y 1 Clasificarea bacteriilor dupa forma si dispozitie ~ exemple in fiunctie de form’, bacteriile se pot grupa in mai multe categorii si pot avea: a) forms cocoidali, cu diametre egale sau inegale (coci), dispuse izolat sau grupat. Majoritatea steptococilor si stafilococii sunt sferici, enterococii sunt ovalari, pneumococii sunt lanceolati, gonococii si meningococii pot fi reniformi. Dispunerea bacteriilor depinde de mediul de cultura in care se dezvolt’, de varsta culturii bacteriene, de alte aspecte fiziologice precum si de modul in care are loc diviziunea in cursul procesului de crestere si multiplicare (planul de diviziune). Modul de dispunere poate fi considerat, cu anumite rezerve, caracteristic pentru uunele genuri de bacterii, de ex.: - stafilococii sunt coci sferici dispusi in gramezi (,ciorchine”); = pneumococii sunt coci lanceolafi dispusi doi cate doi, eventual inconjurati de o capsula comuna (in diplo); - streptococii sunt coci dispusi in lanturi ete.; b) forma de bastonas (bacili, rods"), drepti cu capetele usor rotunjite (enterobacterii), drepti cu capetele t&iate drept (Bacillus anthracis), fuziformi, cu ambele capete ascutite (Fusobacterium nucleatum), dispusi uneori intr-un mod caracteristic (de exemplu ,,in palisade", ca si scdndurile dintr-un gard - bacilii pseudodifterici); c) aspect cocobacilar (exemplu H. influenzae, B. pertussis, B. abortus); @aetinomicete, care in culturi tinere formeazi filamente lungi, ramificate (asemanitor mucegaiurilor); aceste filamente se fragmenteazi si rezulti aspecte bacilare (ex. Actinomyces israelli); ¢) forma spiralata (bacili curb - cholerae, spirili gi spirochete -T: pallidum). in culturi vechi sau sub influenga unor factori fizici, chimici, biologici, sub tratament cu antibiotice etc., pot apairea forme modificate: filamentoase, umflate, ramificate ete., care pot crea confuzii de diagnostic.2 Str peretelui la bacterii gram + si gram — Peretele bacterian inconjoard membrana citoplasmaticd. Lipseste la bacteriile din_ genil Poeoplarma. ae ae +, fase rm portve conn a imativ 80-90% murein’. Mureina este un hetefopolimer al carui schelet este format din TanfurT majuri sunt formate prin polimerizarea, alter —~Tacidul N-acetil-muramic - N-acetil-glueozamina (NAG). Fiecare moleculi de NAM are substituit un tetrapeptid aledtuit din D si L~ aminoacizi. Se considera ci aminoacizii in forma D confera un grad de protectie fafa de enzimele proteolitice. intre tetrapeptidele substitute, la lanturile polizaharidice alaturate, se stabilesc legaturi peptidice prin gruparea terminal -COOH a unui tetrapeptid si sgrupairi terminale libere ale tetrapeptidului vecin. Astfel se formeaza structuri icate, sub forma unor straturi care inconjo: ‘celula bacte ~ Bacieriile Gram-pozitive retin violetul de metil si au culoare violet pe frotiul colorat Gram, Ta tle bacon, rofeaum 06 baz este acoperis de reele suplimentare cu specificitate antigenic, alcdtuite de exemplu din acid teichoic, legat de regula covalent la peptidoglican. in cazul in care structurile fosfat se gAsesc in cantitati limitate sau nu pot fi sintetizate, la nivelul peretelui bacterian putem intalni acidul teichuronic. Dintre beoteriile Gram-poziti stafilococul. cul, enterococul, bacilul difteric, bacilul listeriozei, actinomicetele, bacilul antraxului, clostidifleei. in cazul ee Gram-negati (Circa 10- 20% din structura peretelu) ‘care este acopett de o membrandexlern. Spatiul dintre membrana citoplasmaticé si membrana externd (include peptidoglicanul) reprezint& spatiul periplasmic. Din punct de vedere chimic, membrana externa este alcatuita din fosfolipide, profeine gi cantitiqi variabile de lipopolizaharide. Alke proteine importante care se afl asesraive into porinele. Lipopolizaharidul (endotoxina) are in componenfii dou’ structuri esenfiale: lipidul A si polizaharidul O. Bacteriile Gram-negative se decoloreaz cu alcool-acetona si se recoloreazi cu fucsind diluaté (au culoare rosie la coloratia Gram). Dintre bacteriile Gram-negative am putea aminti meni 1, gonococul, enterobacteri vibrionul Holerc- BAciuT pioctanic, cocobeellii Greow-negativi (x. Haemophilus influenzae, Bordetella pertussis, Brucella abortus) etc,3 Rolul peretelui bacterian - prin rigiditate asigura forma caracteristic: iei (coci, bacili, etc); - asigura rezistenta bacteriej (de exemplu la variafii ale presiunii osmotice sila presiuni interioare care pot ajunge pana la 20 atm.); : flexibiate peste celular launelebaster (ex. spirochete) poate fiexplicata atat prin lexibilitatea membranei cat gi prin grosimea redusd a peptidoglicanului; - are rol antigenic (carbohidratul C la streptocoe, antigenul O - polizaharidic, in cazul bacteriilor Gram-negative, etc); - prezint& receptori, de exemplu pent riofagi; ~ are rol fn diviziunea bacteriand participand la formarea septului transversal; agp ro) in diviziines bactertans participand la Zocmarca sephubul transversal, - la nivelul lui pot actiona unele antibiotice (exemplu beta-lactaminele, vancomicina, D-cicloserina); - Ja bacteriile Gram-negative este asociat cu numeroase enzime (situate in spatiul periplasmic gi la nivelul membranei externe).4 Structura si rolul membranei citoplasmatice Membrana citoplasmatica intre perete si cit xist mer i ticd avnd grosimea de 7-10 ‘nm; poate reprezenta circa o zecime din greutatea uscati a peretelui bacterian. ‘Electronomicrografie apare format din 2 straturi intunecoase separate de un strat mai clar. Este consideratl un am id”, compusa dintr-un film fosfolipidie in care floteazi proteine globulare cu extremitifile polare hidrofile expuse spre spatiul intracelular, extracelular sau ambele. Aproape 10% din proteinele celulei bacteriene, peste 200 de feluri de proteine, sunt localizate la nivelul membranei citoplasmatice. Fosfolipidele, dispuse_in_dublu_straj,_au_extremititile polare, hidrofile, expuse Contactului cu-apa pe ambele fefe ale membranei si extremititile nepolare, hidrofobe, orientate spre stratul mijlocii al membranei. Nu confine steroli (excepjie Mycoplasma spp). Rolurile membranei citoplasmatice sunt de: - filtru selectiv, datorita permeazelor (rol in permeabilitate gi transport); ~ bariera osmotica; ~ a confine enziiie ale metabolismului respirator (de exemplu citocromi) ~ 2 fi sediul majoritiii_activititilor enzimatice ale celulei bacterieue (de exemplu intervine activ in procesele de bio: ~ exeretie a unor enzime hidrol interveni activ in procese di ~acontribui la formarea nny transversal sl (ton dvicunea celular; - a participa la procesul de chemotaxie prin receptorii de pe suprafafa sa Asupra membranei pot actiona anumite antibiotice (de exemplu polimixinele).5 Rizobomii-—~structura