Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Trateaza reumatismul, are efectul aspirinei dar fara efecte secundare,reduce inflamatia din
articulatii!
Indicatii: - reumatism, guta reumatica, coxartroza, artroza, spondiloza, eliminarea acidului uric
Cretusca (Filipendula ulmaria, fam. Rosaceae) este utilizata din vechime pentru tratarea
reumatismului. Ea produce si pastreaza in flori, frunze, tulpini si radacini unele substante active care
au fost numite de catre cercetatori glicozide ale cvercetinei si glicozide fenolice, care atunci cand
planta este administrata unui om genereaza salicilati. Ei au o actiune antiinflamatoare de exceptie,
reducand inflamatia prezenta in articulatii in cazul reumatismului.
Acelasi efect il are si aspirina (acid acetil-salicilic), un medicament sintetizat in laborator pornind de
la modelul chimic al salicilatilor prezenti in anumite plante tamaduitoare (cretusca, salcia, plopul
negru etc.). Insa pentru tratarea reumatismului aspirina, extractele de salicilati din plante sau
plantele care contin salicilati este necesar sa fie administrate in mod repetat, zilnic, o perioada mai
lunga de timp, caz in care aspirina sau salicilatii administrati singuri pot determina gastrita eroziva
sau chiar ulcer gastric. Acest lucru neplacut nu se petrece niciodata daca bolnavul foloseste cretusca.
Oare cine a construit-o atat de intelept, de parca ar fi stiut dinainte toate aceste lucruri?
Surprinzator cretusca mai contine si alte substante active numite taninuri, care scad secretia gastrica,
protejeaza mucoasa stomacului si de aceea poate fi utilizata chiar si in caz de gastrita sau ulcer
gastric. Mai mult decat atat, salicilatii sunt mai putin eficienti daca intalnesc in stomac sucuri acide.
Taninurile din cretusca reduc insa aciditatea gastrica si prin aceasta favorizeaza direct actiunea
antiinflamatoare a salicilatilor. In plus planta are si un efect antialgic util si el in alinarea si
tamaduirea reumatismului. Ea reuseste asadar in final sa exercite simultan o combinatie de efecte
terapeutice necesare pentru tratarea reumatismului, actiunea antiinflamatoare si cea antialgica, fara a
dauna in nici un fel stomacului si intr-un mod in care salicilatii au o actiune maxima.
Se administreaza de 3 ori pe zi cate o lingura cu 15 minute inainte de masa.
Mesteacanul.
Intre orele 2.00 si 3.00 (ora Bucurestiului), mesteacanul se afla in perioada de pauza. Perioada activa
este cuprinsa intre orele 4.00 si 8.00 (valoare maxima - in restul timpului nu se obtine efectul
maxim). Energia mesteacanului este moale, cu efect linistitor. Persoana apasata de stres se lipeste de
scoarta mesteacanului, varsa lacrimile cuvenite, iar dupa ce a fost eliminat stresul, linistea
sufleteasca revine.
Stejarul
Este in repaus intre orele 14.00 si 16.00. Perioada cea mai activa este intre orele 21.00 si 3.00
dimineata. Energia stejarului este puternica, atotstapinitoare. De stejar nu te poti apropia oricum. Cei
ce sint iritati, plini de nervi, ar face mai bine sa nu se apropie de un stejar. In prima etapa este nevoie
de energia unui plop tremurator sau a unui arin, pentru a scapa de starea de nervi si, abia dupa aceea,
ne putem apropia si de stejar, pentru a beneficia de aportul energiei sale.
Pinul
La fel ca toate coniferele, pinul este in permanenta activ (fara pauze). Energia pinului este puternica.
El este capabil sa preia orice depresie, preia si anihileaza socul psihico-emotional de la persoana
afectata.
Artarul
Perioada de repaus a acestui arbore este intre orele 3.00 si 4.00, iar cea de activitate intre orele 6.00
si 9.00. Energia artarului este moale, relaxanta si aduce intr-o stare de armonie invelisul energetic
(aura) al omului. De asemenea, deochiul este cel mai bine alungat sub coroana unui artar.
Frasinul
Are o energie pura, subtila. Aceasta purifica foarte bine cimpul energetic uman si redreseaza si
psihicul. In apropierea unui frasin este recomandabil sa meditam, aici realizindu-se o concentrare
puternica a atentiei. Frasinul inregistreaza un maxim al activitatii intre orele 10.00 si 12.00. Acest
arbore se recunoaste usor dupa semintele ca niste elice.
