cel puþin 18 þãri în ultimul an, inclusiv în Statele Unite ale Americii. “Utilizarea comentatorilor plãtiþi ºi a conturilor automate pentru difuzarea propagandei guvernamentale a fost iniþial dezvoltatã de China ºi Rusia, însã acum este un fenomen global”, a declarat Michael Abramowitz, preºedintele Freedom House. Pentru Sanja Kelly, directoarea proiectului “Libertatea pe Internet”, aceste manipulãri sunt adesea dificil de detectat ºi mai ales “dificil de combãtut faþã de alte tipuri de cenzurã, precum blocarea anumitor site-uri web”. Anul 2017 marcheazã, în opinia organizaþiei, cel de- al ºaptelea an consecutiv al declinului libertãþii pe Internet. Pentru al treilea an consecutiv, China se situeazã în fruntea þãrilor care manipuleazã pe Internet, ca urmare a creºterii cenzurii ºi a luptei împotriva anonimatului online, precum ºi a întemniþãrii disidenþilor care îºi exprimã opinia online.

4

www.ziarulfaclia.ro

politicã

4 www.ziarulfaclia.ro politicã joi, 16 noiembrie 2017 Comisia Europeanã a publicat raportul privind progresele

joi, 16 noiembrie 2017

Comisia Europeanã a publicat raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV

Comisia Europeanã a publicat miercuri cel mai recent raport al sãu referitor la etapele parcurse de România pentru a-ºi îndeplini

angajamentele privind reforma judiciarã ºi combaterea corupþiei, în contextul Mecanismului de Cooperare ºi Verificare (MCV) instituit

în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeanã, potrivit unui

comunicat de presã al executivului comunitar. Raportul publicat miercuri analizeazã în mod concret progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a celor 12 recomandãri formulate de Comisia Europeanã în raportul sãu din ianuarie 2017 din cadrul MCV. ‘Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încã multe de fãcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandãrile noastre, dar în privinþa altora nu a realizat pânã acum progrese suficiente. Mã bazez pe guvernul României sã continue reformele necesare ºi sã evite regresul, astfel încât sã putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei’, a declarat prim-vicepreºedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Cel mai recent raport al CE, din ianuarie 2017, a trecut în revistã progresele generale înregistrate în ultimii zece ani ºi a identificat 12 recomandãri specifice care ar ajuta România sã avanseze în direcþia îndeplinirii tuturor obiectivelor de referinþã ale MCV. Potrivit raportului publicat miercuri, s-au realizat progrese în privinþa unora dintre aceste recomandãri - este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziþiilor publice (PREVENT), care a fost pusã în aplicare în mod satisfãcãtor. Comisia Europeanã a constatat, de asemenea, cã s-au înregistrat progrese ºi în privinþa altor recomandãri, sub rezerva aplicãrii lor în practicã. În acelaºi timp, executivul UE a notat cã ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandãrilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocãrile la adresa independenþei sistemului judiciar reprezintã

o serioasã sursã de îngrijorare, se mai aratã în comunicat. ‘’Comisia nu poate încã sã concluzioneze cã obiectivele de referinþã ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfãcãtor, deºi datoritã progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rãmâne de pãrere cã, printr-o cooperare loialã între instituþiile statului, printr-o orientare politicã ferm ancoratã în realizãrile trecutului ºi prin respectarea independenþei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, sã punã în aplicare recomandãrile restante ºi, prin urmare, sã îndeplineascã în mod satisfãcãtor obiectivele de referinþã ale MCV. Cãtre sfârºitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate’’, adaugã comunicatul CE.

Vosganian (ALDE):

Discutãm despre MCV, dar în niciun caz în corelaþie cu demersul parlamentar de reformã a Justiþiei

Purtãtorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian, spune cã Mecanismul de Cooperare ºi Verificare “pare a fi o poveste fãrã sfârºit”, el subliniind cã acesta nu poate fi pus “în corelaþie” cu demersul parlamentar de reformã a Justiþiei. “MCV pare a fi o poveste fãrã sfârºit, în care în permanenþã se dau aprecieri, dar se manifestã rezerve ºi am sentimentul cã MCV este utilizat pentru a þine România într-o stare ingratã în contextul UE. Iar un posibil argument cã aceastã poziþie a Comisiei Europene ar putea sã influenþeze mersul în Parlament al legilor Justiþiei mie mi se pare cã ar fi o forþare. Noi nu ne lãsãm influenþaþi de aceste declaraþii pentru cã, cel puþin în ce mã priveºte ºi în ce priveºte ALDE, independenþa sistemului judiciar este una ºi reforma sistemului judiciar este alta, ce lasã impresia cã orice tentativã de a schimba ceva în domeniul judiciar, chiar ºi de modificare a articolelor declarate neconstituþionale, ar fi o afectare a independenþei Justiþiei, lucru care este neadevãrat. Justiþia are nevoie de o reformã ºi de o ameliorare aºa cum au nevoie toate celelalte domenii ale vieþii sociale din România. De aceea putem discuta sigur despre MCV, dar în niciun caz punându-l în corelaþie cu demersul parlamentar de reformã a Justiþiei”, a declarat Varujan Vosganian.

de reformã a Justiþiei”, a declarat Varujan Vosganian. Ionuþ Miºa: Cea de-a doua rectificare este pozitivã

Ionuþ Miºa: Cea de-a doua rectificare este pozitivã ºi a urmãrit încadrarea în deficitul de 2,96%

Cea de-a doua rectificare bugetarã din acest an este pozitivã ºi a urmãrit încadrarea în deficitul de 2,96%, a

venituri, pentru a înþelege toatã lumea de ce este o rectificare pozitivã. De asemenea, la nivelul

de ce este o rectificare pozitivã. De asemenea, la nivelul anunþat, miercuri, ministrul Finanþelor Publice, Ionuþ

anunþat, miercuri, ministrul Finanþelor Publice, Ionuþ Miºa, în deschiderea ºedinþei de guvern. “Este a doua rectificare bugetarã, este, de asemenea, pozitivã. Vreau sã menþionez cã a avut la bazã aceastã rectificare consultãri cu toate ministerele ºi s-a urmãrit încadrarea în deficit 2,96% din PIB, s-a ºi reuºit acest lucru, rezultatele economice de pânã în prezent argumentând, astfel, posibilitatea realizãrii unei creºteri economice de 6,1% faþã de 5,6% cât s-a estimat iniþial. De asemenea, a avut loc o creºtere a PIB-ului estimat de la 837,2 miliarde la 842,5 miliarde de lei”, a afirmat ministrul Finanþelor Publice. Miºa a adãugat cã la nivelul veniturilor, respectiv veniturile bugetului general consolidat, existã “o majorare pe sold cu suma de 280,2 milioane de lei”. “Dupã cum ºtiþi, existã mai multe categorii de bugete, unele dintre ele sunt pe plus, unele sunt pe minus, dar, per total, existã un plus de

cheltuielilor se majoreazã pe sold nivelul cheltuielilor cu 503,8 milioane de lei pentru asigurarea urmãtoarelor tipuri de cheltuieli. S-au asigurat fonduri suplimentare la bugetele locale, 611,9 milioane de lei, ºi aici vorbim de plata sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoreºti, având obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat, au fost alocate 550 de milioane de lei, de asemenea, pentru finanþarea sistemului de protecþie a copilului 61 milioane de lei, pentru finanþarea învãþãmântului particular sau confesional acreditat plus 0,9 milioane de lei”, a spus ministrul. Miºa a precizat cã au fost acordare sume suplimentare mai multor ministere. “Ministerul Muncii ºi Justiþiei Sociale, plus 630,9 milioane de lei per sold, menþionând cã s- au asigurat suplimentar 537 milioane de lei pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap, alocaþiilor de stat

pentru copii, a indemnizaþiilor pentru creºterea copilului ºi a contribuþiilor de asigurãri sociale de sãnãtate aferente indemnizaþiilor. De asemenea,

115 milioane de lei pentru

majorarea transferurilor de echilibrare cãtre bugetul

asigurãrilor sociale de stat. La nivelul Ministerului Afacerilor Interne avem o majorare de 363,5 milioane de lei per sold,

380 de milioane de lei sunt

pentru plata pensiilor militare de stat cuvenite cadrelor militare trecute în rezervã ºi poliþiºtilor care ºi-au încetat raportul de serviciu în 2017. La nivelul Ministerului Transporturilor avem un plus de 293,9 milioane de lei per sold, s-a asigurat suplimentar suma de 345,6 milioane de lei pentru cofinanþarea naþionalã ºi a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor cu finanþare din fonduri externe nerambursabile postaderare aferente perioadei 2014- 2020”, a explicat ministrul Finanþelor. Miºa a precizat cã la Ministerul Sãnãtãþii s-a alocat în plus o sumã de “281,0 milioane lei per sold,

asigurându-se suplimentar 287,2 milioane lei, în principal, în special, pentru acþiunile ºi programele de sãnãtate ºi, de asemenea, pentru plata medicilor rezidenþi ºi a personalului medical din structurile de primiri urgenþe”. “La nivelul Ministerului Justiþiei avem un plus de 232 milioane de lei per sold, asigurându-se suplimentar 240,2 milioane de lei pentru achitarea tranºelor aferente anului 2017 pentru hotãrârile judecãtoreºti care au ca obiect drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din sistemul

De asemenea, la

Ministerul Educaþiei avem un

justiþiei. (

)

plus de 30 de milioane lei per sold, asigurându-se suplimentar 50 milioane lei pentru plata hotãrârilor judecãtoreºti având ca obiect drepturi salariale pentru personalul din instituþiile de învãþãmânt universitar de stat”, a spus ministrul. Miºa a adãugat cã bugetul Fondului naþional unic de asigurãri de sãnãtate a primit la rectificare un plus 269,7 milioane lei, pentru servicii medicale ºi medicamente. “La nivelul bugetului asigurãrilor sociale de stat avem un plus de 323 de milioane lei pentru asigurarea necesarului pentru plata

pensiilor de asigurãri sociale”,

a declarat ministrul. Miºa s-a referit ºi la

diminuãrile de bugete operate în cadrul rectificãrii la “ministerele care nu au reuºit sã cheltuie integral o parte din bani sau din anumite motive nu mai au capacitatea pânã la finalul anului sã utilizeze aceºti bani”. “Diminuãri au fost operate la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerþ ºi Antreprenoriat (- 78,5 milioane lei), Ministerul Finanþelor Publice (- 52,9 milioane lei), Ministerul Dezvoltãrii Regionale, Administraþiei Publice ºi Fondurilor Europene (- 43,7 milioane lei per sold), dar menþionez aici cã s-a alocat suplimentar 71,5 milioane lei pentru PNDL, Ministerul Culturii ºi Identitãþii Naþionale (- 27,8 milioane lei) ºi Ministerul Mediului (- 27,4 milioane lei)”, a mai precizat ministrul. Miºa a concluzionat: “Ne încadrãm în deficitul de 2,96%, discutat anterior ºi cu organismele internaþionale, ºi

e un element de stabilitate la nivel macroeconomic pentru România”.

Tudorel Toader, despre proiectele de modificare a legilor Justiþiei:

Ne menþinem propunerile iniþiale; sunt asumate de Guvern

Ministrul Justiþiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, la comisia specialã parlamentarã, cã îºi menþine propunerile de modificare a legilor Justiþiei, asumate de Guvern, precizând cã între acestea sunt unele preluate de la CSM ºi care nu se regãsesc în iniþiativele legislative depuse de PSD ºi ALDE. “Ministerul Justiþiei a formulat amendamente pe baza proiectului de lege care apare ca iniþiativã parlamentarã. Noi ne-am menþinut soluþiile pe care iniþial le-am propus ºi pe care le-am prezentat aici în faþa dumneavoastrã. Acele amendamente le-am prezentat Guvernului, Guvernul ºi le-a însuºit ºi le-a trimis la comisia specialã. Deci, nu le-aþi primit de la minister sau de la

ministru, le-aþi primit de la ºi în numele Guvernului

României. (

noastrã ºi în amendamentele pe care le-am menþinut sunt multe dintre propunerile iniþiale venite de la CSM, propuneri care, ulterior, în varianta preluatã ºi depusã de dumneavoastrã, unele nu se mai regãsesc”, a afirmat Tudorel Toader la dezbaterile din comisia specialã parlamentarã pe tema iniþiativelor legislative de modificare a legilor Justiþiei. El a precizat cã cele trei proiecte de modificare a legilor Justiþiei trebuie sã rãspundã obligaþiei de punere în acord cu deciziile Curþii Constituþionale. Tudorel Toader a subliniat cã toate propunerile, inclusiv cele venite de la CSM, asociaþii

În propunerea

)

inclusiv cele venite de la CSM, asociaþii În propunerea ) considerat ºi le consider soluþii necesare

considerat ºi le consider soluþii necesare de revenire la normalitate”, a mai spus Tudorel Toader. Comisia specialã parlamentarã pe domeniul justiþiei a început dezbaterile asupra propunerilor legislative de modificare a legilor Justiþiei iniþiate de PSD ºi ALDE. Preºedintele comisiei, Florin Iordache, a anunþat cã pânã luni vor fi depuse amendamente la aceste proiecte, iar apoi vor fi discutate în comisie.

profesionale, trebuie sã fie discutate în comisia specialã pentru a se gãsi soluþia cea mai adecvatã sistemului judiciar. “Am fãcut de multe ori apel sã ne îndepãrtãm de discursul tip ‘nu sunt de acord’, ‘nu îmi convine’, ‘nu îmi place’, ‘încalcã independenþa justiþiei’ ºi sã venim cu argumente pe fiecare dintre soluþii. Convingerea mea este cã în dezbaterile din aceastã comisie se va lua fiecare soluþie propusã de participanþi, fie cã este CSM, asociaþiile profesionale, ºi în urma dezbaterilor se va gãsi soluþia cea mai adecvatã sistemului judiciar. Avem argumente ºi contraargumente, rãmâne sã vedem câtã voinþã avem sã modificãm respectivele soluþii, pe unele dintre ele le-am

joi, 16 noiembrie 2017 diverse 5 www.ziarulfaclia.ro Ciorbea: Liderii sindicali au depus un memoriu privind

joi, 16 noiembrie 2017

diverse

5

www.ziarulfaclia.ro

Ciorbea: Liderii sindicali au depus un memoriu privind transferul contribuþiilor sociale la angajat

privind transferul contribuþiilor sociale la angajat Avocatul Poporului (AP), Victor Ciorbea, a declarat

Avocatul Poporului (AP), Victor Ciorbea, a declarat miercuri cã liderii sindicali au depus un memoriu în legãturã cu actul normativ adoptat de Guvern privind transferul contribuþiilor sociale de la angajator la angajat. “Liderii sindicali au depus un memoriu structurat, în esenþã, pe trei capitole. În primul rând, se menþioneazã dispoziþiile din ordonanþa de urgenþã de modificare a Codului Penal, pe care le considerã neconstituþionale, ºi se pune accentul în special pe mutarea contribuþiilor sociale de la angajator la angajat. În capitolul doi este fãcutã o prezentare a istoricului asigurãrilor sociale în România ºi a legislaþiei privind pensiile, iar în capitolul trei sunt precizate prevederile din Constituþie care, în opinia dânºilor, sunt încãlcate de aceastã ordonanþã de urgenþã.