si rol Ribozomii au forma aproximativ sfe ot fi vazuti Ja microscopul i Marimea lor (circa 10-20 nm) depit ionilor Me** si K* ribozomi sunt Ti in citoplasma, in timp ce alfii apar legati de fata intern? ‘Gembraner coplasmatice. Din panel do vadere clini conta ses 6S MEN pplasmatice, Din punct de vedere chimic contin circa 65% ARNt {cibocomaD. Sunt constiuig din douk subunit de cfte 30S si respectiv 50s. in subunitatea mica intra o singura moleculé de ARNr, 16S si 21 de tipuri de proteine ribozomale. In subunitatea mare intra mai multe tipuri de molecule de ARNr (ex. "ARNr 235). Intre cele dous subunititi se formeaz canalul prin care tec moleculele de ARNm (mesager) in cursul sintezei proteice. Se apreciaza ci intr-o bacterie cu dimensiuni medii, aflati in faza de crestere activa, se sintetizeaza circa 500 ribozomi/minut, metabolismul bacterian fiind foarte intens. Ribozomii au rol esential in procesul de biosintezi protei icd. Au tendinta de a se grupa in polisomi (poliribozomi) cu eficienfa sporiti in biosinteza proteicd.6 Mezozomii — ineluzii, vacuole (in str celulelor bacteriene Mezozomii Mezozomii sunt structuri care se_formeaz4 _prin_invaginarea_membra citoplasmatice de care rimén legafi. Sunt prezenti in special la bacteriile Gram-pozitive, ‘Austructura chimicd a membranei citoplasmatice si aceleagi functii in permeab iitale gi respiralie. Cu un capat se pot fixa de materialul nuclear, favorizAnd distribuirea in mod egal a genomului intre cele dou’ celule fiice. Au rol si in formarea septului trpsveorsa) Incluziile Incluziile sunt formatiuni care apar in citoplasmé la sfarsit igadei de crestere activa, Dimensiunea si forma’ Tncluziilor citoplasmatice pot varia in functie de condifiile exteme. wceacalrereo Pot confine polimeri ‘ci (de exemplu, corpusculii metacromatici ai genului Corynebacteritim, la a caror descoperire a avut un rol important Profesorul Vt Babes), substanfe anorganice simple, polimeri organici (rezervor energetic mai ales la germenii sporulafi aerobi), lipide, cristale, granulafii de sulf etc. Vacuolele ‘Vacuolele sunt formatiuni sferice care contin diferite substanfe in solutie apoas’. Au ‘0 membrana lipoproteic& numit fonoplast. Au fost descrise in mai ales la bacteriile acvatice si ar putea avea un rol in plutirea acestora.'g 7 Masa nucleara bacteriana — structura si caracteristici ‘Masa nuclear vine in contact direct cn citoplasma, Este localizata in partea cet tee ADM ate cient Aes ‘a celulei. Contine ADN, nu are nucleoli. Are afinitate pentru colorantii bazici, dar pe preparatele colorate uzual este mascat de bazofilia intensa a citoplasmei bogaté in ARN. Unicul cromozom bacterian este aleat yi molecula de ADN dublu catch ah ood und fr ate che nea nelson ae -Superspiralat, ‘Cea mai mica celula bacteriand ar fi cea de Mycoplasma spp., in timp ce cromozomul de £. coli poate avea o dimensiune de circa 3 ori mai mare. Avand in vedere ci dimensiunea bacteriilor este de circa 1-2 mm in cazul cocilor gi de cateva, ori mai mare in cazul bacililor, pentru ca materialul genetic s& poatd fi confinut in acest spafiu redus, acesta trebuie si fie compactat intr-un mod remareabil gi astfel, rezulti nucleoidul bacterian care poate fi diferentiat microscopic. Nucleoidul este format din molecula de ADN asociati cu proteine gi o cantitate variabila de ARN. Replicarea cromozomului bacterian se face printr-un mecanism semiconservativ. Asa cum am menfionat, cromozomul este unie, insa in celula care se dezvolté rapid exist posibilitatea ca inainte ca prima replicare sa se fi incheiat sa se initieze inca o replicare si in acest caz celula bacteriand va putea fi meroploida (doar anumite regiuni ‘cromozomiale sunt copiate de mai multe ori) sau chiar poliploida (tot cromozomul a fost copiat de mai multe ori). Daca replicarea cromozomiala nu este succedata de diviunea celulei (aga cum se intampla in mod obisnuit), putem remarca in celula bacteriand existen{a mai multor cromozomi. Cromozomii suplimentari (in total 2 sau 4) nu adue o informatie genetic diferita pentru ci ei sunt copii ale cromozomului inifial (identici cu acesta). Nucleul define informatia genetic& necesar& proceselor vitale de orestere si multiplicar ———8 Capsula bacteriana — structura, rol, localizare ‘Numeroase_bact tetizeazi_polimeri_organici (de obicei polizaharide) care Numeroase_bacterii_sintetizeazi polimeri_organici formeacd in jurul celui omattice Sbronss. nuit elioeali, ‘@ unele bacterii glicocalixul adera strdins de celula bacteriana si reprezinti capsula, Exist bacterii care defin o capsuli bine definita, cu structur’ polizaharidica (S. pneumoniae, K. pneumoniae, unele tulpini de B. coli etc) sau cu structura polipeptidiea (Bacillus anthracis etc). La alte bacterii, glicocalixul formeaza o retea. ci is tial in mediu si poate fi separaté de corpul bacterian prin centrifugare, capsula flexibila, care ~~ Roluri: - factor de virulent, impiedicnd fagocitarea bacteriei si favorizdnd invazivitatea; + Fedistenjl fa de surfactanti, anticorpis + permite aderarea unor bacterii (rol de adezin&); ~ bariera protectoare fata de bacteriofagi, protozoare; confine substanfe cu specificitate antigenic (de specie sau de tip) - antigenul K. Spre exemplu, in cazul S. pneumoniae exist peste 90 tipuri antigenice capsulare in timp ce la E. coli sau la Klebsiella pneumoniae existi peste 80 tipuri antigenice capsulare. Referitor la modalititile de evidenfiere ale structurilor capsulare, este de menfionat cA prin coloratia cu albastru de metilen sau tus de China/India, in jurul bacteriei apare un halou necolorat. Exista si colorafii speciale pentru capsula, de exemplu coloratia Hiss. Structura antigenic a capsulei permite identificarea bacteriilor, spre exemplu prin reacfia de umflare a capsulei (Neufeld) atunci cénd se folosesc seruri polivalente sau monovalente anticapsulare pentru identificarea pneumococilor.9 Flagelii bacterieni—structura, rol, localizare Cilii sau flagelii confer’ mobilitate bacteriilor. Mobil sul proaspat (Intre Tama ff TameTa) Sau pe ahumite medii speciale (ex. MIU), Mobilitatea germenilor din genul Proteus este observata pe orice mediu de cultura solid pe care acest microorganism foarte mobil se dezvolta (fenomenul de , invazie”). Flagelii sunt for fine. alungite, flexibile, cu origi corpusculului bazal, Acesta este alcdtuit (de ex. la majoritatea bacteriilor Gram-negative) din patra discuri aranjate ca jerechi pe o structuri care trece prin mijlocul lor, Corpusculul bazal este plasat in perete si membrana citoplasmatica, Din punct de vedere chimic ‘Tlagelul este de natura proteica (flagelina), Roluri: in mobilitate (cu o viteza de cirea 50 jum / secunda); cilul are o migcare de rotafie, aseminiitoare unei ingurubari in mediu si ca atare corpul bacterian este Impins in directia opusi; ,motorul” rotagiei ¢ reprezentat de corpusculul bazal iar energia este obfinuta din ATP; ~ antigenic (datorita structurii proteice - antigenul H, specific de tip); in claSificarea hacteriilor (prin numér si distributie), bacteriile putand fi zmonotriche (cu un flagel dispus la.oextzemitate), dé exemplu Vibrio cholerae, Pseisdomonas aeruginosa; ~ lofotriche (cu un minunchi de flageli dispus la 0 extremitate); ~ Péritriché (cu mai multi flageli dispusi de-a lungul suprafejei bacteriene), de exemph E. coli, Proteus mirabilis.10 Fimbriile bacteriene Fimbriile (pilii) Sunt formatiuni scurte, fine, nu au rol in mobilitate. De obicei pilii sunt mai subtiri dec&t cilii, Pot fi foarte numeroase pe suprafafa majoriti ii bacteriilor; pot fi observate numai la mic ic. ~ Existé pili comuni, cu urmatoarele roluri; ~ in aderenta bacteriand (adezine); Confin receptor specifici pentru bact ‘antigenic (la unele bacterii), ex. N. Meningitidis si N. gonorrhoeae. Existi pill .F” (sexuali), determinati genetic de factorul de fertilitate F (episom). Acestia indeplinese rolul canalului de conjugare.11 Sporii bacterieni— structura, rol, localizare Fenomenul de sporogenezi este mai des intalnit la Bacillaceae (genutile Clostridium $i Bacillus}. Pe Sot Condipir de uscdictune, la adapost de lumina solara direct, endosporii persista zeci si poate sute de ani Materialul genetic este concentrat si, impreund cu apa legatti, lipide, Ca", Mg", Sporalg). ,Samburele” sporal impreund cu membrana citoplasmatica formeaza protoplastul sporal - forma de rezistentd si conservare a speciei (in conditii favorabile un spor se poate transforma inr-o bacterie forma vegetalivs proces de formar a sporulit ar putes Tr putea Ti consideraté una dinire cele mai primitive forme de diferentiere, dar nu este un proces de reproducere celulara asa cum se intmpli la fungi sau paraziti); - rezisti la cildur’, uscdciune, la anumite substanfe chimice si antibiotice, raze UV Sporul poate fi localizat: - central sau subterminal, mai mic decat x. la Bacillus anthracis); - central sau subterminal, mai mare decat celula (ex. la Clostridium hystoliticum, etc.) - terminal (ex. la Clostridium tetani, cu aspectul de ,,b’ de chibrit”), Poate fi evidentiat prin coloratii speciale (de exemplu verde malachit) sau prin coloratia Gram (locul sporului rim&ne necolorat). Este sensibil la formol, propiolactond etc. Este distrus prin autocla12 Apa, substantele minerale si pigmentii din structura celulelor bacteriene Apa -reprezinta peste 75-85% di a bacterie, Exist’ ap liber (Mediu de dispersie) si ap’ legatd fizico-chit te structuri. Bacteriile Sunt fiinfe .acvatice” prin excelenta. Dintre rolurile indeplinite am putea aminti faptul c& apa reprezinta un mediu de, dispersie, éste reactiv in reacfiile metabolice, reprezinté etapa final a unor reactii oxidativ Prin deshidratare este posibild prezervarea culturilor bacteri metoda des utilizati datorita eficiengei sale este oflizarea. Studiile stiintifice au aritat c&, in general, germenii Gram-negativi rezist&i mai putin timp liofilizarii decét cei Gram-pozitivi, feriomen care a fost pus pe Seama stratului mat Subtire de peptidoglican, Suistantele minerale~eprezina.2-30% din gretaten scat ctr variazii in functie de specie, vars ii, compozitia chimici a medfufir. Unele dlemente intrd in compozifia diferitelor structuri (exemplu sulful intra in structura aminoacizilor, fosforul in struetura fosfolipidelor etc). Dintre rolurile indeplinite am putea aminti urmatoarele: = favorizeazi schimburile cu mediul, = participé la reglarea presiunii osmotice, = pot stimula cresterea si funetia bacteriei ~ activeazii unele sisteme enzimatice, = contribuie la reglarea pH-ului si a potentialului de oxido-reducere. Pigmentii -Pigmentogeneza este caracteristict bacteriilor cromogene si este dependent de conditile de cultivare. yducerea de pigmenti poate reprezenta un criteriu de identificare. Stafilococii sunt conditionat patogeni. Testul orientativ privind patogenitatea este testul coagulazei care ar trebui efectuat in mod obligatoriu pentru toate tulpinile izolate de la pacienti. ‘Dupa localizarea pigmentului, bacteriile pot fi: ~ cromafore¢pigmentul este Jegat in citoplasms); - paracromofore (pigmentul este prezent in perete sau in stratul mucos, ex la S. aureus ) = eromopare (pigmentul este difuzibil in mediu, de exemplu la Pseudomonas aeruginosa). Putem aminti si faptul c& pigmentii pot avea o serie de zoluri, de ex.: rol de rotectie fata de radiatiile UV; (pigmenti carotenoizi), rol antibiotic (exemplu piocianina elaborata de P. aeruginosa fata de B. anthracis) si rol enzimatic.13 Glucidele, proteinele si lipidele din structura celulelor bacteriene Glucidele {n structura bacteriand se pot gasi glucide si metabolismul intermediar glucidic, precum si glucide complexe, de exemplu poliozide. Acestea din arte din capsula unor bacteri ete. Existi teste biochimice in care se urméreste utilizarea sau imposibilitatea utilizarii unui anumit zahar de catre o bacterie, Aceste teste sunt utile pentru identificarea bacteriei respective (in special in cazul enterobacteriilor). Testarile biochimice sunt de mare utilitate si in studiul fungilor (auxanograma, zimograma) Proteinele Existd proteine simple (cu rol in metabolismul intermediar protidic) si proteine cone. cane a meine brie) gi prote —[Hucoproteinele (ex. mucopolizaharidul de grup al S. pneumoniae, acidul hialuronic din structuri de tip capsular), - cromoproteinele (ex. catalaze, peroxidaze, citocromi), - _inucleoproteinele (ex. in acizii nucleici) Este de Temareat prezenta in structurile bacteriene a unui aminoacid special, acidul diaminopimelic, precum si a aminoacizilor in forma D (ceea ce reprezinta o adaptare biochimicd a bacteriilor fat de actiunea nociva a enzimelor proteolitice). Lipidele Reprezint mai putin de 10% din ereutatea uscati a bacteriilor si variazA cantitativ in fisnofie de specie, varsta culturi tranite”, reprezentind probabil un semn de degenerescenfi) si compozitia mediului. La mycobacterii, sunt in cantitate mai mare (circa 20-40%), in special la nivel parietal si determina o serie de proprit specifice, inclusiv ats tinctoriald. Lipidele se pot gis libere in te dit icturi ale celulei bacter (eee entrant era intre Tipidele bacteriene putem aminti: ~~ acizii grasi specialj (ex. acidul mycolic la mycobacterii), - cerurile (acizi grasi plus alcooli monovalenti superiori), care se gsesc in ‘cantitate mare la bacteriile acid-alcoolo-rezistente (ex. in peretele mycobacteriilor, nocardiilor