Castanul (salbatic)
Este activ intre orele 12.00 si 14.00, perioada de pauza fiind intre 6.00 si 7.00. Energia castanului
elibereaza, genereaza fantezie, dar exagerarea contactului cu acest arbore poate duce la halucinatii.
Teiul
Acest arbore se afla in repaus intre 5.00 si 6.00, fiind activ intre orele 1.00 si 5.00. Energia teiului
este de factura moale, blinda. Senzatia pe care o da energia teiului este de caldura si pace. In China
teiul este numit (si nu degeaba) copacul uitarii.
Salcia
Repausul salciei este intre 1.00 si 2.00, iar activitatea intre 17.00 si 20.00. Energia salciei este
moale, calmanta, relaxanta, capabila sa refaca organismul ce revine in contact cu energia ei. In
preajma salciei trece senzatiile de furie si oboseala. Salcia este capabila sa ne scape de durerile de
cap si sa readuca armonia in intregul organism.
Plopul
Pauza este intre orele 3.00 si 4.00, iar activitatea intre 14.00 si 17.00. Energia este uniforma,
moderata, mobilizeaza fortele din noi in directia dorita, realizeaza corectia psihicului. Daca
imbratisam plopul pentru citeva minute, scapam de oboseala. Dar nu este bine sa exageram, caci se
produce un retur al energiei, ceea ce da senzatia de ameteala.
Plopul tremurator
Acest arbore se odihneste intre 1.00 si 2.00 noaptea si este activ intre orele 13.00 si 16.00. Creste in
zone umede. Plopul tremurator aspira energia ca un vampir, de aceea nu se recomanda stationarea in
apropierea acestui arbore mai mult de 10 minute. In general, oamenii se resimt intr-o padure de plopi
tremuratori, caci aici domneste disconfortul. Totusi, raminerea un scurt interval de timp linga un
asemenea copac este benefica, deoarece el va pompa din organismul nostru tot stresul si surplusul de
energie daunatoare. In doar 10 minute, cu o crenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de
masele, doar lipind ramurica de obraz. De fapt, plopul tremurator alina orice durere, in afara de
durerile de cap si crizele cardiace.
Arinul
Creste, de asemenea, in zonele umede. Ramine in repaus intre orele 0.30 si 3.00. In rest este in
permanenta activ. Energia arinului este negativa, deci nu trebuie sa ne sprijinim de acest copac. Dar,
daca folosim o bucatica de lemn de arin, pe care o aplicam in zona ficatului, scapam de criza biliara.
Totodata, arinul ne ajuta sa ne eliberam de durerile sufletesti, cauzate de suparari, iar in reumatism
este bine sa se frictioneze locul dureros cu frunze de arin.
De retinut
Pentru a ne reface din punct de vedere energetic si emotional, trebuie sa alegem totdeauna copacii
cei mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice, pentru a avea certitudinea energiei lor de
calitate (si a unei zone bioenergetic corespunzatoare).
Lemnul este, fara indoiala, materia nobila pe care omul o foloseste cel mai mult. Il gasim peste tot in
viata noastra cotidiana. Pe toata suprafata globului au trecut secole fara sa-i marcheze existenta.
Fiecare esenta de copac ofera caracteristici bine precizate care ii conditioneaza existenta. Lemnul
este usor, rezistent, omogen, elastic. Din el se fac mobile, scheleti, hirtie, opere de arta. Dar copacul
nu ne ofera doar lemnul sau. Fructele sale, frunzele sale, scoarta sau seva sint de asemenea foarte
utilizate si contin in special calitati terapeutice apreciate din cele mai vechi timpuri
Pinul
Mugurii expectoranti sint utilizati la fabricarea medicamentelor pentru caile respiratorii de mai
multe mii de ani. Pe timpul faraonilor, medicii egipteni foloseau deja pinul pentru dezinfectarea
bronhiilor. Extractele din rasini sint de altfel eficace contra reumatismului, gutei si a bolilor de piele.
Hidroterapia se poate lauda cu meritele conurilor verzi si a acelor care se gasesc ca extracte in
numeroase saruri de baie.
PINUL FACE MINUNI IN BOLILE RESPIRATORII
Datorita uleiurilor esentiale, taninului si vitaminei C, pe care le contin, mugurii de pin (PINUS
SYLVESTRIS) vindeca spectaculos bolile aparatului respirator si sunt cicatrizanti.