Se face referire în primul rând la caracterul social al statului român, consacrat de articolul 1, alineat 3 din Constituþie”, a spus Ciorbea. El a afirmat cã sunt menþionate trimiteri la jurisprundenþa Curþii Constituþionale în materie ºi apoi este enunþatã acea trimitere pe care Constituþia o face la tratate ºi convenþii internaþionale în materie. “Aici se argumenteazã cu încãlcarea Cartei Sociale Europene ºi, respectiv, a Codului european al securitãþii sociale. În sfârºit, se încheie prezentarea cu o scurtã referire la neîndeplinirea condiþiilor constituþionale pentru adoptarea ordonanþelor de urgenþã”, a declarat Ciorbea. Întrebat de jurnaliºti ce paºi va face de acum înainte pe aceastã temã, el a rãspuns cã va continua analiza.

Angajaþii APIA din teritoriu încep joi protestele

Angajaþii Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) din teritoriu vor începe joi protestele din cauza impactului Legii salarizãrii asupra veniturilor, care vor scãdea cu sume cuprinse între 700 ºi 2.800 de lei, începând din 2018, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, preºedintele Federaþiei Sindicatelor din APIA, Octavian Mateescu. “Oamenii sunt pregãtiþi sã înceapã de mâine (joi n.r.) protestele la centrele judeþene ale APIA, din cauza impactului Legii salarizãrii asupra veniturilor, care vor scãdea, începând din 2018, cu sume cuprinse între 700 ºi 2.800 de lei. Nu ºi la Bucureºti, pentru cã angajaþii de aici nu sunt afectaþi. Tocmai asta am ºi

cerut: sã ne treacã ºi pe noi pe aceeaºi grilã ca ºi angajaþii de la nivel central, pentru cã suntem aceeaºi agenþie. Vor fi afectaþi de diminuarea veniturilor marea majoritate a angajaþilor din teritoriu, în afarã de consilierii debutanþi ºi asistenþi, care sunt foarte puþini, toþi consilierii superiori ºi toþi cei cu funcþii de conducere vor avea o scãdere a salariilor”, a spus Mateescu. Acesta a precizat cã nemulþumirile angajaþilor APIA din teritoriu au fost prezentate încã din vara acestui an, atât conducerii APIA, cât ºi ministrului Agriculturii, însã “ne-au tot amãgit cã se va rezolva problema noastrã”. “Nu ne mai vedem nici cu ministrul (Petre Daea n.r.), nici cu conducerea APIA, mingea

este acum la dânºii. Noi am aºteptat din varã, când a fost proiectul Legii Salarizãrii, dar ne-au tot amãgit cã se va rezolva problema noastrã ºi noi am fãcut toate plãþile ºi o sã le facem în continuare. Nu cerem mãriri de salarii, cerem sã ni ne pãstreze salariile actuale, dar este dureros când vezi cã îþi scade salariul. Mai ales cã s-a tot spus cã prin Legea salarizãrii vor exista mãriri de salarii”, a explicat liderul de sindicat. Contact de AGERPRES, directorul general al APIA, Adrian Pintea, a anunþat cã existã un proiect de OUG care va reglementa problema salarizãrii, iar acest aspect le-a fost transmis liderilor de sindicat într-o întâlnire care a avut loc marþi la minister.

“Într-adevãr pe Legea salarizãrii 153/2017 este o problemã în ceea ce priveºte funcþiile de conducere ºi de execuþie la nivel teritorial, pânã la nivelul de consilier superior. Este un proiect de OUG, care nu este azi pe ordinea de zi a Guvernului, dar care va reglementa anumite aspecte în ceea ce priveºte salarizarea în APIA. Ieri am avut o întâlnire împreunã cu domnul ministru ºi cu sindicatele în care s-a spus de aceastã ordonanþã ºi sã vedem cum ºi când va ieºi. Eu ºtiu ce a însemnat ºi ce înseamnã munca fiecãruia dintre ei, pentru cã zile ºi nopþi am petrecut aici”, a precizat Adrian Pintea. APIA are în prezent 4.859 de posturi, din care în jur de 400 sunt la nivel central.

Modificãri la legislaþia penalã ºi procesual penalã

Guvernul a adoptat, miercuri, un proiect de lege pentru modificarea ºi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, a Legii 135/2010 privind Codul de procedurã penalã, precum ºi a altor acte normative, se aratã într-un comunicat al Executivului, remis AGERPRES.

Conform sursei citate, proiectul de lege este elaborat de Ministerul Justiþiei ºi are în vedere modificarea ºi completarea legislaþiei penale ºi procesual penale pentru punerea acesteia în acord cu prevederile Constituþiei, aºa cum au fost acestea interpretate prin 13 decizii ale Curþii Constituþionale. Potrivit Guvernului, sunt propuse ºi intervenþii punctuale asupra Legii 682/ 2002 privind protecþia martorilor, Legii 192/2006 privind medierea ºi organizarea profesiei de mediator ºi a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor ºi a mãsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. “Principalele reglementãri din legislaþia penalã ºi procesual penalã cu privire la care sunt propuse modificãri sunt cele referitoare la modul de aplicare a legii penale mai favorabile, momentul pânã la care poate interveni împãcarea pãrþilor în procesul penal, recuzarea procurorilor, definiþia infracþiunii continuate, unele dintre infracþiunile contra siguranþei circulaþiei pe drumurile publice, reglementarea cazurilor de nulitate absolutã, revizuirea hotãrârilor judecãtoreºti definitive, reglementarea

vizitei intime în cazul persoanelor private de libertate”, se aratã în comunicat. Conform sursei citate, în Codul penal, la capitolul - “Infracþiuni contra siguranþei circulaþiei pe drumurile publice” - este incriminatã ºi fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, neînmatriculat sau neînregistrat sau cu numãr fals de înmatriculare sau înregistrare. De asemenea, conducerea unui tractor agricol sau forestier, fãrã permis de conducere, se pedepseºte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Totodatã, se propune introducerea unei noi infracþiuni - este vorba de consumul de alcool sau de alte substanþe - ulterior producerii unui accident de circulaþie. Astfel, fapta conducãtorului unui vehicul de a consuma alcool sau alte substanþe psihoactive dupã producerea unui accident de circulaþie care a avut ca rezultat uciderea sau vãtãmarea integritãþii corporale ori a sãnãtãþii uneia sau mai multor persoane, pânã la recoltarea probelor biologice, se pedepseºte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendã. “Dacã persoana aflatã în una din situaþiile de mai sus efectueazã

transport public de persoane, transport de substanþe sau produse periculoase ori se aflã în procesul de instruire practicã a unor persoane pentru obþinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Nu constituie infracþiune consumul de substanþe psihoactive, dupã producerea accidentului de circulaþie care a avut ca rezultat uciderea sau vãtãmarea integritãþii corporale ori a sãnãtãþii uneia sau mai multor persoane ºi pânã la recoltarea probelor biologice, dacã acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sãnãtate sau de vãtãmarea corporalã a conducãtorului auto”, se precizeazã în comunicat. În ceea ce priveºte Codul de procedurã penalã, se propun modificãri care vor fi în concordanþã cu prevederile a opt decizii ale Curþii Constituþionale. “De exemplu, se propune o reglementare distinctã a procedurii recuzãrii procurorului când aceasta intervine în faza de urmãrire penalã de cea care intervine în faþa judecãtorului de drepturi ºi libertãþi, judecãtorului de camerã preliminarã sau a instanþei de judecatã”, menþioneazã sursa citatã. Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere ºi adoptare Parlamentului.

,,Toamna rapsodiilor’’

Compania de Transport Public din Cluj-Napoca organizeazã astãzi, 16 noiembrie, ora 19, la Casa de Culturã a Studenþilor, spectacolul folcloric ,,Toamna rapsodiilor”, spectacol oferit publicului clujean cu prilejul lansãrii albumelor muzicale ale celor douã ansambluri folclorice ce îºi desfãºoarã activitatea sub patronajul companiei.

ce îºi desfãºoarã activitatea sub patronajul companiei. Alãturi de cele douã ansambluri folclorice vor concerta

Alãturi de cele douã ansambluri folclorice vor concerta invitaþii Sava Negrean Brudaºcu, Aurel Tãmaº, Ioan Dordoi, grupul Izvoare, Nicolae Bondoi, Rozalia Iuga ºi Iulia Bucur Roman. Potrivit directorului artistic al Ansamblului ,,Dor Transilvan’’,

dl Tiberiu Groza, singurele ansambluri de întreprindere, în

activitate, din judetul Cluj, îºi aºteaptã spectatorii cu douã producþii artistice de calitate: un album muzical document, ,,Rapsodia Someºanã, cu înregistrãri din 1984 ºi 1994, realizate

de Dumitru Vârtic ºi Gelu Furdui, ºi altul, cel al Ansamblului ,,Dor

Transilvan’’, realizat în acest an, un dialog muzical între cele douã ansambluri îndrãgite ale Clujului.

În mod excepþional, pentru lansarea celor douã albume muzicale, intrarea va fi liberã în limita locurilor disponibile. M.B.

Noi sensuri de circulaþie în cartierele Grigorescu ºi Gheorgheni

În urma adoptãrii unei hotãrâri a Comisiei Municipale de

Sistematizare a Circulaþiei, desfãºuratã la începutul acestei luni, municipalitatea clujeanã pregãteºte implementarea unor mãsuri

de circulaþie rutierã, anunþã administraþia localã prin intermediul

unui comunicat de presã. Potrivit documentului, mãsurile vor fi puse în practicã pânã luna viitoare. Astfel, pe strada Sinaia din cartierul Grigorescu, tronsonul cuprins între strãzile Iancu de Hunedoara ºi Macului, se va circula doar dinspre strada Iancu de Hunedoara spre Macului. De asemenea, pe strada Iancu de Hunedoara, pe zona cu sens unic - între Bd. 1 Decembrie 1918 ºi aleea carosabilã de lângã blocul C1, str. Alexandru Vlahuþã, nr. 21 -, se vor lua în evidenþã noi locuri de parcare pe ambele pãrþi ale carosabilului.

Totodatã, în cartierul Gheorgheni se vor inversa sensurile unice de circulaþie de pe aleea Bãiºoara, între sediul Primãriei

de cartier ºi aleea Bãiþa, cu sensul de deplasare de la Primãrie

spre aleea Bãiþa, inclusiv pe aleea Scãriºoara, noul sens de deplasare fiind dinspre aleea Bãiºoara spre strada Liviu Rebreanu.

A.S.

Lansare de carte la Gherla

Vineri 17 noiembrie 2017, ora 18,00 în Sala Francofonã a Muzeului de Istorie al Municipiului Gherla de pe strada Mihai Viteazu nr.4 are loc lansarea cãrþii „În cazul ãsta, mã retrag într- o romanþã” – o povestire monograficã despre MELANIA URSU” de Cornel Udrea. Moderatorii evenimentului vor fi Mircea Corâbean ºi Cornel Udrea. Cu aceasatã ocazie, cunoscutul ºi apreciatul scriitor ºi om de radio clujean, Cornel Udrea, va acorda autografe ºi se va întreþine cu publicul pe tema ultimului sãu volum. Manifestarea de la Muzeul de Istorie Gherla este organizatã de Clubul Rotary Gherla. SZ.Cs.