etc). Dintre acestea, ceara D pare a fi implicat& in inducerea hipersensibilitatii intarziate (de tip IV). fosfolipidele, cum este lipoidul ubiquitar (difosfatidil glicerol) din Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului) sau lipidul A din structura lipopolizaharidului bacteriilor Gram-negative, cu activitate toxica.14 Substante cu actiune antibiotica produsa de bacterii Substante cu actiune antibiotica: - plasmidul Col” codifica proprietatea unor bacterii de a elabora bacteriocine, cu efect asupra altor ba rudite (de exemplu colicinele elaborate de E. coli; ~ unele bacterii din genul Bacillus produc antibiotice polipeptidice (de exemplu, B. licheniformis produce bacitracina, B. brevis sintetizeaza gramicidina, iar B. polymyxa sintetizeazA polimixina: ultimele 2 specii fac parte, astizi, din alte genuri).15 Nutritia principalelor bacterii studiate,tipuri de nutritie inetabolice care asigurd cresterea si multiplicarea celulars. In raport cu sursa de energie, bacteriile se impart in: ~ _ bacterii care folosesc energie luminoasa si trfiesc la lumina (photobacterit) si ~ bacterii care isi energia po ie izate enzimatic si ‘ies Ia intuneri .terii, chimiosintetizante), in raport cu sursek ite.ca material de sinteza in ambele diviziuni se diferentiazd: ~~ Bacterii autotrofe, capabile sa-si sintetizeze toti compusii organici din materie anorganick si - Bacierii heterotrofe, dependente de prezenta unor compusi organi Nutrifia principalelor bacterii studiate Majoritatea bacteriilor comensale, conditionat patogene sau patogene importante pentru om, sunt chimiosintetizante, heterotrofe. Se diferentiaza in functie de tipul respirator. Exists si bacteriile paratrofe, a caror energie trebuie oferita de gazd. Bacteriile paratrofe sunt parazite strict intracelular (de exemplu microorganismele din genurile Rickettsia $i Chlamydia, care depind nutritional de o gazda vie). Cresterea microbiand necesita potimerizarea unor substange mai simple pentru a forma: proteine, acizi nucleici, polizaharide si lipide. Aceste substante se obtin fie din mediul de cultura, fie sunt sintetizate de catre celulele in crestere. Daca o celula bacterian’ primeste substanfele necesare, va sintetiza diferite macromolecule, iar secvenga aranjarii componentelor in aceste macromolecule este determinata fie dupa un model ADN-ADN (pentru acizii nucleici) sau ADN-ARN (pentru proteine), fie cu un determinism enzimatic pentru carbohidrati si lipide. Dupai ce moleculele au fost sintetizate, ele se autoansambleazd, formand structuri supramoleculare: ribozomi, perete, flageli, pili etc. De multe ori, activitatea unei enzime care catalizeazii o etapa metabolica initiala este inhibat& de produsul final al caii respective. Prezenja unui zahar sau a unui aminoacid este sesizatd de receptori specifici localizati pe membrana celulara (de multe ori acelasi receptor participa si la transportul membranar al acelei substange. Mecanismul prin care o modificare in comportamentul celular se produce ca rispuns la 0 modificare de mediu poarta numele de transduefie senzorial, Accasta pare si fie responsabila de: - chemotaxie; ~ _aerotaxie (deplasarea catre concentratia optima de 02); + fototaxie (deplasarea bacteriei fototrofe cate lumina); ~ _ deplasarea spre acceptorul de electroni ete.16 Clasificarea bacteriilor in functie de tipul respirator Tipul respirator in raport cu utilizarea proceselor pentru obfinerea energiei si de relatia cu oxigenul din mediu, bacteriile se pot grupa in 4 ,,tipuri respiratorii” principale: strict aerob, atunci cand bacteriile (spre exemplu Bordetella pertussis) se_ dezvolt numat in prezenja unei presiuni crescute a Oo, care este folosit ca acceptor final unic. Aceste bacterii poseda catalazi, peroxidaza, citocromi (de exemplu catalaza desface speci aerobe (exemplu Pseudomonas aeruginosa) se pot dezvolta in medii lipsite de oxigen, daca in mediu sunt prezenti nitratul sau nitritul; - strict anaerob, atunci cand bacteriile (spre exemplu Clostridium tetani, ClostFidium botulinum, Fusobacterium, Veillonella, Peptostreptococcus etc.) grese: umai in absenta O2. Nu pot supravis rezenta O2, care nefiind redus are o sau asupra HaOz). Aceste acterii Tolosesc pentru obtinerea energiei numai procese de fermentatie. Penta SUVares TOF ese nese utlizares unl mediu cu poop redox foarte scazut. ~ aerob facultativ anaerob, atunci cand bacteriile (E. coli, S. aureus, S. pyogenes, etc.) Se dézvolta mai bine in mediile cu oxigen, prin procese de respiratie, dar pot _prezenta ambele tipuri respiratorii, in functie de potentialul redox. Majoritatea au talazat Sail Gifocromoxidazé, dar nu au peroxidaze flavoproteice. in acest tip se_ > anaerob microaerofil, ‘glunei clind bacteriil (de exemplu Campylobacter) tolereaza mici cantitati de Q2.17 Definitia factorilor de crestere bacterieni— exemple Factorii de crestere sunt metabolifii esenjiali pe care pe baza substanfelor care se Bases xtern. Fa e neaparal inclusi in mediul de cultura in cazul in care dorim si Fespectiv numit ,microorganism pretentios” (ex. factorii X gi V mediul de izolare pentru Haemophilus influenzae), Bacteriile patogene sunt heterotrofe. Adaptéindu-s is vi devendente de 0 serie de astfel de factori de crestere (unele sunt atat de dependente inedt nu pot fi cultivate ,,in vitro”, de exemplu bacilul leprei - Mycobacterium leprae). ismul trebuie inclusi in18 Clasificarea bacteriilor in functie de temperatura optima de dezvoltare — exemple in functie de temperatura de dezvoltare, bacteriile pot fi: - mezofile, cu temperatura optima de 30-37°C; {paichrofile-ou temperatur optind in heoge (unele acceptand temperaturj temperatura din frigider). Ele sunt adaptate la acest mediu prin numaril mare de acizi asi nesatural comin! démembrang psa Gee eae gras se coreleaz cu timpul de solidificare sau stadiul de tranzitie termica (temperatura la care se topeste sau se solidifica lipidul). Acizii grasi nesaturati rman in faz lichida Ja temperaturi joase, dar sunt denaturafi la teniperaturi moderate: Fie cf acizii grasi din ‘membrani sé afl in faza lichida sau solida, ei afecteaza fluiditatea membranei, care afecteazi in mod direct capacitatea de a functiona. ~ fermofile, cu temperatura optima de 50-60°C (unele putind si se multiplice gi la temperaturi apropiate de 95°C, ca de ex. Thermus aquaticus). Bacteriile termofile sunt adaptate si reziste la temperaturi de peste 60°C printr-o varietate de modalititi. Acizii rasi din membrana bacteriifor termofile sunt acizi grasi saturati, permitand membranelor si rimand stabile i funcfionale la temperaturi ridicate, ~~ extrem termofile sau hipertermofile, cu ‘temperatura optima de 