Dintre produsele pe baza de muguri de pin, infuzia, extractul si uleiul esential din muguri sunt cel
mai frecvent recomandate, ne-a declarat Ramona Weisz, reprezentant al companiei Hofigal,
cunoscut producator de produse naturiste.
INHALATII
REUMATISM CRONIC
Peste 20 gr. ace de pin proaspete tocate marunt puneti 200 ml alcool alb de 70 grade si lasati la
macerat 2 saptamani. Strecurati maceratul presand materia vegetala, filtrati-l si turnati-l in sticlute
inchise la culoare. Luati cate 5-10 picaturi pe zi, intr-un pahar cu apa in tratamentul tusei, cistitei,
uretritei.
INFUZIE CALMANTA
Extractul din muguri se ia cate 50-70 picaturi, o data pe zi, impreuna cu alte remedii sau 50 picaturi
de trei ori pe zi singur. Tot din muguri se poate prepara o infuzie calmanta in caz de bronsita si
litiaza urinara. Turnati 250 ml apa clocotita peste o lingura de muguri sfaramati bine. Lasati sa se
infuzeze 15 minute si strecurati. Beti 2-3 ceaiuri.
Ulmul
Dioscoride si Pliniu ii recomandau in vederea folosirii contra afectiunilor pielii. Frunzele sale au ca
efect o remarcabila putere cicatrizanta si antiinflamatoare. A doua scoarta recoltata primavara de pe
ramurile tinere are calitati astringente si se foloseste la fabricarea medicamentelor contra hidropiziei.
Este recomandata de asemenea pentru tratarea dermatrozelor si reumatismul. Din pacate, cea mai
mare parte a ulmilor a fost decimata.
Mesteacanul
Seva mesteacanului are cea mai mare calitate terapeutica. In Suedia se produce din aceasta zahar si
vin. In Rusia se prepara bere si un fel de pasta pentru a o amesteca cu caviarul. In anumite provincii
franceze se prepara vin spumos asemanator cu sampania. Scoarta sa este febrifuga, diuretica si
stimuleaza digestia. Infuziile din frunze de mesteacan sint eficace contra gutei, reumatismului si
calculilor renali iar mugurii activeaza secretia biliara.
Frasinul
Foarte mult timp i s-a atribuit acestui copac robust puteri magice, caci proprietatile sale terapeutice
sint numeroase. O infuzie de frasin administata persoanelor care sufera de reumatism articular
devine un adevarat elixir pentru o viata mai lunga. Ajuta in lupta contra gutei si dureroaselor colici
renale. Semintele sint renumite pentru calitatea diuretica, iar scoarta ramurilor este febrifuga.
Castanul
In Ardeche, in Corse sau in Limousin, castanul este mai cunoscut sub numele de arborele de piine.
De-a lungul secolelor, taranii utilizau faina de castan pentru a-si face piine. Bogate in substante,
frunzele sale dezvolta o actiune sedativa asupra organelor respiratorii si pot vindeca bronsitele si
reumatismul. Folosita tot ca infuzie, scoarta sa are proprietatea de a scadea temperatura. Castanul
prezinta de altfel proprietati bacteriostatice.
Stejarul
Regele padurilor este un arbore sacru inca din Antichitate, datorita longevitatii sale exceptionale.
Frunzele, ghindele, scorta sint foarte bogate in substante active si au proprietati astringente si tonice.
Se foloseste contra diareei, dizenteriei, hemoragiilor. Pudra de scoarta opreste hemoragiile nazale. In
timpul primului razboi mondial germanii faceau cafea din ghinde pentru a digera mai bine... fara a fi
agitati!
STEJARUL, REMEDIUL PENTRU DISFUNCTIILE SEXUALE
Stejarul (QUERCUS PEDUNCULATA) este un remediu naturist pentru astenie, disfunctii sexuale si
dezechilibre cauzate de menopauza si andropauza.
De la stejar se folosesc mugurii proaspeti, radacinile tinere, scoarta interna a radacinilor, ghindele si
inflorescentele, fiecare puse la macerat.
RECOMANDAT IN ASTENII In principal, stejarul are efecte terapeutice asupra aparatului genito-
urinar, a sistemului circulator si a intestinelor. Are proprietati revitalizante asupra persoanelor cu
debilitate sau de varste inaintate. Mai este indicat in astenii si diverse tipuri de alergii. Mugurii
regleaza functia intestinala si cresc tensiunea arteriala la hipotensivi.