6

www.ziarulfaclia.ro

artã-culturã

6 www.ziarulfaclia.ro artã-culturã joi, 16 noiembrie 2017 Festivalul Mozart 2017 Mozart, lumina suavã a soarelui

joi, 16 noiembrie 2017

Festivalul Mozart 2017

Mozart, lumina suavã a soarelui

Puþine zile ne mai despart pânã la deschiderea oficialã a unei noi ediþii Mozart, a 27 – a în desfãºurarea ei fireascã, semn al continuitãþii,

al aprecierii în ideea atât de clar exprimatã de Herbert von Karajan,

citez, “Mozart este Muzica !”. Ediþia 2017 este, veþi realiza personal acest lucru, concentratã

(17 – 23 noiembrie), dar cu nimic mai prejos de ediþiile anterioare. κi pãstreazã aceeaºi þinutã ºi acelaºi cadru – concerte, recitaluri, concurs, cursuri master -, invitaþii fãcând parte din categoria celor cu greutate în viaþa muzicalã mondialã. Noutãþile sunt multe, trebuie recunsocut acest lucru. Cea mai mare

ºi frapantã þine de conducerea Societãþii Române Mozart, conducere

nouã asiguratã de conf dr Silvia Sbârciu în calitate de preºedinte, respectiv conf dr Bianca Temeº (vicepreºedinte), conducere pentru care organizarea festivalului a fost ºi este nu numai o mare provocare, ci ºi o responsabilitate. Festivalul Mozart 2017 va fi o reuºitã, sunt sigur de acest lucru.

‘Requiem’–ul mozartian în deschiderea oficialã

‘Requiem’–ul mozartian în deschiderea oficialã 17 noiembrie, 19. 00, Auditorium Maximum Prin partitura

17

noiembrie, 19. 00, Auditorium Maximum Prin partitura aleasã, este o deschidere în forþã, care va face sala plinã. κi dau concursul Vladimir Kulenovic (dirijor, Statele Unite), soliºtii Diana Þugui (sopranã), Liliana Mattei (mezzosopranã),

vineri,

Tiberius Simu (tenor) ºi Cristian Hodrea (bas / bariton), dirijorul corului Cornel Groza. Este omagiul adus de instituþie profesorului Dorin Pop, de la a cãrui naºtere se împlinesc 100 de ani. Tot în programul primei seri, a fost inclus Concertul pentru clarinet ºi orchestrã de Carl Maria von Weber, solist Mathias Muller (Elveþia).

Concursul Mozart

Aflat la cea de a 24 – a ediþie, concursul este dedicat vocilor. S-au înscris 15 soliºti de operã din þarã – concursul de canto devine internaþional de la urmãtoarea ediþie -, cele douã etape urmând sã

de la urmãtoarea ediþie -, cele douã etape urmând sã se desfãºoare sâmbãtã 18 (faza I)

se

desfãºoare sâmbãtã 18 (faza I) ºi duminicã 19 noiembrie (faza a

II

– a) plus festivitatea de premiere (19. 00).

Juriul este format din profesorul dr Axel Bauni (Berlin), Ioana Bentoiu (Lausanne), Elizabeth Askren (Opera Naþionalã Românã Cluj – Napoca), prof dr Bianca Manoleanu (Universitatea de Muzicã din Bucureºti), conf dr Ramona Eremia (AMGD Cluj – Napoca).

Bucureºti) , conf dr Ramona Eremia (AMGD Cluj – Napoca). Recitalurilecamerale Cursurile master Douã sunt palierele

Recitalurilecamerale

Cursurile master

Douã sunt palierele de interes ale cursurilor master. Primul este dedicat clarinetului ºi este susþinut de profesorul Mathias Muller (Elveþia). Al doilea priveºte arta liedului ºi este condus de profesorul Axel Bauni (Berlin)

Propun întâlnirea cu Arthur Kaganovsky (vioarã, Statele Unite) ºi Szekely Attila (pian), recital programat luni, 20 noiembrie, 19. 00, sala Studio a Academiei de Muzicã ‘Dima’ *

apoi întâlnirea cu Cvartetul Arcadia (marþi, 21 noiembrie, 19. 00, sala Studio) ºi concertul cameral susþinut de ansamblul Diletto musicale, conducerea muzicalã Beres Melinda, solistã Jayoung Kim (flaut, Coreea de Sud), 22 noiembrie, 19. 00, sala Studio. Joi, 23 noiembrie, 18. 30, propunerea se îndreaptã spre op

– ul de referinþã care este Don Giovanni, pe scena Operei Maghiare de Stat Cluj – Napoca, dirijor Selmeczy Gyorgy. Este

o montare ineditã, atrãgãtoare prin dinamism ºi culoare. Revine

pe scena liricã clujeanã Kelle Brigitta, revine dupã o excelentã ‘Musetta’ la Metropolitan Opera !!! Închei rândurile de faþã cu un nou citat dedicat lui Mozart, “Muzica lui Mozart este atât de frumoasã încât ademeneºte îngerii pe pãmânt”, semnat de Alexander von Kleist. Demostene ªOFRON

Festivalul Filmului Francez

Deschidere oficialã cu ‘Django’!

16 – 19 noiembrie * cinematograf Dacia Festivalul Filmului Francez a ajuns la frumoasa vârstã de 21 de ani! 21 de ani de întâlniri memorabile, 21 de ani surprinzãtori, care nu se uitã deloc. Deschiderea oficialã a festivalului are loc joi, 16 noiembrie, 18. 30, cu filmul Django (regia Etienne Comar), film

dedicat unuia dintre marii chitariºti de jazz, Reinhardt Django (1910 – 1953). Compozitor, chitarist, ºef de orchestrã de etnie romã, Django lasã o moºtenire muzicalã bogatã (peste 100 de compoziþii;

filmul dedicat lui putând

fi consideratã o reverenþã adusã unui muzician de excepþie. Tot joi, este programatã pelicula Corporate (regia Nicolas Silhol). Ziua de vineri 17, propune Avant la fin de l’ ete (regia Maryam Goormaghtigh; 16. 30), Souvenir (regia Bravo Defurne; 18. 30) ºi Kiss & Cry (regia Lila Pinell ºi Chloe Mahieu). Sâmbãtã, 18 noiembrie :

înregistrãri,

),

Occindental (regia Neil Beloufa; 15. 00), Swagger (regia Olivier Babinet; 16. 30),

vizionat Toatã memoria lumii (regia Alain Resnais, 1956), Iubirea existã de Maurice Pialat (1961), Cariatidele de

Iubirea existã de Maurice Pialat (1961), Cariatidele de Compte tes Blessures (regia Morgan Simon; 18. 30)

Compte tes Blessures (regia Morgan Simon; 18. 30) ºi Playtime (regia Jacques Tati; 21. 00) În fine, duminicã, 19 noiembrie, sunt programate Le Coeur battant de la ville (este o selecþie de scurtmetraje franceze realizatã de cirticul de film Joachim Lepastier pentru programul ‘La Semaine des Cahiers du Cinema : Architecture et cinema’; 15. 00), Petit Paysan (regia Hubert Charuel; 16. 30), Le Mepris (regia Jean – Luc Godard; 18. 30) ºi Nocturama (regia Bertrand Bonello; 21. 00) Competiþia dedicatã tinerilor regizori propune nume la primul lor lungmetraj artistic. Sunt tineri pe care s-ar putea sã-i întâlnim în anii urmãtori, în selecþia unor festivaluri mari, cum este Cannes, de exemplu. Timpul este cel care va decide pentru aceºti tineri îndrãzneþi, originali, încrezãtori în arta ºi misiunea lor. Mã opresc asupra peliculei Le coeur battant de la ville, în care sunt de

ales în acest caz în care putem vedea filme de început de carierã semnate Alain Resnais sau Agnes Varda.

Culoare aduc ºi peliculele Playtime (regia Jacques tati; 1967), Le mepris/ Dispreþul (regia Jean – Luc Godard; 1963; cu Brigitte Bardot, Fritz Lang, Michel Piccoli) ºi Le Roi et l ‘ oiseau (regia Paul Grimault; 1979; încântãtoare animaþie).

(regia Paul Grimault; 1979; încântãtoare animaþie). Agnes Varda (1984), Villeneuve de Agathe Poche (2015).

Agnes Varda (1984), Villeneuve de Agathe Poche (2015). Este plusul de culoare de care are nevoie orice festival de film, mai

Secþiunea Panorama intereseazã prin pelicule precum amintitul Django (film biografic; 2016; cu acþiune în 1943, în timpul ocupaþiei germane în Franþa; Django

a deschis Berlinala 2017 ! ºi asta spune deja

foarte multe). Ar fi fost excepþional dacã la Cluj – Napoca ar fi fost programat ºi Rodin (regia Jacques Doillon; 2016), tot film biografic, dedicat marelui sculptor francez, cu acþiune plasatã în Parisul anului 1880. Dupã cum un regret îl constituie ºi absenþa expoziþiei French Touch de la Webcreation, lucrãri ce reînnoiesc scrierile audiovizuale având la bazã noile tehnologii, cu materializãri în documentare, benzi animate, jocuri video, toate pentru

absolut toate

Invitatul special este regizorul Morgan

Simon. Nãsuct la periferia parizianã, Simon studiazã biologia ºi comunicarea înainte de

a intra la secþia de scenografie de la La Femis. Între temele preferate se aflã tinereþea ºi marginalizarea. Sã ne bucurãm de filme! Demostene ªOFRON

vârstele.

Sã ne bucurãm de filme! Demostene ªOFRON vârstele. Lansare de carte Uniunea Scriitorilor din România –
Lansare de carte Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj ºi Editura ªcoala Ardeleanã are
Lansare de carte
Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj ºi
Editura ªcoala Ardeleanã are loc lansarea volumului
„Istorii (poezii)” de Doina Cetea (Colecþia ªcoala
ardeleanã de poezie, 2017).
Despre carte ºi autoare vor vorbi Constantin
Cubleºan ºi Vasile George Dâncu. Moderator: Irina
Petraº.
Evenimentul va avea loc joi, 16 noiembrie 2017,
ora 12.00, la sediul Filialei Cluj a USR.
Sandra CIBICENCO
Petraº. Evenimentul va avea loc joi, 16 noiembrie 2017, ora 12.00, la sediul Filialei Cluj a
joi, 16 noiembrie 2017 artã-culturã 7 www.ziarulfaclia.ro Directorul Teatrului „Aureliu Manea” din Turda, Cãtãlin

joi, 16 noiembrie 2017

artã-culturã

7

www.ziarulfaclia.ro

Directorul Teatrului „Aureliu Manea” din Turda, Cãtãlin Grigoraº:

Avem actori tineri fabuloºi în România

urmare din pagina 1

spectacolului. ªi mã gândesc sã formãm tineri capabili sã le ia locul, la un moment dat”, a declarat, pentru cotidianul Fãclia, managerul teatrului. El spune cã a ajuns întâmplãtor la Turda, anul trecut, ºi nu s-a gândit niciodatã cã va deveni managerul unui teatru de stat. „Am simþit imediat potenþialul pe care îl are oraºul. Echipa tânãrã, pe care mi-a prezentat-o domnul primar Cristian Matei, m-a determinat sã mã decid pe loc, ºi sã vin la Turda. Totodatã, a existat o compatibilitate între viziunea mea ºi cea

a Municipalitãþii în privinþa rolului instituþiei

inconsistente, vagi, o zonã de confuzie. Nu mai au valoare gesturile, lucrurile mici, delicate. Simptomele acestea se vãd ºi pe scenã”, afirmã Cãtãlin Grigoraº. Înainte de venirea sa la Teatrul „Aureliu Manea”, instituþia programa o singurã reprezentaþie pe lunã. Cele mai multe erau spectacole invitate, iar actualul manager nu înþelege nici acum de ce se proceda astfel. „Trupa teatrului avea ºase actori, deºi organigrama permitea un numãr de 14. Nu am înþeles nici de ce nu s-au mai fãcut angajãri, de ce nu se fãcea, de fapt, teatru în

fãcut angajãri, de ce nu se fãcea, de fapt, teatru în teatrale în viaþa oraºului, implicit

teatrale în viaþa oraºului, implicit în conºtiinþa locuitorilor sãi”, mãrturiseºte Cãtãlin Grigoraº. El considerã, dupã mai bine de o jumãtate de an de când a preluat funcþia de conducere, cã a fãcut o alegere bunã. „E suficient sã vãd lumina

din ochii spectatorilor ºi din ochii actorilor ca sã spun cã nu îmi pare deloc rãu cã am decis sã vin

la Turda. Azi sunt pe deplin convins cã vom putea

crea lucruri fabuloase. Pretutindeni în România este enorm de mult de lucru, dar mai ales în domeniul culturii, unde sunt necesare multe schimbãri, chiar ºi în legislaþie. Pânã în 1989, se

vorbea în ºoaptã, în interior, se vizionau filme noaptea, la video. ªi în familia mea era la fel. Eu auzeam câte ceva din camera alãturatã, nu aveam acces la proiecþiile nocturne. Era ca o tainã. Pe atunci, oamenii de culturã, de teatru, se hrãneau

cu atmosfera aceea de tainã, transpuneau pe scenã

acea îngrãdire, erau mereu provocaþi de ceva, din punct de vedere intelectual. În libertatea de dupã 1989 lipsesc reperele. Generaþia tânãrã nu mai are