80°C sau mai snare 50 temperataré de dezvoTare maxi de TTS°C: Nu sunt patogenes Bacieriile studiate de microbiologia medicala sunt it marea lor majoritate mezofile19 Structura si sint. Peptidoglicanului Sinteza peptidoglicanului se desftigoara pe parcursul mai multor etape, prin sinteza in citoplasma a UDP-acid N-acetil muramic-pentapeptid (NAM). Aceasti “Structura se atajeaza de bactoprenal (un lipid din membrana celular), dupa care ‘rmeaza un Tant de reactii biochimice. Legarea incrucisatd finala se realizeaza printr-o reactie de transpeptidare in care termindfile amino bere ale peng a ae Teziduurile terininale ale D-Ala de la peptidul invecinat. Reactia este catalizati de Htanspeptidaze,.un set de enzime numite si PBPs (penicillin binding proteins) Gare au att activitate de transpeptidaze si carboxipeptidaze, dar controleaza gi gradul de Tegare a peptidoglicanufui (aspect Toarie important in diviziunea celulara). La nivelul lor se pot lega penicilinele si alte medicamente beta-lactamice. Aceastii cale de biosintezi are o important particulara in medici ind si baza scduniselectivea unr anbioge (petting eosporne beens vancomicind, cicloserina, ete). Spre deosebire de celulele gazdei, microorganismele Sunt izotone cu fluidele organismului. in interiorul lor presiunea osmotica este foarte ‘mare si viabilitatea lor depinde de integritatea peretelui (peptidoglican) pe tot parcursul ciclului celular. Orice compus care inhiba o etapa in biosinteza peptidoglicanului Ja o bacierie in erestere va putea produce liza bacteriand (efect bactericid).FO eIV—X,*_ 20 Definiti notiunea de crestere si multiplicare bacteriana Cresterea oric&rui organism are loc prin sinteza de noi molecule. Deoarece cresterea volumului celular raportail la cre fefei este mai mare, in Zarsul oresterii se ajunge la un punet critic: Multiplicarea celulard este o Consccinfi.a cresterii, Se restabileste raportul optim dintre volumul si suprafata, celulei. ; “Multiplicarea majoritifii bacteriilor se face prin diviziune simple (binara). Sporii nu reprezint& forme de multiplicare (aga cum se intampla in cazul fungilor saui parazitilor). wre21 Fazele dezvoltarii unei culturi bacteriene Faza de lag Numarul bacteriilor instimanfate mane stafionar sau seade; germenii se igtiemediafal. Bacteriile sunt foarte acth disparitie incluziile, crese limensiuni, sintetizeaza enzime. nucleici etc., dar nu se di sunt foarte sensibile la antibiotice. Faza de lag dureazi eng ae de factori incluzdnd dimensiunea inoculului, timpul necesar pentru a-si reveni din socul fizic datorat transportului, timpul necesar pentru sinteza coenzimelor esentiale sau a factorilor de diviziune gi timpul necesar pentru sinteza a noi enzime ce sunt necesare pentru a metaboliza substratul prezent in mediu. Faza de multiplicare logaritmica (exponentiala) Celulele bacteriene prezint& caracteristicile tipice speciei (dimensiunile sunt ins& ceva mai mari), citoplasma este intens bazofild si omogeni, lipsita de incluzii. Bacteriile sunt ‘arte sensibile Ta antibiotice. Accastl ack tate adeovatd pon pentru studierea_ 1 “a De] fe multiplicare exponential dureaza aproximativ 2-3 or Faza stationara Multiplicarea este realizata in progresie aritmetic’, dar pentru ci numérul bacteriilor care sunt distruse este aproximativ egal cu numirul bacterfilor nou apsinute rata de cTestere devine nula. Germenii au morfologia caracteristicd speciei; in aceastii faz4 realizAm ‘entificarea germenilo. Apar incluziile caracteristice. La speciile sporogene incepe formarea sporilor. Faza stafionara dureaz& aproximatiy 2-3 zile. Faza de declin eee er Substratul nutrtiv sariceste, apar metabolii toxici, bacterile sunt distruse _Drogresiv, se produc gi enzime autolitice, rezervele de hrand din incluzii (ex. acidul poli-P-hidroxibutiric sau glicogenul) se consuma, pentru un timp sursa de energie Himane doar ARN-ul celular, Unele bacterii pot persista 2-3 luni, Tn acest scop se pot ‘activa mecanisme speciale de reglare si se exprima o serie de gene care duc la sinteza unor proteine speciale care permit adaptarea pentru o durati limitata de timp. La speciile sporogene, fenomenul de sporogenez devine foarte intens,22 Definiti notiunile de asepsie si antisepsie; exemple de antiseptice; aplicatii Asepsia reprezinti ansamblul de metode prin care evitim contaminarea mediului ambjant cu germeni microbieni sau prin care putem menfine ,sterilitatea” jesuturilor, ‘mediilor de culturi, medicamentelor injectabile ete. ‘Antisepsia reprezintd inliturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiepe de pe tegumente, mucoase sau din pligi. Se realizeaz cu ajutorul subst ‘antiseptice, netoxice pentru tegument (ex. alcool etilic 79°, tineturd de iod 5% KMn0« 0,1%; detergenti cationici ete). : Exemple de antiseptice : alcoolul etilic de 70°, diferiti derivati halogenati, hipermanganatul de potasiu 1%, peroxidul de hidrogen, rivanolulde nivel scizut” lic care distruge ‘eile eg um ge: Conds alcge isl capsule le vegetative, unit si (ex. Candida albicans), virusurile ‘eile eg um ge: Conds alcge isl capsule si _Tirusurle mat negate SR eae pentru dezinfectie ,,de nivel intermediar” este un agent chimic care ing Rilo gh nate ce eae ea 9 i “inyeobastee nent. vss nesapsulte - Produsul pentru dezinfectie ,de nivel inalt” este un agent chimic care, in conditii birie definite de timp si temperaturi, distruge microorganismele, are actiune sporicids _si reprezinta un potential sterilizant chimic,_ “A Rerilzares rovcinit dscugeren sah Teprezintl distrugerea sau ind. a tuturor microorganismelor patogene sau nepatogene, forme vegetative sau spor, de pe o suprafayé sau dintr-un mediu (Uichid sau solid). Toate materialele utilizate in laboratorul de microbiologie Trebuie si fie sterile inainte de utilizare. Exist o mare diversitate de materiale care trebuie sterilizate, astfel incét si metodele de sterilizare sunt destul de variate, dupa —— 23 Definirea notiunii de sterilizare si dezinfectare: exemple de dezinfectare; aplicatii Dezinfectia reprezint& distrugerea formelor vegetative microbiene din anumite es e. Se realizeazi cu ajutoral unor agenti fizici sau cu ajutorul substanjelor dezinfectante ba (cu efecte negative asupra ‘esuturilor gazdei)- Impiedic& raspandirea bolilor infectioase. Ds ges a ncn Sls, ern lass un oa co actiune direct asupra forel -efiune iret asupra More Wanzitor, pent a preven mnsmiteneaaceseia- Dia ‘acfiona asupra Tlorel ‘Sone eRpe He oe reve nmes sceific Dezinfectia chirurgicald a mdinitor, prin spilare, seprezinti.uilizarea unui produs eva rect asupra florei tranzitorii, pentru a preveni transmiterea acesteia gi cu sefitme asuprn Hore eedentge eS revel