BOLI DE PIELE
Radacinile tinere si scoarta lor interna sunt cicatrizante si se utilizeaza in diverse afectiuni
dermatologice. Ghindele sunt utile in problemele sexuale, in frigiditatea tinerelor femei, dar si in
stari depresive. Inflorescentele, prin continutul crescut de hormoni sexuali, sunt indicate in tulburari
aparute la pubertate sau la varste avansate, adica menopauza si andropauza.
IN SURMENAJ
Se foloseste cu mesteacan pufos si merisor in constipatie; cu porumbar si mesteacan pufos in
astenie, surmenaj fizic si intelectual; cu salcie alba in tulburari menstruale; cu coacaz negru in
alergii.
CUM SE IAU EXTRACTELE Din extracte se iau cate 50-70 picaturi, de 1-2 ori pe zi,
administrate cu 15 minute inaintea meselor, intr-un pahar cu apa. Daca se asociaza cu altele, se
administreaza in priza unica de 70-100 picaturi.
Malinul
Originar din Orientul Mijlociu, malinul este recunoscut pentru frunzele sale rosiatice. Dar nici
fructele sale nu sint lipsite de calitate. Nu exista un mai bun diuretic ca fructele malinului. Infuzia
este recomandata contra inflamatiilor cailor urinare, gutei si artritei. Cu un gust delicios, fructele de
malin, asemanatoare cireselor, dar mai micute, au avantajul de a fi foarte bogate in vitamina A.
Pulpa lor se poate aplica pe fata pentru a regenera epidermele obosite.
Teiul
Cine nu cunoste ceaiul rosiatic si amarui al teiului? Nu exista, in zilele noastre un mai bun depurativ.
Il gasim de altfel concentrat in mai multe medicamente. Efectele sale hipotensive si antispasmatice
realizeaza un excelent remediu contra stresului si oboselii. Bebelusilor prea nelinistiti li se fac chiar
bai cu tei datorita acestor proprietati. Pe timpul iernii, florile sale sint utile in cazul gripelor durerilor
sciatice.
Salcia
Nu a trebuit sa asteptam aparitia stiintei moderne sau a analizei chimice pentru a descoperi
proprietatile salciei. Salicina continuta de frunzele si scorta sa este precursorul structurii aspirinei de
astazi. Inca din Antichitate se cunosteau calitatile sale de a reduce febra si durerea. Taranii faceau
ceai contra migrenei folosit ca antiinflamator cu uz extern. Mugurii sai au efect sedativ si reduc
excitatia genitala in caz de insomnie.
Fagul
Preferind umbra si umiditatea, fagul desavirseste o padure remarcabila. Din punct de vedere al
lemnului, el reprezinta fericirea timplarilor. Legenda spune ca era lemnul favorit al vrajitoarelor...
pentru mersul lor pe matura. Scorta sa neteda si argintie are proprietati astringente si antiseptice.
Foarte eficace pentru dezinfectarea plaminilor, ea se foloseste in diferite siropuri.
ulei de catina
Uleiul de catina e cel mai bogat produs natural n carotenoide, dup uleiul de palmier. Acest
ulei se obine prin presare la rece sau prin extragere cu solveni. Dintre virtuile uleiului de
ctin putem aminti aciunea antiinflamatorie, antibacterian, uor narcotic i sedativ. Este
folosit n tratamentul plgilor i ulceraiilor greu vindecabile, al arsurilor, ulcerului gastric sau
n ginecologie.
Actiuni interne - uleiul de catina este recomandat in tratamentul unor afectiuni ca: ulcerul
gastric si duodenal, diaree, urticarie, stari alergice, maladii neuroendocrine, reumatism,
afectiuni circulatorii, hepatice, alcoolism, anemii, astenie si, in ultimul timp, ca remediu contra
stresului. Proprietatile bactericide il recomanda in infectiile gastrointestinale si dermice. In
ultimul timp, cercetarile au stabilit ca are efecte spectaculoase in oncologie (cancerul uterin, de
prostata), geriatrie, iar clinic a fost demonstrata actiunea antiinflamatoare. O serie de studii
atesta efectul pozitiv al antioxidantilor din catina, ea fiind frecvent indicata ca tratament
asociat in cazurile de Parkinson, de scadere a imunitatii. Astfel, ea contribuie la intarirea
sistemului imunitar prin procesul de distrugere a radicalilor liberi si a substantelor toxice
preluate din mediu.