repere, nu mai are modele trainice: sunt

sensul deplin al cuvântului. Erau, într- adevãr, câteva spectacole pentru copii, prezentate, de regulã, cu mobilizarea grãdiniþelor. Un teatru de repertoriu care se respectã are un program bine stabilit, din timp. Prima mãsurã pe care am luat-o a fost scoaterea la concurs a posturilor de actori vacante. 90% dintre cei ce s-au prezentat la concurs au fost tineri. Nu a fost uºor sã facem o selecþie între competitori, toþi au fost foarte buni. Ni se spune, deseori, cã nu mai avem în România generaþia de aur în teatru. Sã ºtiþi cã avem actori tineri fabuloºi în România. Generaþia de aur a jucat în multe filme, s-au turnat multe producþii ºi coproducþii pânã în 1989, marii actori au avut ºi avantajele cinematografiei. Dar azi este foarte greu sã te descopere cineva, ca actor tânãr, ºi sã te promoveze. Îþi faci singur reclamã dacã apari la televizor, sau dacã ai o problemã socialã. Sã revin, însã, la concurs: eu i-aº fi angajat pe toþi cei care ºi-au dorit sã joace pe scena

din Turda: aveau dicþie impecabilã, au cântat foarte bine, au fãcut pantomimã ireproºabilã. Cu pãrere de rãu, am putut angaja doar ºase. Deocamdatã, nu ºtiu cum va arãta bugetul pentru 2018 ºi dacã voi putea sau nu sã mãresc echipa teatralã. În acest moment lucrãm ºi cu actori de la Naþionalul din Cluj ºi cu actori din Bucureºti: aducem aceste repere, nume consacrate, aproape de trupa tânãrã a teatrului”. În acord cu trupa de actori, directorul instituþiei

a decis ca reprezentaþiile teatrale sã se joace

sâmbãtã seara pentru publicul matur, iar duminicã dimineaþa, pentru copii. Evenimentul cultural de mare amploare al anului 2017 de la Turda a fost Festivalul Internaþional de Teatru, care s-a desfãºurat în luna septembrie. Gândind în perspectivã, Cãtãlin Grigoraº invocã posibilitatea de a atrage spre aceastã manifestare fie ºi numai o parte dintre miile de vizitatorii care vin la Salina Turda. ºi Castrul Legiunii a V-a Macedonica, ºi Muzeul de Istorie, ºi spaþiile din jurul edificiilor de cult, ori fosta fabricã de bere din oraº sunt locuri prielnice pentru reprezentaþii teatrale. „Impactul festivalului a fost atât de puternic asupra publicului, încât am convenit, cu toþii, sã avem spectacole ºi în fiecare zi de joi. Lumea este

atrasã de teatru, mai ales tinerii. Publicul care a venit la spectacolele jucate la Festival avea peste 40 de ani. Dupã festival, am constatat, cu nespusã

bucurie, cã tinerii vin sâmbãta seara la teatru

Ca

reacþie, actorii au ales sã se implice în activitãþi recreative în ºcoli, unde au constituit mici trupe

teatrale cu elevi talentaþi. Sunt ºase licee în Turda

ºi la fiecare au fost desemnaþi câte doi actori pentru

astfel de reprezentaþii. Trupele de teatru formate

în acest mod vor participa, în 2018, la a doua ediþie

a Festivalului, fie într-o secþiune separatã, fie în cadrul evenimentului. Nu este exclus sã organizãm

chiar un festival teatral pentru liceeni. Ar fi o

întrecere între tineri ºi un punct de sprijin în susþinerea teatrului, pentru cã ei sunt viitoarea generaþie de spectatori sau poate chiar de actori.

Ar fi ideal ca viitorii actori sã fie familiari cu locul,

cu oraºul, cu întreaga comunitate”, afirmã managerul teatrului, adãugând cã el fiind din Sibiu, încearcã acum sã se acomodeze cât mai repede cu oraºul Turda. Potrivit directorului Cãtãlin Grigoraº, este un mare câºtig faptul cã regizoarea Muriel Manea, fiica

un mare câºtig faptul cã regizoarea Muriel Manea, fiica reputatului regizor Aureliu Manea, este din Turda.

reputatului regizor Aureliu Manea, este din Turda. Ea a montat deja piesa „Tragedian la Jubileu”, dupã Cehov, ºi „În cãutarea sensului pierdut” de Ion Bãieºu, spectacole bine primite de public. Cãtãlin Grigoraº ne mai spune cã Muriel Manea s-a prezentat la concursul organizat pentru postul de regizor ºi a câºtigat competiþia. „Am bucuria de a vedea un regizor construind un spectacol împreunã cu o trupã tânãrã de actori. Muriel se implicã, ea construieºte trupa. Am mare încredere în ea”, a punctat directorul Grigoraº, adãugând cã personajele pe care le-a creionat Muriel, dupã Cehov, sunt fascinante. Fiecare personaj este o apariþie în scenã, iar Muriel le-a creat o foarte puternicã imagine”. Premiera cu „Tragedian la Jubileu” a avut loc în luna octombrie. Spectacolul se joacã pe 18 noiembrie, cu a doua distribuþie. Practic este a doua premierã a aceleiaºi montãri scenice. Din prima ºi a doua distribuþie fac parte actorii Mihaela Deceanu/Maria Salcã, George Sfetcu/Miky Paicu, Alexandra Duºa/Raluca Bîrza-Eremei, Ioan Alexandru Savu, Valentin Oncu. Cãtãlin Grigoraº a arãtat, totodatã, cã un alt câºtig pentru teatru este prezenþa fiicei Clarei Labancz, Eliza Labancz, scenografã ca ºi mama ei, ºi sora lui Muriel Manea. „La nivel naþional sunt în jur de 4000 de absolvenþi de teatru care nu au loc de muncã. Anual ies de pe bãncile facultãþilor aproximativ 300 de absovenþi de artele spectacolului. Unu sau doi au ºansa sã intre într-un teatru, restul se reprofileazã, de regulã”, a punctat Cãtãlin Grigoraº. El spune cã este nepãrat nevoie de o legislaþie pentru segmentul teatrului independent.

Muzeul covoarelor tradiþionale înnobileazã saloanele Mãnãstirii Piatra Craiului

Nu ºtim câte din fabricile noastre producãtoare de covoare din zona Transilvaniei au avut lãudabila iniþiativã de a-ºi aduna, într-un mic muzeu, chintesenþa muncii lor creative care dã

cãldurã, confort ºi culoare locuinþelor noastre ºi ale altor familii ºi instituþii de pe mapamond, unde am exportat tot ce

a fost mai bun ºi trainic cu câteva

decenii în urmã. Poate Cisnãdie, poate Alba Iulia, dar

în

niciun caz la Gherla, unde se þeseau

ºi

plecau în lume cele mai frumoase

covoare orientale din lâna merinos, în culori ºi modele fermecãtoare, adevãrate lucrãri de artã ce au rãmas doar amintiri nostalgice pentru creatorii acelor valori materiale. ªi totuºi, într-un pitoresc sat al Maramureºului milenar, s-a nãscut ideea unui Muzeu al covoarelor tradiþionale,

unde s-a þesut vreo 40 de ani cu suveica

ºi spata, s-a cusut ºi împletit cu ace ºi

undrele, pentru a da forme ºi culoare sutelor de covoare, carpete ºi covoraºe inspirate din bogãþia meºteºugului ºi folclorului popular de mare valoare artisticã. S-a pornit de la Lada cu zestre, ne-a mãrturisit creatoarea acestor valori incomensurabile, doamna Maria Pop, nãscutã în Vadul Izei, dar aºezatã în Deºeºtii Maramureºului, prin cãsãtorie, adicã, acolo unde ºi-a împlinit ºi vocaþia de creatoare a covoarelor ce aduce

neasemuitul frumos al trecutului în contemporaneitate. Formidabil efort, ambiþie, rãbdare ºi motivaþie artisticã sã poþi realiza 70 de covoare din fir de lânã vopsit cu pigment natural. Numai pregãtirea

transfere într-un permanent muzeu al covoarelor tradiþionale, doamna Maria Pop ne-a explicat cã acest act de mare generozitate are motivaþie duhovniceascã, iar din cele trei Mãnãstiri spre care a fãcut primul pas

iar din cele trei Mãnãstiri spre care a fãcut primul pas firelor ºi a recoltãrii plantelor

firelor ºi a recoltãrii plantelor din care a putut obþine mirificele culori care au generat plãcutele broderii, îþi obosesc pânã ºi gândurile, dar pentru creatoarea acestei imense colecþii a însemnat un nobil angajament al vieþii sale. ªi cum valoroasa ºi voluminoasa creaþie a acestor decenii a dorit s-o

al rugãciunii, chemarea divinã a fost mai puternicã la Mãnãstirea Sf. Ioan Iacob Hozevitul de la Piatra Craiului, din spaþiul parohial Bucea. Aici, în douã saloane din zona Paraclisului, au fost expuse circa 300 de lucrãri, în majoritate covoare de diferite dimensiuni ce se remarcã nu doar prin

motivele tradiþionale þesute ºi vopsitul vegetal, ci ºi prin elasticitatea lor, prospeþime ºi rezistenþã. Este adevãrat, adãuga artista Maramureºului, întreþinerea este pretenþioasã, însã pãrintele stareþ, Antonie ºi colectivul de monahi de la aceastã nouã mãnãstire, care ne-au oferit cu generozitate un spaþiu de 300 mp, vor acorda cuvenita atenþie acestor valori ce pot deveni patrimoniale. Noul Muzeu al covoarelor de la Mãnãstirea Piatra Craiului, mai cuprinde, din donaþia doamnei Maria Pop, o veche Ladã de zestre a Maramureºului ºi numeroase obiecte artizanale. Am vãzut aici tradiþionalele costume populare pentru bãrbaþi ºi

femei, draperii, prosoape artizanale, cearºafuri þesute în rãzboi cu nodãturi ºi dantelã, desãgi, cergi, perine cu broderii, inclusiv bãtrânul rãzboi de þesut moºtenit de la bunici, în care s-

au

au generat, în aceastã toamnã, muzeul covoarelor de la Mãnãstirea Piatra Craiului. Acestor creaþii valorice ce înnobileazã ºi mai mult acest spaþiu sacru al rugãciunii noastre, li se adaugã, ca bonus de autor, volumul: ,,Valoarea medicinalã a plantelor pictoriale’’, prin care doamna Maria Pop ne sugereazã reþetele, sau mai bine zis, ne descrie virtuþile tãmãduitoare a multor plante din arealul natural nepoluat.

aceste minunate exponate ce

nãscut

Dumitru VATAU

virtuþile tãmãduitoare a multor plante din arealul natural nepoluat. aceste minunate exponate ce nãscut Dumitru VATAU

8

www.ziarulfaclia.ro

SUBREDACÞIA TURDA - tel. 0737-023.577

publicitate

SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

DEJ - str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075 joi, 16 noiembrie 2017

joi, 16 noiembrie 2017

UNIVERSITATEA DE ªTIINÞE AGRICOLE ªI MEDICINÃ VETERINARÃ DIN CLUJ-NAPOCA

Organizeazã Licitaþie publicã deschisã cu strigare pentru vânzare bunuri rezultate din casare pe anul 2017

Obiectul licitaþiei îl constituie valorificarea prin vânzare, în conformitate cu procedurile cuprinse în HG 841/1995, a obiectelor de inventar scoase din funcþiune pe anul 2017. Lista obiectelor de inventar ce vor fi valorificate se aflã la Biroul Achiziþii Publice. Licitaþia va avea loc la data de 09.01.2018, ora 11, la sediul Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã, Calea Mãnãºtur nr.3-5, Cluj-Napoca. În caz de neadjudecare licitaþia se va repeta în fiecare zi de marþi, în acelaºi loc ºi aceeaºi orã, timp de trei sãptãmâni. Preþul de pornire se aflã în listã. În caz de neadjudecare urmãtoarele zile de desfãºurare a licitaþiei vor fi:

16.01.2018/ora 11 (preþul iniþial ca fi diminuat cu pânã la 20%) ºi 23.01.2018, ora 11 (preþul iniþial va fi diminuat cu pânã la 40%). Cota de cheltuieli de participare este de 20 lei, iar garanþia de participare este de 10% din preþul de pornire pentru cantitatea licitatã, sume care vor fi achitate la casieria universitãþii pânã cel târziu la ora de pornire a licitaþiei. Solicitanþii vor prezenta o copie dupã actul de identitate în cazul persoanelor fizice, respectiv dupã certificatul de înregistrare fiscalã pentru persoanele juridice ºi vor indica în cererea de participare la licitaþie cantitatea ºi felul bunului pe care doresc sã-l liciteze. Alte informaþii: tel: 0264-596.384, int. 157, zilnic între orele 9-12. (41115)

 

Primãria com. Gilãu

organizeazã concurs de recrutare, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 286/2011 pentru ocuparea funcþiei publice contractuale de referent, clasa III, cu studii medii/generale. Proba scrisã se va desfãºura la sediul Primãriei Gilãu, în data de 4 decembrie 2017, ora 10, iar interviul se va susþine în data de 6 decembrie 2017, ora 10. Pentru înscrierea la concurs candidaþii trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiþii:

CONDIÞII GENERALE

 

a)

are cetãþenia românã, cetãþenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a

statelor aparþinând Spaþiului Economic European ºi domiciliul în România;

 

b)

cunoaºte limba românã, scris ºi vorbit;

c)

are vârsta minimã reglementatã de prevederile legale; are capacitate deplinã de exerciþiu;

 

d)

e)

are o stare de sãnãtate corespunzãtoare postului pentru care candideazã, atestatã pe

baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie sau de unitãþile sanitare abilitate; f) îndeplineºte condiþiile de studii ºi, dupã caz, de vechime sau alte condiþii specifice potrivit cerinþelor postului scos la concurs;

g)

nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârºirea unei infracþiuni contra umanitãþii,

contra statului ori contra autoritãþii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, care împiedicã înfãptuirea justiþiei, de fals ori a unor fapte de corupþie sau a unei infracþiuni sãvârºite cu

intenþie, care ar face-o incompatibilã cu exercitarea funcþiei, cu excepþia situaþiei în care a intervenit reabilitarea.