ransnleea acest Produ pentru dezintea si cum urmeaza: Metode de sterilizare prin cildura (caldura uscata sau cildura umeda); ~ Metode de sterilizare prin Titrare; - Metode de sterilizare-utilizand radiatiile, dar si - Metode chimice de sterilizare. recoup chee Ge sterile24.Sterilizarea prin Q-uscata; metode; presiune: T grade; Sterilizarea prin céldura uscatd are ca mecanism oxidarea sau carbonizarea structurilor bacteriene, Amintim céteva dintre variantele tehnice: 1) Sterilizarea prin inedlzire Ia incandescenfa (,la rosu”) reprezinti introducerea si menfinerea in flacira becului Bunsen pnd la inrogire, pe toatd ea, a obiectului care urmeazA a fi sterilizat. Se poate aplica pentru ansa bacteriologica (cu buclé sau fir) sau pentru spatula. Flambarea reprezinta trecerea prin flacard (de cfteva ori) a unui obiect, fir a se ang emp Sat Ie HMMS FUSES et oe aa iperatura de incandescen{a, Flambarea se aplic pentru portansé, gatul unui recipient de sticl& (tub, eprubetd, flacon etc) sau pentru capilarul pipetelor Pasteur si nu reprezinta sterilizare, 2) Sterilizarea cu aer cald se realjzeaz4 in etuva (pupinel, cuptor Pasteur). Etuva este 0 cutie metalica cu perefi dubli. Cu ajutorul unor rezistente electrice sia ‘unui termostat se obfine si menfine temperatura pentru sterilizare, Uniformizarea temperaturii in interiorul aparatului este realizat& cu ajutorul unui sistem de ventilati Pentru majoritatea materialelor care urmeazA a fi sterilizate, temperatura din etuva trebuie si ating’ 180°C, pentru o duraté de 1 ord sau 160°C pentru o durata de 2 ore. Pot exista si alte variante, de exemplu in functie de dimensiunea obiectelor de sterilizat Sterilizarea cu aer cald este indicat pentru obiecte de sticla, obiecte de portelan, pulberi inerte si termostabile, uleiuri anhicre, instrumentar chirurgical (pentru instrumentarul metalic este de menjionat faptul o& repetarea sterilizari, in timp, conduce la decdlirea ofelului) etc. ‘Nu se vor steriliza in etuva solutiile obiectele de plastic, obiectele de cauciue, vali, bumbac, fibri sinteticd, alte materiale termolabile, materiale contaminate din laborator. ~ 3) Incinerarea reprezi rea de cenusa. Exist anumite reguli stricte privind ncinerarea, pentru a preveni diferitele tipuri de poluare. In cazul spitalelor, in Romania au existat astfel de incineratoare in structura unitafii sanitare respective. in lipsa unui incinerator propriu, unitatea sanitara trebuie s& incheie un contract de prestari servicii cu o firma de profil. Din punctul de vedere al laboratorului de microbiologic ar putea fi supuse incinerarii materiale de unicd folosinga din plastic, reziduuri organice solide, gunoi, cadavrele animalelor de experienta etc.25 Sterilizarea si Q-umeda; metode; presiune; T grade; aplicatii Sterilicarea prin cdildurd umedai este cca mai eficienti metoda de sterilizare si are ca mecanism coagularea proteinelor si degradarea enzimelor. Se poate folosi pentru diferite substante in solutic, stieldrie (cu excepfia pipetelor gi lamelor), instrumentar chirurgical (metalic, de cauciuc sau bumbac), medii de cultura, aparate de filtrat ete. 1) Autoclavarea este esentialé atit pentru laboratoarele de microbiologie cat gi pentru unitiile sanitare in general, indiferent de sistemul public sau privat. Vaporii de api realizeaza: ~ 120.5 atmosfere o temperatura de 115°C, - la L atmosfera o temperatura de 121°C gi respectiv = 134°C la 2 atmosfere 2) Tindalizarea (sterilizarea fractionatd) este o metods de sterilizare prin caldura umeda care eviti depasirea unej temperaturi de LOO°C. Substanfele de stetilizat se menfin la 56-100°C tis i ala $-zi iv. Astfel, utilizand medii care permit germinarea, dupa prima incalzire timp de 30-60 minute sunt distruse formele vegetative iar dupa racire are loc germinarea sporilor. in ziua urmatoare sunt distruse prin incalzire formele vegetative rezultate din germinarea sporilor iar dup Nicire are loc germinarea sporilor care nu au germinat in prima zi ete. Din punct de vedere tehnic pot fi utilizate autoclave la care se va menfine permanent deschis robinetul de vapori (5i astfel nu se va depai in interior temperatura de 100°C), bai de apa sau bai de nisip. Prin tindalizare se pot steriliza alimente, unele medii de culturé etc, 3). Pasteurizarea si fierberea nu reprezinti metode de sterilizare, dar sunt utilizate in anumite situafi, Pasteurizarea foloseste cildura umed& si are aplicafii in conservarea pentru scurti Gurata a unor alimente (lapte, bere etc). Exist o pasteurizare joasi (30 minute la 56- 65°C), 0 pasteurizare medie (15 minute la 65-75°C) si o pasteurizare inalta (2-5 minute la 85-90°C). Prin pasteuri: i forma vegetativa dar nu si sporii Fierberea poate fi utilizati atunci cind nu dispunem de alte metode eficiente de st actiune e: ierberea timp de 30-minute la 100°C, distruge bacteriile in forma vegetativa, fungi si virusurile, dar nu sisporii bacterieni, Timpul se inregistreaz dupa ce apa a inceput si fiarba. Eficienja acestei metode poate fi crescuti prin adaugarea de carbonat de sodiu 1-2%Op 2€ Bacteriofagul — definitie, structura, tipuri de interactiuni— fag. Bacteriene (enumerare) Bacteriofagii sunt yirusuri care insur care parietal bacteriile (de exemplu, bacteriofagii TI-T7 cu speciticitate pentru Z, colt). Fagit au 0 Siructura mai complex decat cea a Yirusurilor obignuite: owitnnM—n_— 1. capul fagului are forma de prism h dublu catenar helicoidal sau ARN inconjurat de capsida f ‘ama din eae (invelis proteic); fagii ARN pot avea un numar mic de gene (ex. 3) in timp ce fagii ADN pot avea pani la 150 gene; 2. coada fagului are structuri proteicd, simetrie helicoidala; are rol ie, ajutand fagul s4 penetreze bacteria, Se descriu urmitoarele formajiuni: ~ eilindrul axial; ~ teaca cozii; - placa bazali (cu crosetele de fixare); - fibrele cozii (formand un strat in jurul tecii cozii), Relatii bacteriofag-bacterie Intre bacteriofag si bacteria gazda se pot stabili dowd tipuri de relafii: ~ de tip litic sau productiv; - de lizogenizare sau de tip reduetiv. Aplicafii practice ale fenomenului de bacteriofagie: - fagii virulenti sunt un element de echilibru ecologic in mediul natural de viaya_ al bacteriilor (in niga ecologica respectiva); ~ fagii temperati pot avea un rol deosebit in reasortarea materialului genetic al bacteriilor, intrucét atunci cénd se detaseaza (inductie) de cromozomul bacterian pot antrena portiuni din ADN-ul bacterian; - fagii se pot folosi pentru a descoperi gradul de poluare a apelor (datorita specificititii relatiei fag-bacterie); = anumit ale fagilor se folosesc in ingit etic drept vectori ai ADN recombinant (ex. fagii Charon Lambda); - fagii reprezintd un model pentru studii teoretice gi practice privind virusurile si oreo, SEAS RT ae Dg nko27 Interactiunea fag-bacterie: ciclu litic (etape evidentiere) Ciclul litie are mai multe etape si anume: 1. Adsorbtia: Atasarea este specifica. Exista receptori strict specifici la nivelul bacteriofagului, ce recunose receptori de la nivelul bacteriei. Fixarea pe receptori este initial reversibila (prin fibrele cozii), apoi ireversibila (prin crogetele placii bazale). Adsorbtia fagic’ modifica permeabilitatea membranei citoplasmatice bacteriene. 