De retinut
1. Duul zilnic. Poate face foarte mult ru, mai ales dac e fcut cu ap fierbinte i spunuri
tari. Cei mai muli dintre noi nici mcar nu au nevoie de un du zilnic, iar pielea poate fi distrus
de atta fervent splare: fie se va usca i va crpa de uscciune, cci duul o las fr grsimile
ei protectoare, fie o poate conduce la infecii cutanate, cauzate de lipsa acelorai grsimi
protectoare. Sfat: dac tot faci du zilnic, mcar f-l cu ap ceva mai rece.
2. Opt ore legate de somn. Mitul spune c face bine i la frumusee, i la sntatea nervoas.
Da, dar asta nu nseamn c dac nu dormi opt ore legate faci ceva ru. Pe lng faptul c
oamenii peterilor ar fi fost mncai de vii noaptea dac ar fi dormit tun opt ore, obiceiurile
strbunilor notri nu tocmai ndeprtai arat c cele opt ore pot fi adunate din noapte i zi cu
rezultate la fel de bune. Ei dormeau dou ore nspre sear, apoi luau cina, mai stteau cu familia
i prietenii, mergeau la culcare la miezul nopii, dormeau trei-patru ore nentrerupt, apoi se
trezeau s-i fac rugciunile i s reaprind focul n cas, dup care mai dormeau dou ore
pn se crpa de ziu. Cu totul, adunate, vreo apte ore de somn. n plus, chiar i un pui de somn
de numai un sfert de or furat poate fi la fel de eficient ca o or de somn din timpul nopii. Totul
este s ne ascultm corpurile, ele ne vor spune cnd i de ct somn avem nevoie.
3. Cltitul gurii dup splatul pe dini. E unul dintre cele mai mai mari pcate, ntruct apa ia
stratul de fluor protector pe care pasta l pune pe dini, care altfel adaug ore ntregi de protecie.
Ideal este s nu te clteti dup ce te-ai splat pe dini i s nu mnnci i bei nimic mcar o
jumtate de or. Mai greu la nceput, uor o dat ce-i intr n obicei. A poi, nici splatul pe dini
imediat dup ce ai mncat nu e sntos, ntruct acizii din mncare slbesc emailul dinilor, pe
care i periua, prin frecare, l mai slbete puin. Cel mai bine e s te speli pe dini nainte de a
mnca i s te
mprosptezi cu o ap de gur dup ce ai mncat.
4. Statul pe WC. E nesntos pentru sistemul digestiv, specialitii spunnd c poziia fireasc
i cea mai eficient este ghemuit, de aceea celor cu probleme gen constipaie i nu numai li se
recomad s stea pe WC, da, dar cu ceva sub picioare, care s li le nale i astfel s-i aduc n
poziia ghemuit.
5. Curenia n cas. Studiile arat c cei care se ocup de cas fac tensiune i asta nu din
cauza cureniei propriu zise, ci din cauza stresului adugat acesteia. Grija c lucrurile trebuie
puse n timp util n ordine tot timpul produce mult stres, concretizat n timp n tensiune nalt,
spre deosebire de partenerii care nu au grij de cas i a cror tensiune se pstreaz normal.
6. Respiratul. Toat lumea are impresia c tie cum s respire i cum altfel se face acest lucru
dect aa cum l fac toi adulii. Cci aici st diferena. Adulii respir din piept, o respiraie
superficial, care nu acoper necesarul de oxigen organismului, spre deosebire de bebelui sau
yoghini care respir profund, pn n abdomen, mpingndu-l de fiecare dat cu aerul tras n
piept.
7. Relaxarea dup cin. Dac stai lintit pe canapea sau chiar tragi un pui de somn,
organismul are tendina s transforme substanele hrnitoare primite din mncare n grsime.
De aceea, cea mai mare mas a zilei ar trebui s fie micul dejun sau, n cazul n care e cina, ar
trebui urmat cu o plimbare de mcar 20 de minute.
Domnia papucilor
Cat stati acasa, incaltati-va neaparat cu papuci caldurosi. Picioarele reci declanseaza guturaiul,
afirma cativa cercetatori britanici de la Common Cold Center, de pe langa Universitatea Cardiff.
In cadrul studiului lor, participantii care faceau bai reci la picioare contractau de doua-trei ori mai
frecvent o viroza decat restul subiectilor. Explicatia este urmatoarea: scaderea temperaturii
blocheaza activitatea leucocitelor, care combat virusii.
Traiasca iaurtul!