CONDIÞII SPECIFICE:

 

1. Candidatul trebuie sã facã dovada cã aparþine minoritãþii rome.

2. Prezentarea unui certificat de atestare profesionalã.

Informaþii suplimentare la telefon

0264-371646.

(41118)

(CP 37)
(CP 37)
(CC199)
(CC199)

Agenþia Agenþia de de publicitate publicitate

a a ziarului ziarului FÃCLIA FÃCLIA de de Cluj Cluj

preia preia anunþuri anunþuri de de publicitate publicitate

(licitaþii, (licitaþii, citaþii, citaþii, vînzãri, vînzãri, pierderi, pierderi,

matrimoniale, matrimoniale, diverse), diverse),

ºi ºi în în ziarul ziarul ADEVÃRUL. ADEVÃRUL.

aºteptãm aºteptãm la la sediul sediul din din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca,

str. str. Clinicilor Clinicilor nr. nr. 33. 33.

Informaþii Informaþii la la telefon telefon

0264-450.707; 0264-450.707;

0788-476.727 0788-476.727

ºi ºi 0788-307.324. 0788-307.324.

0788-476.727 ºi ºi 0788-307.324. 0788-307.324. SUBREDACÞIA TURDA tel. 0737-023.577 SUBREDACÞIA
0788-476.727 ºi ºi 0788-307.324. 0788-307.324. SUBREDACÞIA TURDA tel. 0737-023.577 SUBREDACÞIA

SUBREDACÞIA TURDA

tel. 0737-023.577

SUBREDACÞIA DEJ

str. 1 Mai nr. 2 orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

DIVERSE

• În conformitate cu O.U.G.

195/2005, privind protecþia mediului, aprobatã prin Legea 265/2006 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi Ord.1798/2007, AUTO PLATINUM CAR WASH SRL-D anunþã începerea demersurilor în vederea obþinerii autorizaþiei de mediu pentru obiectivul “Spãlãtorie Auto” din localitatea Cluj-Napoca, str. Liviu Rebreanu nr.15A, jud. Cluj. Eventualele sugestii ºi reclamaþii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanþilor nr.99, în zilele de luni-joi între orele 9.00-14.00 ºi vineri 9.00-12.00. (39847)

• Pârâtele Criºan Corina ºi Bozdog Lidia Elena sunt chemate la Judecãtoria Turda în data de 04.12.2017 în dosar 2701/328/2008. (41116)

PIERDERI

• AUTO PLUS SRL, CUI 14994414, J12/2202/2002, pierdut certificat constatator pentru puntul de lucru din str. Dorobanþilor nr, 99-101, ap. SP. 2, jud. Cluj. Se declarã nul. (1111503)

• KALLOS PROD COM SRL, CUI

34152038, J12/553/2015, pierdut douã certificate constatatoare. Se declarã nule. (1111501)

• OUTDOOR PARTY SRL având

J12/1709/2017 ºi CUI 37408468 declarã pierdut certificat de înregistrare ºi douã certificate constatatoare cu nr. 23955/ 05.04.2017. Se declarã nule.

(1111505)

• GLOBAL SERVICE ENTERPRISE

SRL având J12/1262/2013 ºi CUI 31528066 declarã pierdute certificatul de înregistrare ºi toate certificatele constatatoare ale societãþii. Se declarã nule.

(1111506)

DECESE

COMEMORÃRI

Suntem alãturi de

colegul nostru Dr. Dorca Virgil în marea suferinþã pricinuitã de pierderea mamei. Sincere condoleanþe. Colectivul Clinicii “Dominic Stanca”.

(1111504)

Societatea Femeilor

Ortodoxe din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ºi Clujului îl roagã pe bunul Dumnezeu sã odihneascã sufletul celui care a fost OPREA CONSTANTIN alãturi de cei drepþi. Sincere condoleanþe familiei îndurerate.

(1111509)

celui care a fost OPREA CONSTANTIN alãturi de cei drepþi. Sincere condoleanþe familiei îndurerate. (1111509)
joi, 16 noiembrie 2017 economia 9 www.ziarulfaclia.ro Evoluþie spectaculoasã a comerþului on-line Comerþul on-line în

joi, 16 noiembrie 2017

economia

9

www.ziarulfaclia.ro

Evoluþie spectaculoasã a comerþului on-line

Comerþul on-line în România va ajunge anul aceasta la aproximativ 2,8 miliarde de euro, în creºtere cu 35% faþã de 2016, peste estimarea iniþialã de 2,5 miliarde de euro, informeazã Asociaþia Românã a Magazinelor Online (ARMO).Evoluþie spectaculoasã a comerþului on-line “Evoluþia comerþului electronic din primele 9 luni ale

“Evoluþia comerþului electronic din primele 9 luni ale anului, precum ºi þintele anunþate de magazinele online pentru cel mai important eveniment de shopping al anului, Black Friday, ne-au determinat sã reevaluãm în creºtere estimarea privind valoarea pieþei comerþului online în 2017, la 2,8 miliarde de euro”, a declarat Florinel Chiº, director executiv al Asociaþiei Magazinelor Online, citat de Agerpres. Anul trecut, comerþul online din România a crescut cu 38%, la o valoare de 2,05 miliarde de euro, conform raportului european privind comerþul electronic realizat de Global Ecommerce Association, plasând România pe primul loc în Europa, dupã rata de creºtere, ºi pe locul doi la nivel global dupã Australia, care a înregistrat un avans

de 40%. “Comerþul online are potenþial foarte bun de creºtere. Dacã la avansul organic al acestei

verticale putem miza ºi pe o strategie naþionalã de digitalizare

care sã permitã dezvoltarea

serviciilor digitale pe suport pentru promovarea micilor afaceri online ºi

a comerþului electronic

transfrontalier, dar ºi pe iniþiative de

dezvoltare a competenþelor digitale

pentru cetãþeni, perspectivele vor fi

chiar mai bune. Ne aºteptãm, de altfel, ca valoarea comerþului online sã ajungã la 5 miliarde de euro pânã în 2020”, a mai spus Florinel Chiº. Conform indicelui DESI (Digital Economic and Society Index), calculat de Comisia Europeanã, rata digitalizãrii economiei, inclusiv în ceea ce priveºte serviciile publice ºi nivelul competenþelor digitale este cea mai redusã în România

competenþelor digitale este cea mai redusã în România prin comparaþie cu celelalte þãri membre ale Uniunii

prin comparaþie cu celelalte þãri membre ale Uniunii Europene, dar cu potenþial uriaº de creºtere. În februarie 2015, însã, România a adoptat Strategia Naþionalã privind Agenda Digitalã pentru România 2020, în scopul îmbunãtãþirii infrastructurii ºi a serviciilor digitale în România, se menþioneazã în comunicat.

Lansatã în 2010, Asociaþia Românã a Magazinelor Online (ARMO) reprezintã magazinele on-line din România ºi susþine interesele membrilor sãi. ARMO a elaborat Codul de Bune Practici ale Magazinelor Online ºi un program de atestare a magazinelor online din România, în conformitate cu acest Cod de Bune Practici.

Creºtere peste aºteptãri a PIB-ului României

Produsul intern brut al României a crescut în 2017 în termeni reali cu 2,6% în trimestrul trei faþã de trimestrul precedent, în timp ce raportat la perioada similarã a anului trecut avansul a fost de 8,8%. fost de 8,8%.

Potrivit estimãrilor “semnal” publicate de Institutul Naþional de Statisticã, în primele nouã luni din acest an, economia României a înregistrat o creºtere cu 7%. “Produsul intern brut în trimestrul trei 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%. Faþã de acelaºi trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creºtere cu 8,8% pe seria brutã ºi cu 8,6% pe seria ajustatã sezonier. În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2017, produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2016, cu 7% pe seria brutã ºi cu 6,9% pe seria ajustatã

sezonier”, se aratã în comunicatul INS, preluat de Agerpres. Institutul Naþional de Statisticã a revizuit în creºtere la 2%, de la 1,7% datele referitoare la avansul PIB în trimestrul doi faþã de trimestrul precedent. La începutul acestei luni, Comisia Naþionalã de Prognozã a revizuit, în sus, estimãrile privind creºterea economicã a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior în prognoza de toamnã. De asemenea, ºi Comisia Europeanã (CE) a revizuit, în sus, estimãrile referitoare la creºterea economiei ºi a deficitului României în 2017 ºi 2018, avertizând totodatã

cã incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creºterea economicã. Conform previziunilor economice de toamnã publicate în data de 9 noiembrie de Executivul comunitar, economia româneascã ar urma sã înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creºtere semnificativã faþã de estimãrile cuprinse în previziunile din primãvarã care indicau un avans al PIB de 4,3%. Prognoza publicatã de Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare (BERD), la începutul acestei luni, aratã cã economia României ar urma sã înregistreze în 2017 o creºtere de 5,3%, urmând ca în 2018 avansul economic sã se reducã uºor, la 4,2%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD ºi-a îmbunãtãþit estimãrile privind

evoluþia economiei româneºti cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% pânã la 5,3%, ºi cu 0,7 puncte procentuale pentru anul urmãtor, de la 3,5% pânã la 4,2%. În luna octombrie, ºi Fondul Monetar Internaþional (FMI) a revizuit în creºtere, de la 4,2% la 5,5%, estimãrile privind evoluþia economiei româneºti în acest an, potrivit raportului “World Economic Outlook”, publicat de instituþia financiarã internaþionalã. De asemenea, FMI ºi-a îmbunãtãþit ºi prognoza privind ritmul de creºtere înregistrat de economia României în 2018, pânã la 4,4%, faþã de avansul de 3,4% preconizat în aprilie. Conform documentului, România ºi Islanda vor consemna în acest an cea mai mare creºtere economicã din Europa, de 5,5%.

EURO

4,6306 lei

DOLAR

3,9108 lei

LIRA STERLINÃ

5,1457 lei

FRANC ELVEÞIAN

3,9654 lei

LEUMOLDOVENESC

0,2235 lei

100 FORINÞI

1,4850 lei

1 gram aur

161,6412 lei

Avocatul Poporului, asaltat de sesizãri privind contribuþiile sociale

Confederaþiile sindicale din România au sesizat miercuri Avocatul Poporului în legãturã cu actul normativ adoptat de Guvern privind transferul contribuþiilor sociale de la angajator la angajat. “Miercuri, 15.11.2017, ora 13:00, confederaþiile sindicale din România vor sesiza Avocatul Poporului în legãturã cu actul normativ adoptat de Guvern privind transferul contribuþiilor sociale de la angajator la angajat”, precizeazã reprezentanþii Blocului Naþional Sindical (BNS). Ordonanþa de urgenþã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care prevede, printre altele trecerea contribuþiilor sociale de la angajator la angajat, a fost publicatã în Monitorul oficial la finele sãptãmânii trecute. Luni, PNL a depus la Avocatul Poporului, o cerere de sesizare a Curþii Constituþionale cu excepþia de neconstituþionalitate a OUG referitoare la modificarea Codului fiscal.

Report de peste 800.000 euro la Loto 6/49

Joi, 16 noiembrie, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/ 40 ºi Super Noroc. La Loto 6/49, la categoria I, reportul este de peste 3,72 milioane de lei (peste 800.000 de euro), la Noroc reportul este de aproximativ 680.000 de lei (peste 146.000 de euro), la Joker, categoria I, reportul depãºeºte 11,60 milioane de lei (peste 2,5 milioane de euro), iar la categoria a II-a reportul trece de 56.000 de lei. La Noroc Plus a rãmas în joc, la categoria I, un report de peste

33.000 de lei, la Loto 5/40, la categoria I,

reportul este de circa 487.000 de lei

(aproximativ 105.000 de euro), iar la Super Noroc, reportul categoriei I este de peste

62.000 de lei.