2, Penetrarea: Fagul elibereaz muramidaza care lizeazi mureina din peretele bacterian, Teaca cozii se contracti si antreneaza cilindrul axial prin peretele bacterian, ducdnd apoi Ia injectarea ADN-ului fagic in citoplasma bacteriana; 3. Multiplicarea: Dupi aproximativ 4-5 minute, functia ADN-ului bacterian este blocata si preluati de ADN-ul fagic ce coordoneaza sinteza componentelor proprii. Se sintetizeazi un numér insemnat de proteine virale. 4. Maturarea (ansamblarea) fagului 5. Liza bacteriei (ex. datoriti sintezei unor enzime asemiinitoare lizozimului) si cliberarea bacteriofagului matur, virulent. Bacteriile lizosensibile permit adsorbtia, penetrarea si multiplicarea fagilor virulenfi pénd la realizarea lizei celulei bacteriene, Evidentierea ciclului litie la nivelul culturilor bacteriene: ~ in mediu lichid (tulbure), inocularea faguluilitie corespunzator duce dup’ céteva zeci de minute (uneoti chiar si cateva zile) la limpezirea mediului: ~ pe mediu solid, insimantat uniform, inocularea fagului litic duce la aparitia unei zone de liza, clara, bine circumserisa (spotul de bacteriofagie), metoda utilizat& in lizotipie; ~ daca se amestecdi o suspensie de fagi cu o picdturd de cultura (pura) bacteriana, iar tulpina respectiva are receptori potriviti bacteriofagilor si aceast& suspensie se amesteca cu geloza incalzita putem transfera suspensia intr-o placa Petri; ~ _bacteriofagii infecteazt bacteriile; dupa circa 30 minute bacteriile sunt lizate si elibereaza fagii; acestia difuzeaza prin geloza si infecteazi bacteriile situate in apropiere gi ciclul se reia; ~ © parte dintre bacterii (cele care nu au receptori potriviti) nu sunt infectate si in timp se multiplicd iar cultura bacteriand opacizeaz’ mediul; dupa circa 18-24 de ore putem observa arii cu celule lizate (transparente) pe un fond produs de cultura bacteriana (bacterii nelizate), aceste arii numindu-se plaje de bacteriofagie; plajele produse de bacteriofagii virulenfi sunt clare, in comparatie cu plajele mai putin clare produse de bacteriofagii temperati (fagii virulenti sunt acei bacteriofagi care nu pot evolua decdt in ciclul lic)28 Interactiunea fag-bacterie; ciclu lizogen ~ proprietati bacterii lizogene Ciclul reductiv (de lizogenizare) are aceleasi etape, initia. Dupa adsorbyie si penetrare, ADN-ul fagic: + fie se integreazA liniar in cromozomul bacteriei gazda si se replica sineron eu aceasta, ~ fie se circularizeaza si atagat de membrana citoplasmatica se replicd sincron cu diviziunea bacteriei Bacteria a devenit lizogend, se reproduce gi transmite descendengilor fagul latent (profag, fag temperat). in anumite conditii profagul poate deveni fag virulent. Fagul temperat cel mai bine studiat este bacteriofagul Lambda specific pentru E. coli capsulat (K12). Proprietitile bacteriei lizogene: 1. este imund fat de un fag omolog profagului; 2. pot apiirea fenomene importante din punct de vedere genetic: = transductia; ~ conversia geneticd (cu producerea de exotoxine de ciitre unele bacterii lizogenizate, cum ar fi toxina difteric’, toxina scarlatinoasa, toxina botulinica de tip C, ete); ~ recombinarea genetica (atunci cénd o bacterie parazitatd de doi fagi diferiti, dar inrudii, elibereaza la sfargitul ciclului litic pe langa tipurile parentale gi tipuri de fagi care insumeaza unele din proprietiile celor doi fagi parentali) etc.; - inductia fagic (sub influenja unor agenfi inductori, de ex. raze UV, sau spontan, profagul igi recdstiga virulenta, devine fag virulent, si produce liza bacteriei respective).24 Substante antibiotice si chimioterapice; definitie; utilizarea in clinica si laborator utlarea in clinica si laborator Antibioticele si chimioterapicele antimicrobiene reprezinta un grup de substanfe medicamentoase capabile si distrugd sau si pli nor bolile infectioase, Au o actiune selectivé asupra microorganisme implicate etiologic i acti pI celulelor mi ismelor, exercitind actiuni minime asupra celulelor organismulut gazd’. Aceste substante pot fi ~antivirale, ~antifungice, {in mod clasic, in aceast grupa de medicamente au fost incluse si antineoplazicele (ex. dactinomycing dee pee Medicamente au fost incluse si antineoplazicele (ex. dactinomyeina, doxorubicina, bleomycina) Utilizare in clinica de laborator:Un antibiotic este b; multiplicarii bact (ex. clindamicina, sulfonamidel Un antibiotic este b; bacteriilor (ex. Penicilinele, acteriostatic daca efectul sau se limiteaza la oprirea . tetraciclinele, cloramfenicolul, eritromicina, le etc), acter id daca actiunea cefalosporinele, polimi rifampicina, vancomicina, streptograminele ete). sa duce la distrugerea ixinele, aminoglicozidele,31 Clasificarea substantelor antimicrobiene dupa ee tarea substantelor antimicrobiene dupa mecanismele de actiune; exemple Clasificarea dupa mecanismul de actiune: a) agenfi antimicrobieni care actioneaza prin inhibarea sintezei peretelui celular; au efect bactericid si sunt reprezentati de antibioticele beta-lactamice (peniciline, cefalosporine, carbapeneme etc), glicopeptidele (vancomicina, teicoplanina), bacitracina, cicloserina, fosfomicina, izoniazida etc; b) agenfi antimicrobieni care actioneaz prin inhibarea funcfiei membranei celulare; au efect bactericid si sunt reprezentati de polimixine (polimixina B, colistin), gramicidina, tirocidind, imidazoli, nistatina, amfotericina B etc (ultimele tref find medicamente antifungice); ©) agenfi antimicrobieni care actioneaza prin inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor; de exemplu aminoglicozidele, tetraci b cloramfenicolul, macrolidele, lincosamidele (lincomiicina, clindamicina), acidul fusidic, streptograminele etc; 4) agenfi antimicrobieni care acfioneazi prin inhibarea sintezei acizilor nucleici, de exemplu rifampicina, chinolonele, sulfonamidele, trimetoprimul, pirimetamina, novobiocina ete.32 Rezistenta la actiunea antibioticelor — definitie, tipuri Rezistenfa microbiana la antibiotice reprezint& capacitatea unor microorganisme de a supravicni side a se mulipliee in proventa woibior prezenja antibioticului. > ae natural Cintrinsect) reprezinta tezistenta tuturor membrilor unei | teri tic