Paginã realizatã de V. DÃDULESCU

Slujbe libere prin Europa

Angajatorii din Spaþiul Economic European oferã, prin intermediul reþelei EURES România, 1.927 locuri de muncã vacante, în urmãtoarele þãri: • Spania - 800 muncitori necalificaþi la cules cãpºuni, 10 sudori, 3 tehnicieni, 1 inginer automatizãri, 1 montator structuri (panouri) metalice • Portugalia - 300 culegãtori de zmeurã, 30 culegãtori de zmeurã, mure ºi afine • Danemarca - 200 lucrãtori în agriculturã - culegãtori de mazãre • Marea Britanie - 100 muncitori în fabricã, 50 mãcelari, tranºatori, fansonatori, împachetatori carne, 10 operatori procesare carne, 5 ingrijitori persoane la domiciliu • Cehia - 30 ºoferi autobuz, 20

ºlefuitori, pilitori, 15 forjori, 15 operatori CNC,

5 electricieni auto, 5 ºoferi tir, 5 mecanici auto,

1 electrician, 1 tehnician frigidere, 1 tehnician la maºini pentru prelucrarea produselor din

plastic • Germania - 20 ºoferi de camion, 10

persoane în domeniul gastronomiei de sistem, 10 programatori PLC, 4 betoniºti, 4 electricieni în construcþii, 4 excavatoriºti, 4 montatori izolaþii clãdiri, 4 specialiºti sisteme de canalizare, 3 mecanici instalaþii sanitare, termice / de climatizare, 3 operatori utilaje pentru construcþii,

3 zidari, 2 electricieni construcþii cabluri, 2

lucrãtori în construcþii, 2 maiºtri construcþii reþele

de cabluri, 2 maiºtri hidroizolaþii clãdiri, 2 maiºtri construcþii de drumuri, 2 montatori instalaþii electrice, 2 operatori maºini, 2 ospãtari, 1 bucãtar,

1 instalator clãdiri, 1 instalator / montator þevi,

1 manager în construcþii, 1 mecanic instalaþii de climatizare ºi refrigerare, 1 maistru construcþii civile, 1 montator acoperiºuri, 1 muncitor în construcþii din beton armat, 1 operator pompe beton, 1 sudor • Finlanda - 30 montatori izolaþii,

Aproape 900 de posturi vacante în Cluj

La mijlocul acestei sãptãmâni, în evidenþele Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) sunt înregistrate 28.868 de locuri de muncã vacante, dintre care 894 de slujbe sunt disponibile în judeþul Cluj. Cele mai multe posturi libere existã în Bucureºti - 4.781, Prahova - 2.606, Sibiu - 2.240, Arad - 2.065, Dolj - 1.698, Timiº - 1.470 ºi Iaºi - 1.012, la polul opus situîndu-se judeþele Bacãu - 98, Caraº- Severin - 95, Giurgiu -75 ºi Mehedinþi - 45. La nivel naþional, cele mai multe locuri de muncã sunt oferite pentru muncitori necalificaþi, agenþi de securitate, lucrãtori comerciali, confecþioneri - asamblori articole din textile, manipulanþi mãrfuri, montatori subansamble, lãcãtuºi mecanici, vânzatori ºi confecþioneri cablaje auto. Persoanele interesate se pot adresa agenþiilor teritoriale pentru ocuparea forþei de muncã de domiciliu sau de reºedinþã.

ocuparea forþei de muncã de domiciliu sau de reºedinþã. 30 montatori pe linie de producþie •

30 montatori pe linie de producþie • Italia - 40 îngrijitori la domiciliu • Slovacia - 40 operatori producþie • Malta - 15 dulgheri, 10 montatori oþel, 6 zidari, 3 instalatori lifturi, 3 tehnicieni lifturi • Belgia - 2 electricieni întreþinere ºi reparaþii, 2 operatori CNC, 1 bucãtar restaurant de afaceri, 1 magaziner, 1 medic stomatolog, 1 montator semnalizare de cale feratã, 1 montator linie superioarã cale feratã, 1 operator maºinã de îndoit cu forma liberã, 1 sudor semi automat, 1 stivuitorist, 1 ºofer cu experienþã în utilizarea macaralei • Luxembourg - 10 senior tehnicieni Chrome • Ungaria - 5 lãcãtuºi, 5 sudori

Suedia - 3 tehnicieni sistem Mercedes - Benz,

2 specialisti componente auto • Slovenia - 2

îngrijitori curãþenie, 1 electrician auto, 1 mecanic auto, 1 tinichigiu auto • Norvegia -

2 frizeri • Polonia - 2 vânzãtori ºi specialiºti

în servicii clienþi. Persoanele interesate pot viziona ofertele accesând site-ul www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenþiei judeþene pentru ocuparea forþei de muncã de domiciliu sau reºedinþã (AJOFM Cluj - Cluj-Napoca, str. G. Coºbuc nr. 2), unde consilierul EURES îi poate îndruma.

10

www.ziarulfaclia.ro

sport

10 www.ziarulfaclia.ro sport joi, 16 noiembrie 2017 Fotbal Sancþiuni aspre dictate de Comisia de Disciplinã din

joi, 16 noiembrie 2017

Fotbal

Sancþiuni aspre dictate de Comisia de Disciplinã din cadrul AJF Cluj

Întrunitã la începutul acestei sãptãmâni, Comisia de Disciplinã din cadrul Asociaþiei Judeþene de Fotbal, în componenþa Liviu Parlapan, Tiberiu Poraczky ºi Daniel Câmpean, analizând rapoartele arbitrilor ºi observatorilor de la meciurile desfãºurate în perioada 7-14 noiembrie, a aplicat 17 sancþiuni, prin hotãrârea 35 din 14 noiembrie, opt la nivelul Ligii a 4-a (Zona Cluj), ºase la nivelul Ligii a 5-a ºi alte trei la nivel de juniori. În trei situaþii au fost aplicate doar sancþiuni pecuniare. Astfel, CS Floreºti

a

primit o amendã în cuantum de 50 de lei

pentru cinci avertismente încasate în acelaºi joc, Viitorul Gârbãu ºi Unirea 1946 Floreºti au primit amenzi de 40 de lei pentru aceeaºi „infracþiune”. Cea mai drasticã amendã a primit-o Someºul Gilãu, în valoare de 500

de lei, pentru cã nu s-a prezentat la jocul cu AS Viile Dejului, contând pentru etapa a 13-

a

din cadrul Ligii a 4-a, Zona Cluj, programat

pentru data de 13 noiembrie. Potrivit regulamentului, AS Viile Dejului a fost declaratã învingãtoare din oficiu, cu scorul de 3-0. Trei jucãtori au primit câte patru etape de suspendare, precum ºi amenzi cuprinse între 150 ºi 200 de lei. Este vorba de Paul Bãrãian (Armenopolis Gherla), eliminat în minutul 46 al meciului cu Arieºul

Mihai Viteazu, contând pentru etapa a 13-a din cadrul Ligii a 4-a, Zona Cluj, încheiat 1- 1. Potrivit raportului întocmit de observatorul meciului, Teodora Albon, Bãrãian a avut un comportament violent. Tot câte patru etape de suspendare ºi amenzi în cuantum de 150 lei au mai primit alþi doi jucãtori ce activeazã la nivelul Ligii a 5-a, Zona Cluj, respectiv Bogdan Puskas (AMEFA Cluj) ºi Mezei Raiþa (Viitorul Poieni). Primul

a

fost eliminat în minutul 89 al meciului cu

Viitorul Gârbãu, încheiat 2-2, ºi potrivit observatorului Cornel Florea, acesta a adresat injurii la adresa arbitrului. Cel de-al doilea a interceptat cartonaºul roºu în minutul 83 al partidei cu Speranþa Jucu, câºtigat de Viitorul Poieni cu 2-1. Potrivit raportului întocmit de observatorul Ionel Suciu, jucãtorul în cauzã a adresat injurii la adresa arbitrului Vasile Daniel Telecan. O suspendare consistentã, de trei etape, a primit ºi Cãlin Budiºan, de la CS Floreºti. Cele mai mici amenzi dictate de Comisia de Disciplinã din cadrul AJF Cluj au fost în

cuantum de 5 lei, beneficiari fiind juniorii Alexandru Buda (Someºul Gilãu) ºi Bogdan Pop (Unirea Iclod).

 

Alvio Cuzdrioara, la primul eºec

Înaintea ultimei etape a returului în campionatul Ligii a 5-a, Zona Dej, Viitorul Rãzbuneni a preluat ºefia clasamentului, dupã ce a câºtigat derby-ul cu Alvio Cuzdrioara, contând pentru runda a 10-a. Viitorul ºi-a valorificat avantajul terenului propriu ºi s-a impus cu 5-3, dupã un start nebun de meci, cu trei goluri marcate în primele opt minute. De altfel, ºapte din cele opt goluri au fost înscrise în prima reprizã, respectiv în primele 35 de minute. Alvio Cuzdrioara a contabilizat primul eºec din acest sezon, în vreme ce Viitorul Rãzbuneni are victorii pe linie. În Zona Mociu, Luceafãrul Ghiriºu Român a profitat de faptul cã Unirea Cãmãraºu a stat ºi s-a distanþat la nouã puncte în fruntea clasamentului, dupã ce a dispus de Unirea 2 Gãdãlin cu 10-0. În mod surprinzãtor, Gloria Cãtina a fost învinsã de Meteor 2016 Mociu.

Cristian FOCªANU Informaþii puse la dipoziþie de Asociaþia Judeþeanã de Fotbal Cluj- Napoca, prin amabilitatea domnului preºedinte Vasile Marc.

Fotbal

Când portocalele sunt

acre

Euforici dupã victoria obþinutã în faþa rezervelor Turciei, în amicalul disputat la Cluj, pe stadionul „Dr. Constantin Rãdulescu”, „tricolorii” ºi-au propus sã facã suc din celebra „Portocalã Mecanicã”, însã „storcãtorul” a dat rateuri, iar ambiþiosul Cosmin Contra a înregistrat prima înfrângere ca selecþioner. „Guriþã” va trebui sã se obiºnuiascã cu rezultate ca cel înregistrat marþi searã, pe „Naþional Arena” ºi sã nu trãiascã cu impresia cã antreneazã vreo naþionalã intangibilã. O fi ratând batavii calificarea la Campionatul

Mondial din Rusia, dar tot ne bat ºi legaþi la ochi, la orice orã, în orice

zi ºi în orice locaþie de pe glob. Dacã

în cazul nostru, ratarea calificãrii la mondial este consecinþa non- valorii, în cazul Olandei este un accident. Olanda s-a impus cu scor de neprezentare, prin golurile marcate de Depay, Babel ºi De Jong, în minutele 47, 56 ºi 81. Rezultatul nu este numai în acord cu realitatea din teren, confirmatã de statisticã, unde România a fost

superioarã doar la

faulturi, scor

19-17, ci ne aratã în aceeaºi mãsurã distanþa care a existat dintotdeauna între ai noºtri „mercenari” ºi olandezi. Ar mai fi de adãugat cã dintre cei doi jucãtori ai CFR-ului aflaþi în lot, Ovidiu Hoban a început ca titular, fiind înlocuit în minutul 75, cu Pintilii, în vreme ce Deac a rãmas rezervã neutilizatã.

Danemarca, ultima calificatã la mondial

Danemarca a ocupat, marþi searã, ultimul loc rãmas vacant la Campionatul Mondial, al cãrui turneu final va avea loc anul viitor,

„Mã doare-n paiºpe”, pare a spune selecþionerul Cosmin Contra, dupã înfrângerea cu Olanda, care i-a
„Mã doare-n paiºpe”,
pare a spune selecþionerul
Cosmin Contra, dupã
înfrângerea cu Olanda,
care i-a stricat
invincibilitatea
Alte rezultate
înregistrate în amicalele
disputate marþi
• Anglia – Brazilia
0-0
• Coreea de Sud – Serbia 1-1
• Argentina – Nigeria
2-4
• Qatar – Islanda
1-1
• Slovacia – Norvegia
1-0
• Rusia – Spania
3-3
• Ungaria – Costa Rica
1-0
• Austria – Uruguay
2-1
• Belgia – Japonia
1-0
• Germania – Franþa
2-2
• Þara Galilor – Panama
1-1
• Portugalia – SUA
1-1

în Rusia. Fosta adversarã a României din preliminarii a câºtigat manºa secundã a barajului cu Irlanda. În meciul disputat la Dublin, scandinavii s-au impus cu 5-1, dupã ce gazdele au deschis scorul în minutul 6, prin Duffy. Oaspeþii au întors rezultatul înainte de pauzã, graþie lui Christensen ºi Eriksen, care au punctat în minutele 29 ºi 32. Repriza secundã a fost dominatã copios de oaspeþi, care ºi-au trecut în cont 11 ocazii, ºase ºuturi pe spaþiul porþii lui Randolph ºi alte trei goluri, marcate de Eriksen (minutele 63, 74) ºi Niklas Bendtner, ultimul, intrat pe teren în minutul 84, în

locul lui Jorgensen, stabilind scorul final în minutul 90, din penalty. La scorul de 1-0, irlandezii au ratat ºansa de a-ºi mãri avantajul, dar Murphy a ºutat în plasa lateralã. Martin O’Neill, selecþionerul „verzilor”, a ales sã înfrunte Danemarca cu o formulã cel puþin ciudatã, respectiv 1-4-5-1, pe care mulþi antrenori nu o mai folosesc nici la antrenamente. Acum se cunosc toate echipele calificate la turneul final de anul viitor: Rusia, Brazilia, Iran, Japonia, Mexic, Belgia, Coreea de Sud, Arabia Sauditã, Germania, Anglia, Spania, Nigeria, Costa Rica, Polonia, Egipt, Islanda, Serbia, Portugalia, Franþa,

Uruguay, Argentina, Columbia, Panama, Senegal, Maroc, Tunisia, Elveþia, Croaþia, Suedia ºi Danemarca. Marile absenþe sunt Italia ºi Olanda, prezenþe obiºnuite la marile competiþii ale sportului rege.

Cristian FOCªANU

Tenis

Federer, calificare logicã în „careul de aºi”

Elveþianul Roger Federer, devenit principal favorit la câºtigarea Turneului Campionilor,

dupã retragerea spaniolului Rafael Nadal, forþat sã declare forfait pentru ultimele douã partide din faza grupelor datoritã unei accidentãri la genunchi, s-a calificat în „careul de aºi” al competiþiei gãzduitã de Londra. De ºase ori câºtigãtor al Turneului Campionilor, Federer l-

a dovedit pe germanul Alexander Zverev, în trei

seturi, scor 7-5, 5-7, 6-1, dupã douã ºi 15 minute. Germanul a servit mai mulþi aºi, dar a ºi fãcut

mai multe duble greºeli ºi erori neforþate. În

primul set, în care cei doi jucãtori au mers cap la cap, valorificându-ºi avantajul propriului serviciu, Zverev a condus cu 4-0, iar la 6-5 a irosit o minge de set! În setul secund, elveþianul

a condus cu 2-0, însã Zverev a reuºit douã break-

uri. Setul decisiv s-a aflat la discreþia „bãtrânului” Federer, care a cedat un singur game. Stors de energie, Zverev a fãcut 14 erori neforþate ºi trei duble greºeli. Scorul „directelor”

a devenit 3-3. Numai în acest sezon, Federer ºi

Zverev s-au aflat faþã în faþã de patru ori, în Cupa

Hopman, la Halle, Montreal ºi la Turneul

ori, în Cupa Hopman, la Halle, Montreal ºi la Turneul Campionilor, victoriile fiind împãrþite. În celãlalt

Campionilor, victoriile fiind împãrþite. În celãlalt meci al Grupei „Boris Becker”, debutantul Jack Sock, proaspãt campion la mastersul de la Paris- Bercy, l-a învins pe croatul Marin Cilic, finalist

în acest sezon la Wimbledon. Yankeul a revenit

de la 0-1 la seturi ºi s-a impus cu 5-7, 6-2, 7-6,

dupã douã ore ºi 31 de minute de la primul

serviciu. Sock a început perfect meciul, cu un break, dar a cedat primul set, iar în decisiv, Cilic

a condus cu 3-0, însã americanul a reuºit un

come-back de senzaþie. Pare greu de crezut, dar Sock îl conduce pe Cilic la general cu 3-0. În condiþiile în care Federer a arestat primul loc în grupã, pentru cel de-al doilea loc se bat Sock ºi Zverev, în vreme ce Marin Cilic nu mai pãstreazã ºanse la calificare. În ultima etapã, Federer joacã cu Cilic, iar Zverev îl înfruntã pe Sock.

Horia Tecãu are interzis în semifinale

Perechea româno-olandezã formatã din Horia Tecãu ºi Jean Julien Rojer, campioanã în acest sezon la Australian Open, a pierdut ºi cel de-al doilea meci din cadrul Grupei „Eltingh – Haarhuis”, 6-7, 6-7 cu Henri Kontinen ºi John Peers. În urma acestui rezultat, Tecãu ºi Rojer nu mai au nici o ºansã de a se califica în semifinalele probei de dublu din cadrul Turneului Campionilor. În ultimul meci, programat astãzi, Tecãu ºi Rojer vor juca cu perechea Ryan Harrison – Michael Venus.

Cristian FOCªANU

joi, 16 noiembrie 2017 social 1 1 www.ziarulfaclia.ro MEN: 55.000 de profesori vor fi abilitaþi

joi, 16 noiembrie 2017

social

11

www.ziarulfaclia.ro

MEN:

55.000 de profesori vor fi abilitaþi curricular în urmãtorii patru ani, prin proiectul CRED

55.000 de profesori din România vor fi abilitaþi curricular în urmãtorii patru ani, prin proiectul strategic „Curriculum relevant, educaþie deschisã pentru toþi” (CRED). Contractul de finanþare privind derularea proiectului a fost semnat marþi, 14 septembrie, de ministrul Educaþiei Naþionale, Liviu Marian Pop, ºi ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica. Proiectul se va derula în perioada 2017-2021 ºi are un buget de aproximativ 42 milioane de euro. Conform celor anunþate de MEN, pentru a asigura acoperire naþionalã, CRED beneficiazã de un parteneriat activ la nivel local: trei inspectorate ºcolare judeþene (Bihor, Iaºi ºi Bucureºti) ºi opt Case ale Corpului Didactic (Botoºani,

Braºov, Bucureºti, Buzãu, Cluj, Olt, Teleorman ºi Timiº). „Pentru desfãºurarea activitãþilor de formare vor fi alcãtuite 2.750 grupe de profesori în toate judeþele ºi în Capitalã. Numãrul total de ore de formare la nivel naþional este de 330.000, implicând aportul a 900 de formatori. Toþi cei 55.000 de participanþi la cursurile de formare vor primi o subvenþie în cuantum de 600 de lei. Suplimentar, pentru cadrele didactice generatoare de bune practici vor fi acordate 150 de premii. De asemenea, vor fi elaborate 18 ghiduri metodologice care acoperã toate disciplinele prevãzute în noile planuri-cadru pentru învãþãmântul primar ºi gimnazial, respectiv 7.200 de resurse educaþionale deschise (RED)

pentru toate disciplinele. Acestea vor fi accesibile elevilor ºi cadrelor didactice atât în centrele de resurse educaþionale deschise, cât ºi pe o platformã on-line de e-learning” – precizeazã MEN. În primele luni ale proiectului va fi facilitatã în rândul decidenþilor ºi partenerilor educaþionali abordarea curricularã unitarã ºi coerentã, centratã pe competenþe, cu scopul de a asigura oportunitãþi egale pentru elevii aparþinând grupurilor dezavantajate, inclusiv pentru cei reintegraþi în programe de tip „A doua ºansã”. Totodatã, prin intermediul activitãþilor incluse în CRED, se are în vedere creºterea calitãþii ºi relevanþei educaþiei în ºcolile aflate în zone cu populaþie vulnerabilã, þinta fiind reducerea

ratei de pãrãsire timpurii a învãþãmântului prin implementarea de proiecte inovative axate pe dezvoltarea competenþelor-cheie, în contexte de învãþare curriculare ºi extracurriculare stimulative si motivaþionale, pentru cel puþin 2.500 de elevi. De asemeni, proiectul „Curriculum relevant, educaþie deschisã pentru toþi” reprezintã „o intervenþie sistemicã destinatã prevenirii fenomenului de pãrãsire timpurie a ºcolii prin mãsuri care sã susþinã aplicarea inovativã ºi sustenabilã a noului curriculum naþional ºi creºterea accesului la experienþe de învãþare de calitate ale elevilor din învãþãmântul primar ºi gimnazial” – mai precizeazã MEN.

M. TRIPON

Minorã accidentatã la coborârea din tramvai

O persoanã a fost rãnitã în urma unui

accident rutier petrecut marþi, 14 noiembrie, în jurul orei 13:10, pe Bulevardul Muncii, din municipiul Cluj- Napoca. Potrivit IPJ Cluj, un bãrbat de 40 de ani, din Mãriºel, în timp ce conducea o autoutilitarã pe Bulevardul Muncii, înspre localitatea Apahida, s-ar fi angajat în depãºirea tramvaiului oprit în staþie, accidentând astfel o minorã, de 11 de ani, care cobora din tramvai. Accidentul s-a soldat cu rãnirea gravã a minorei, aceasta fiind transportatã la unitatea medicalã pentru acordarea îngrijirilor de specialitate. D.S.F.

Gherlenii previn furturile

Din pãcate, în ultima perioadã, peste tot

a crescut numãrul infracþiunilor. Nu face

excepþie nici municipiul Gherla, unde, mai

ales în pragul iernii, hoþii dau tot mai mult târcoale prin gospodãriile populaþiei. Chiar în ultimele zile au avut loc furturi

în locuinþe, îndeosebi la periferia oraºului.

Autoritãþile locale ºi populaþia încearcã prin orice mijloace sã combatã acest fenomen neplãcut. Instituþiile statului ºi cele private fac contracte cu diferite firme specializate

în supraveghere umanã ºi electronicã. Numai cunoscuta firmã dejeanã VASROM are în supraveghere un numãr mare de societãþi ºi lãcaºuri de cult de pe raza oraºului Gherla. Chiar ºi impozanta Cetedralã Armeneascã (unde se aflã renumita picturã „Coborârea lui Isus de pe Cruce” de Rubens) din centrul municipiului se aflã printre obiectivele supravegheate electronic de respectiva firmã. Paza bunã trece primejdia rea! – iatã sloganul dupã care se orienteazã gherlenii în prevenirea

cazurilor de furt ºi tâlhãrie. Trebuie sã avem

în vedere ºi ieºirea masivã a puºcãriaºilor,

conform ultimelor hotãrâri ale Ministerului Justiþiei. Gherlenii au motive de îngrijorare,

penitenciarul se aflã doar la doi paºi de ei

ultimii ani firma dejeanã asigurã paza

umanã ºi electronicã în mai multe comune

din împrejurimile municipiului de la confluenþa Someºurilor. Exact în acele

localitãþi rurale, siguranþa ºi liniºtea publicã contribuie la scãderea infracþiunilor. Desigur, mai sunt excepþii, dar în ziua de astãzi este mare lucru când ºtii cã cineva

SZ.Cs.

are grijã de tine.

În

Primãria Gherla face ordine în cartierele municipiului

A sosit timpul ca edilii

municipiului Gherla sã facã ordine ºi în jurul blocurilor de locuinþe din cele trei cartiere ale oraºului, unde “imaginea” de pe

balcoanele apartamentelor nu este tocmai pe placul ochilor.

Occident nu vedem aºa

ceva, balcoane îndesate cu fel ºi fel de rufe sau alte obiecte de uz gospodãresc. Iatã cã la recenta ºedinþã a Consiliului Local Gherla gospodarii oraºului au luat hotãrâri ºi în domeniului aspectului estetic al blocurilor. Astfel, locatarii care stau la bloc ºi îºi scuturã pe fereastrã covoarele, cearºafurile sau pãturile vor fi aspru pedepsiþi. Este cea mai recentã hotãrâre a Primãriei Gherla, votatã de consilieri la ultima ºedinþã. Iniþiativã bunã, þinând cont ºi de menþinerea ordinii ºi curãþeniei în spaþiile respective. Vor fi amendaþi ºi cei care îºi pun rufele la uscat în public, cei care aruncã gunoaiele în alte locuri decât cele stabilite de administraþia localã, cei care aruncã resturile de seminþe ºi chiºtoacele de þigarã pe jos (oh, dar câþi mai sunt în zilele noastre!). Nu scapã nici cei care murdãresc cu fel ºi fel de înscrisuri zidurile ºi statuile sau

În

cu fel ºi fel de înscrisuri zidurile ºi statuile sau În posesorii de autoturisme care îºi

posesorii de autoturisme care îºi curãþã maºinile pe spaþiul public sau circulã cu ele murdare. O serie de legi au fost stabilite ºi pentru agenþii economici de pe raza municipiului. ªi ei trebuie sã fie mai gospodari ºi mai responsabili în domeniul menþinerii curtãþeniei în jurul firmelor. Lista cu noile reguli ºi cu

amenzile este una foarte lungã. Primãria Municipiului Gherla a împuternicit poliþiºtii locali sã constate astfel de fapte ºi sã aplice amenzile. Banii încasaþi din amenzi vor ajunge la bugetul local. Deci, gherleni, fiþi mai atenþi cu tot ce faceþi în împrejurimile blocurilor de locuinþe, altfel buzunarele voastre se vor goli! SZ.Cs.

Burse speciale pentru studenþii cercetãtori din UBB

Universitatea Babeº-Bolyai a anunþat, la începutul acestei sãptãmâni, cã oferã, în acest an universitar, 60 de burse, cu o valoare lunarã de 1.100 lei, pentru studenþii cu activitate universitarã foarte bunã ºi performanþe în domeniul cercetãrii ºtiinþifice. „Potrivit deciziilor anunþate de comisiile de concurs, 17 dintre bursierii anului universitar 2017-2018 sunt studenþi la nivel licenþã, iar 43 sunt înscriºi la programele de master ale UBB. Bursele sunt acordate studenþilor la nivel licenþã ºi master, în urma unei selecþii în cadrul cãreia au fost luate în considerare descrierea ºi susþinerea publicã a proiectului de cercetare propus de studenþii înscriºi în competiþie, lucrãrile publicate ºi comunicãrile ºtiinþifice, precum ºi mediile anilor de studii, media obþinutã la licenþã sau cea de admitere la master” – se precizeazã într-un comunicat al UBB, remis presei. Conform contractului pentru acordarea bursei speciale, studenþii trebuie sã prezinte rezultatele cercetãrii care a constituit subiectul bursei la cel puþin o conferinþã ºtiinþificã desfãºuratã pe perioada bursei sau sã facã dovada înscrierii la cel puþin o conferinþã desfãºuratã dupã încheierea finanþãrii. Sub îndrumarea conducãtorului ºtiinþific, studenþii bursieri vor pregãti rezultatele cercetãrii pentru publicare ºi se angajeazã prin contract sã aibã, pânã la finalizarea bursei, cel puþin o lucrare publicatã sau trimisã spre publicare (cu confirmarea editorialã de primire) la reviste ºtiinþifice universitare indexate în baze de date internaþionale - Web of Science, SCOPUS sau ERIH Plus - ºi editate în alte centre universitare decât Cluj- Napoca. De asemeni, bursierii vor susþine cel puþin o prezentare a rezultatelor cercetãrii în cadrul Colegiului Virtual Next Generation. „Bursele sunt acordate pentru stimularea performanþei ºi a cercetãrii ºtiinþifice de excelenþã în rândul studenþilor noºtri. Aceasta, în condiþiile în care Universitatea Babeº-Bolyai se aflã constant pe primele locuri din þarã de mai mulþi ani, având o culturã a competitivitãþii ºi þinteºte spre excelenþã în domeniile pe care le abordeazã, de la cercetare ºi act educaþional, la implicarea în comunitate ºi relaþia cu studenþii ei”, declarã prorectorul UBB responsabil de cercetare, competitivitate-excelenþã ºi

publicaþii ºtiinþifice, prof. univ. dr. Daniel

David.