si este determinaté genetic, de exemplu rezistenta bacilli tubereulgelubesbectviom tuberculosis) la penicilina G. > Rezistenta dobanditi este acea rezistenfa necaracteristica unei specii bacteriene, dar achizifionata de anumite subpopulatii din acea specie in circumstanje date; de exemplu, antibioticul actioneaz ca un presor .Rezistenga dobinditi poate fi * Rezistenfa cromozomala se poate dezvolta ca rezultat al unei mutafii spontane, la intmplare, * Rezistenja extracromozomalé este mult mai frecventa decit cea_ cromozomali, reprezentind cirea 90% din cazurile de rezisteng Tipuri: * Rezistenta fafa de un agent antimicrobian poate fi: ~ monovalenté (monorezistenfa), stun cind germeniirezst§ Ja un singur antibiotic; - plurivalenta (rezistenja multipla, 1a mai multe antibiotice); Din alt punct de vedere, rezistenta se poate manifesta: ~ direct (leagd o anumiti bacterie de un sin; it antibiotic); ~ incrucisat (rezistenta unei bacterii fata de mai multi agenti antimicrobieni cu structura si/sau mecanism de actiune aseminator); de ex, rezistenta la 0 sulfonamida sau la o tetraciclina confera rezistenfé la toate sulfonamidele sau la toate tetraciclinele {in timp ce stafilococii rezistenti la meticilin& (MRSA) sunt rezistenfi la toate medicamentele beta-lactamice; * Dupz ritmul de instalare, rezistenfa poate fi: ~ cu ritm rapid de instalare (monostadiala), ,tip streptomicins”; - deritm intermediar, tip eritromicini”; ~ cu ritm Tent de instalare (pluristadial8), ,tip penicilina”; ~ cucritm foarte lent de instalare, ,tip vancomicina”33 Definiti notiunile de simbioza, comensal Darasitism — exemple ism. Relatii de simbioza, convietuirea fiind folositoare entru ambii parteneri (de exemplu sinteza de vitamine la care participa unii coliformi intestinali). Relatii de comensualism cu organismul, germeni i depinznd nutritional de gazda, careia nu ii creeaza prejudicii, Ack fe{uite exprimé ins un cchilibru instabil, care poate fi usor tulburat. ~——Relafia de paraitism tip apare insa doar atunci cand microorganismele se dezvolta in detrimentul gazdei, cu manifestari clinice mai mult sau mai putin evidente. Astfel, xtreme unele bacterii sunt obligatoriu parazite, nu se pot dezvolta decat in organismul dei (de exemplu ‘Mycobacterium leprae, Treponema pallidum, Chlamydia pneumoniae etc), Alte bacterii sunt facultativ parazite, wuténd trai si libere in natura, dar o data Clostridium tetani, Clostridile gangrenei gazoase, Salmonella typhi ct).3 Definiti patogenitatea si virulenta: exemple de factori de patogenitate Patogenitatea reprezinti capacitatea unui germen de a declansa in organismul di fe {ogene, modificiri locale, generale si ,functio laesa”. Patogenitatea este un atribut de specie si este determinata genetic. Jenga reprezinté gradul diferit de patogenitate exprimat in cadrul une speci, Este un atribut al tulpinii microbiene agresoare, Variabilitatea ip exprimarea patogenitiyi depinde de condiile in care tieste microorganismul respectiv (de exemplu, 0 populatie bacteriand care a pierdut virulenfa in condi nefavorabile poate casey viralentd in anumite condifi asa cum se int&mpll cu tulpina vaecinall BCG cu infectie HIV / SIDA) are conditioneaza patogenitatea si virulenfa unei speci (tulpini) microbiene pot fi: v multiplicarea gi invazivitatea manifestati de germenii patogeni; ~ Rhutiplicarea si elaborarea de toxine de etre germenii toxigent (in general exotoxine”). a35. Flora microbiana normala a organismului uman Flora microbiani a organismului poate fi divizata in doua grupuri: = flora nor dents, care se giseste in mod regulat si care daca este perturbatl se réstabileste prompt (sau destul de prompt) ~ flora tranzitorie care poate coloniza gazda pe o perioada variabila de timp, de la ore la siptimant Flora microbiana prezinté tropism pentru anumite regiuni anatomice. a) La nivelul tegumentului - in functie de contactul cu mediul inconjurator, flora bacteriand prezinta un grad marcat de variabilitate. Mai frecvent, la nivel tegumentar se pot gisi Staphylococcus epidermidis, Corynebacterium spp., Micrococcus spp. dar.temporat, tegumentul poate fi contaminat cu germeni coliformi, chiar stafilococi potential patogeni precum Staphylococcus aureus, ins& fird manifestari nete de agresivitate. 5) La nivelul conjunctivel oculare - Conjunctiva este putin colonizaté, deoarece secretiile lacrimale contin substante bactericide (ex. lizozim), jar clipitul asigued indepartarea mecanic& a corpilor strini, inclusiv a bacteriilor. Pot fi totusi identificati Staphylococcus epidermidis, Propionibacterium spp., Corynebacterium spp. ¢) La nivelul mucoasei nazale - In mod normal se pot eis stafilococi auri si ali, Streptococi, corynebacterii, pneufnococi etc, flora supust numeroaselor contaminari prin. contacte si traumatisme locale, bucale flora contine diferiti coci si bacili 4) La nivelul cavitifii bucale - La nivelul cavit Gram-pozitivi si Gram-negativi, aerobi si anaerobi (de exemplu stafilococi, strepiococi precum S. salivarius, 5, sanguis, S. mutans, lactobacili, spirochete, neisserii saprofite, sau anaerol Veillonelta spp., Actinomyces spp,, Fusobacterium spp., Bacteroides spp., Prevotella spp., Porphyromonas spp.), de origine aeriand sau alimentara, Exist o adevaratit microbiologic orald, cu diferente in functic deJosalizareSpre exemplu, pentru o celult de la nivelul dosului limbii exist aproximativ 100-150 bacteri, intr-un ml de saliva sunt circa 100,000,000 bacterii, iar fa nivelul placii irea_100,000,000,000 bacterii (aproximativ 35 de specii bacteriene diferite, cele dominante fiind Streptococcus sanguis si Streptococcus mutans). Placa dentara, cariile si boala parodontalii sunt cauzate de bacteriile ce constituie flora sora Buca $$$ ee “¢) La nivelul tractului respirator - Mucoasa nazala este intotdeauna bogat colonizata, find _ Supt anor ih contacte i traumaisine locale. In mod nom se Pot gisi Staphylococcus epidermidis, Staphylococcus aureus (Ia aproximiativ 20% din opulatie), streptococi, corynebacterii, pneumococi ete.Flora de la ingelui se aseamnd i is vit Astfel Se pot giisi streptococi, neisserit saprofite, bacili Gram-negativi-Lactobacillus spp, Bacteroides spp. Tractul respirator inferior este steril, fapt dat clearance-ului mucocilia EF Ta ive tract digsi = ce nel isso iret eidet in ft de Sef tele acestuia, exprimate mai ales prin chimismul local. Luand ca exemplu colofial copilului mare si al adultului, la acest nivel se gasesc o serie de bacili Gram-negativi (enterobacterii), precum si foarte numerosi germeni anaerobi (Bacteroides spp., enterococi) ¢te, in total existand aproximativ 10"' bacterii la 1 g de materii fecale, g) La nivel urogenital