M. T.

Sãnãtate

Exerciþiile fizice regulate previn îmbãtrânirea creierului

Exerciþiile fizice efectuate în mod regulat pot contribui la reducerea deteriorãrii creierului odatã cu înaintarea în vârstã, informeazã Xinhua, citând rezultatele unui studiu de referinþã realizat în Australia, ºi publicat de Institutul Naþional pentru Medicinã Complementarã din Australia (NICM) al Universitãþii de Vest din Sydney. Cercetarea a demonstrat cã exerciþiile fizice de tip aerob pot îmbunãtãþi în mod semnificativ sãnãtatea regiunii stângi a hipocampului. Hipocampul este

zona din creier responsabilã de consolidarea informaþiei din memorie de scurtã duratã în memorie de lungã duratã. În mod obiºnuit, volumul creierului descreºte cu aproximativ 5% la fiecare deceniu, începând de la 40 de ani. Cu toate cã oamenii de ºtiinþã nu au putut dovedi cã exerciþiile fizice mãresc volumul creierului, aceºtia au descoperit cã sãnãtatea emisferei stângi este îmbunãtãþitã prin astfel de activitãþi efectuate în mod regulat. ‘’În timpul activitãþii fizice este produsã o substanþã numitã factor

neurotrofic derivat din creier (BDNF), ce poate contribui la prevenirea declinului asociat înaintãrii în vârstã prin reducerea deteriorãrii creierului’’, a explicat Joseph Firth, unul dintre autorii principali ai studiului. ‘’Informaþiile noastre au arãtat cã mai degrabã decât creºterea dimensiunii hipocampului, principalele beneficii pentru creier se datoreazã faptului cã exerciþiile aerobe încetinesc scãderea volumului creierului. Cu alte cuvinte, exerciþiile fizice pot fi considerate un program de întreþinere pentru creier’’, a adãugat acesta.

În colaborare cu Universitatea din Manchester din Marea Britanie, echipa lui Firth a examinat rezultatele a 14 studii clinice care au analizat efectele programelor de exerciþii fizice asupra volumului creierului. Creierele studiate aparþineau unor participanþi între 24 ºi 76 de ani, vârsta medie fiind de 66 de ani. Studiile au inclus 737 de scanãri tomografice ale creierelor unei varietãþi de persoane - sãnãtoase, cu boli mintale ºi cu dizabilitãþi cognitive, precum boala Alzheimer.

12

www.ziarulfaclia.ro

ultima orã

12 www.ziarulfaclia.ro ultima orã joi, 16 noiembrie 2017 Octavian Bour ZEXE! Preºedinte „cu acte în regulã”

joi, 16 noiembrie 2017

Octavian Bour ZEXE!
Octavian Bour
ZEXE!

Preºedinte „cu acte în regulã”

urmare din pagina 1

sãu rus Vladimir Putin ºi spre ne-surprinderea nimãnui, nu

a avut nicio întrevedere cu ºefii statelor vecine Ucraina ºi

România, dar nici cu alþi preºedinþi din UE. Într-un an, cât alþii în zece, preºedintele a fost huiduit de unii ºi lãudat de

alþii, a fost þinta glumelor, dar a indus ºi fricã. Numeroasele ameninþãri (am spune) la adresa celor ce-i sunt potrivnici, în special a unioniºtilor, avertizându-i „sã nu se joace cu

focul”, fac din „domnia sa” un om mediocru

Washingtonul ºi Bucureºtiul cã au provocat criza politicã de la Chiºinãu, iar susþinerea tendinþelor unioniste ar fi o ameninþare la securitatea R. Moldova. Ne-preºedintele a declarat, într-un interviu, cã cei 5000 de studenþi care primesc burse de studii în România sunt spãlaþi pe creier ca

A acuzat

sã se considere români, nu moldoveni. ªi pentru cã este un internaut nelipsit de pe reþelele de socializare, Igor Dodon

a marcat un an de preºedinþie tot pe Facebook, anunþând cã “lucrurile mari abia urmeazã.” Ce mai ramâne de spus? Vom trãi ºi vom vedea

Marius Oprea, Cristian Danileþ ºi Paul Dumitriu, invitaþi la Comisia SIPA

Istoricul Marius Oprea, judecãtorul Cristi Danileþ ºi procurorul Paul Dumitriu vor fi invitaþi la Comisia parlamentarã de anchetã privind arhiva SIPA, a cãrei ºedinþã urmeazã sã aibã loc sãptãmâna viitoare. “Istoricul Marius Oprea a fost amintit de domnul Andronic ºi, de asemenea, domnul Cristian Vasilicã Danileþ, ca fiind persoane care au dat declaraþii, care au spus, au povestit în legãturã cu arhiva SIPA. Domnul Marius Oprea a fãcut parte, ca

ºi domnul Danileþ, din prima comisie de studiere, arhivare,

sistematizare a arhivei DGPA dupã desfiinþare. De asemenea, vreau sã propun sã îl invitãm la audiere ºi pe domnul Paul Dumitriu, care, de asemenea, a fãcut parte din prima comisie de studiere a arhivei SIPA”, a precizat preºedintele comisiei, ªerban Nicolae. Senatorul Mihai Goþiu (USR) a propus invitarea la audieri a lui Mugur Ciuvicã, dar ºi a fostului ministru al Justiþiei Rodica Stãnoiu. El a declarat, de asemenea, cã ancheta comisiei ar trebui extinsã ºi la perioada dinaintea anului 2005. “Sã avem în vedere la aceste audieri ºi ceea ce s-a întâmplat înainte de anul 2005, modul în care s-a constituit aceastã arhivã, cine a avut acces la ea înainte de anul 2005, în ce scopuri era folositã”, a precizat el.

Meteo

Meteo PROGNOZA ZILEI DE VINERI, 17 NOIEMBRIE 2017 10°C 4°C - Cer mai mult noros. -

PROGNOZA ZILEI DE VINERI, 17 NOIEMBRIE 2017

10°C

Meteo PROGNOZA ZILEI DE VINERI, 17 NOIEMBRIE 2017 10°C 4°C - Cer mai mult noros. -

4°C

Meteo PROGNOZA ZILEI DE VINERI, 17 NOIEMBRIE 2017 10°C 4°C - Cer mai mult noros. -

- Cer mai mult noros.

- Soarele rãsare la ora 7:31 AM

- Soarele apune la ora 4:49 PM

Sindicaliºtii de la Aeroportul Avram Iancu au protestat în faþa Consiliului Judeþean

Aproximativ 120 de membri ai Sindicatului Independent al Aeroportului Internaþional “Avram Iancu” au protestat miercuri în faþa Consiliului Judeþean (CJ) Cluj faþã de întârzierile în acordarea autorizaþiilor de reparaþii ºi construcþii la infrastructura aeroportuarã. “Protestãm deoarece suntem nemulþumiþi de faptul cã prin decizia din 22 septembrie, CJ Cluj a anunþat schimbarea conducerii aeroportului, iar relaþiile s-au deteriorat. Directorul aeroportului a rãmas în funcþie, dar planeazã o stare de incertitudine asupra managementului. De asemenea, suntem nemulþumiþi de întârzierile în acordarea de cãtre CJ Cluj, în special în ultima perioadã, a autorizaþiilor de reparaþii ºi construcþii a infrastructurii aeroportuare, cu consecinþa afectãrii derulãrii cursive ºi în siguranþã a activitãþii operaþionale, cu implicaþii directe asupra traficului aerian. Sunt necesare reparaþii la pista veche, care a devenit cale de rulare ºi se întârzie cu emiterea autorizaþiei de peste o lunã, orice întârziere ducând la întârzieri în traficul aerian”, a declarat unul dintre protestatari.

traficul aerian”, a declarat unul dintre protestatari. Manifestanþii au scandat “Vrem dezvoltare, nu blocare”,

Manifestanþii au scandat “Vrem dezvoltare, nu blocare”, “Alin Tiºe ce faci mâine, ne laºi fãrã pâine?” ºi au purtat pancarte cu mesaje precum “Nu blocaþi dezvoltarea aeroportului”, “Noi nu suntem manipulaþi”. Sindicaliºtii spun cã vor continua ºi joi protestul.

Conducerea CJ Cluj a ieºit în faþa instituþiei, alãturi de mai mulþi angajaþi. “Am propus o întâlnire cu sindicaliºtii de la aeroport pentru a vedea care sunt doleanþele lor faþã de aparatul de specialitate ale CJ Cluj”, a declarat preºedintele sindicatului din CJ Cluj,

Cristina Bobinã. Ea a mai spus cã manifestãrile care pun presiune asupra funcþionarilor CJ Cluj sunt “inacceptabile ºi contraproductive, deciziile din cadrul instituþiei fiind luate exclusiv cu respectarea legii ºi în niciun caz în stradã”.

Daniel Buda:

Raportul MCV este expresia neputinþei ºi a incompetenþei Guvernului PSD-ALDE

Eurodeputatul Daniel Buda considerã cã raportul MCV publicat de Comisia Europeanã este expresia neputinþei ºi a incompetenþei Guvernului PSD-ALDE care întoarce România la nivelul anilor 2000. “Comisia Europeanã a publicat raportul MCV pe justiþie, în care România

este din nou pusã la colþ în special din cauza atacurilor din ultimele

de

independenþa sistemului judiciar. Acest lucru reprezintã o sursã

serioasã de îngrijorare pentru Comisie care, prin

prim-

vicepreºedintelui Frans Timmermans ne transmite faptul cã þara noastrã a încetinit punerea în aplicare a recomandãrilor restante, existând riscul redeschiderii unor capitole care au fost considerate deja închise. Din pãcate, Guvernarea PSD-ALDE ºi, mai ales ministrul Justiþiei, domnul Tudorel Toader, nu au

vocea

luni

faþã

þinut cont de

recomandãrile din

raportul MCV din luna ianuarie 2017 ºi nici de

din raportul MCV din luna ianuarie 2017 ºi nici de recomandãrile verbale pe care însuºi prim-

recomandãrile verbale pe care însuºi prim- vicepreºedintele Comisiei, domnul Frans Timmermans, le-a transmis României în luna februarie a acestui an din plenul Parlamentului European atunci când a avut loc dezbaterea pe marginea statului de drept ºi a democraþiei din România. În acea perioadã, peste 400.000 de mii de români din peste 50 de oraºe din þarã ºi strãinãtate au ieºit în stradã pentru a cere abrogarea ordonanþei de urgenþã nr. 13 care modifica, la

ceas de searã, Codul Penal ºi de Procedurã Penalã”, aratã liderul PNL Cluj. Eurodeputatul le cere în acest context premierului Mihai Tudose, ministrului Justiþiei, Tudorel Toader ºi tuturor factorilor de decizie de la nivel guvernamental sã nu întoarcã România în trecut ºi sã cântãreascã cu atenþie urmãtorii paºi pe care þara noastrã îi va face. “Parcursul european al României este ireversibil ºi nimeni ºi nimic nu poate sã împiedice acest lucru”, spune Daniel Buda.

C.P.

Funcþionarii Consiliului Judeþean spun cã nu cedeazã în faþa presiunii

Sindicatul Liber „Transilvania” din Consiliul Judeþean Cluj considerã cã protestele organizate de Sindicatul Independent al Aeroportului Internaþional “Avram Iancu” Cluj în faþa sediului forului administrativ judeþean sunt inacceptabile ºi contraproductive. “Nu vom ceda în niciun caz în faþa unor asemenea manifestãri de forþã ºi presiuni! Deciziile se iau exclusiv cu respectarea legii ºi în niciun caz în stradã. Nu vom mai accepta ca funcþionari publici ºi angajaþi contractuali, colegi ai noºtri, sã fie insultaþi ºi supuºi oprobiului public pentru simplul fapt cã refuzã sã fie pãrtaºi la acte ºi acþiuni pe care le considerã ilegale! Nimeni nu le poate cere, indiferent de motive ºi interese, sã încalce legea! Nu vom mai accepta ca funcþionari din Consiliul Judeþean, angajaþi oneºti ºi la locul lor, sã fie huiduiþi de cãtre angajaþii Aeroportului în momentul în care pãrãsesc instituþia pentru a merge acasã, fãrã a avea vreo vinã ºi fãrã a le fi fãcut vreodatã ceva! În faþa perspectivei de a fi din nou huiduiþi de cei pe care îi considerãm colegii noºtri, îi invitãm sã ne explice mãcar de ce fac asta ºi dacã au convingerea cã aºa trebuie procedat. Chiar dacã au decis sã facã acest pas care îi vizeazã direct pe unii dintre colegii noºtri, îi invitãm din nou, la fel cum am fãcut-o prin adresa trimisã deja, sã ne întâlnim pentru a ne explica civilizat eventualele nemulþumiri pe care le-au raportat la anumiþi membri ai sindicatului nostru. Credem cã dialogul ar trebui sã preceadã astfel de manifestãri de protest’’, aratã Sindicatul Liber „Transilvania” din Consiliul Judeþean Cluj. C.P.

Pentru a vã asigura în continuare un abonament la ziarul Fãclia vã puteþi adresa la • S.C. DONATH MEDIA S.R.L. - Tel. 0741 627075 • Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi • Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33.

TIPARUL EXECUTAT LA

“Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33 . TIPARUL EXECUTAT LA Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54

Cluj-Napoca,

Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54