Produsele lactate naturale, nepasteurizate, cu bacterii probiotice, intaresc politia intestinala, cu
care corpul se apara singur impotriva germenilor patogeni. Iaurtul creste proprietatea anumitor
celule de a digera microbi si ajuta la formarea de celule imunitare. Cu o conditie: sa fie consumat
zilnic. Este important sa folositi mereu acelasi tip de iaurt (kefir, lapte acru), intrucat producatorii
intrebuinteaza culturi bacteriene diferite.
Kiwi si mango
Pentru combaterea infectiilor, corpul nostru consuma cantitati mari de zinc si vitamina C. De aceea,
in cursul iernii, este necesar sa-i aprovizionam regulat depozitele.
Kiwi contine foarte multa vitamina C. Mango ne pune la dispozitie zincul. Va propunem o masura
profilactica absolut delicioasa: taiati in bucati mici un mango si doua kiwi si zdrobiti-le pana obtineti
o crema pufoasa. La sfarsit o puteti indulci cu putina miere.
Paine cu usturoi O capatana de usturoi ne apara, cu adevarat, de infectiile gripale? Pana ce oamenii
de stiinta vor ajunge la un consens, cercetatorii britanici au descoperit ca fanii usturoiului sufera mai
rar de tuse si guturai. Iar daca se imbolnavesc totusi, raceala lor trece cu trei zile si jumatate mai
repede decat a celorlalti. Pentru a preveni imbolnavirea, e nevoie sa mancati usturoi zi de zi,
minimum trei saptamani, cel mai bine taiat marunt si presarat pe o felie de paine unsa cu unt. Un
amanunt important: numai usturoiul crud are acest efect.
Placerea de a mirosi
Aromele proaspete actioneaza asupra noastra la fel ca o baie fierbinte, dupa o zi obositoare, insa
mult mai rapid. Moleculele infinitezimale patrund in nari, fiind conduse prin 20-30 milioane de
celule olfactive direct in centrul senzorial. Cele mai bune stimulente olfactive se gasesc in toate
magazinele: scortisoara, lamaile si menta.
Manusi cu ulei
Vi se aspresc mainile iarna? Cumparati o pereche de manusi chirurgicale de bumbac si taiati-le
varfurile degetelor. Seara, inmuiati-le in ulei de masline si puneti-le pe maini, exact pe portiunile
unde pielea e asprita. Cu varfurile degetelor libere, le puteti purta si in cursul zilei, telefonand,
lucrand la calculator sau citind, in vreme ce substantele vegetale hranitoare si calmante patrund in
pielea degradata si reduc inflamatia.
Baie cu lapte
Ca sa va hraniti pielea de pe intreg corpul, preparati-va un adaos de baie dintr-un litru de lapte gras
ori un pahar de smantana, plus cel putin trei linguri de miere, dizolvate mai inainte intr-o cana de
apa. Turnati ingredientele pe rand in apa de baie, incalzita la aproximativ 35 grade Celsius. Daca va
place, adaugati si cateva picaturi de ulei eteric. Ramaneti in cada minimum cinci minute, dar nu mai
mult de douazeci, apoi stergeti-va bine cu prosopul si bagati-va imediat in pat. Grasimea din lapte
hraneste pielea, iar mierea ii asigura umiditatea necesara.
Tratament cu cartofi
Terciul fierbinte stimuleaza circulatia locala si astfel reduce inflamatia la sinusuri. Curatati de coaja
doi-trei cartofi, fierbeti-i pana se fac foarte moi, puneti-i intr-un castron cu putin lapte si zdrobiti-i.
Intindeti pasta fierbinte, de grosimea unui deget, pe doua batiste puse una peste alta. Impaturiti
batistele, facand din ele un pachetel alungit si asezati-l pe nas, cat mai cald. Imediat ce cataplasma s-
a racit, schimbati-o.
Rondele de ceapa
Aromaterapie pentru nasul infundat: uleiurile eterice din ceapa dezinfecteaza si usureaza respiratia.
Inainte sa mergeti la culcare, puneti intr-o farfurie adanca o ceapa mare, taiata in rondele, si asezati-
o langa pat, la inaltimea capului. Terapia cu aroma de ceapa are insa efect doar daca nu deschideti
fereastra.
Aburii si sanatatea
Aburii fierbinti cu uleiuri eterice (foarte indicat: eucaliptul) constituie cea mai eficienta terapie
contra inflamatiilor din gat si faringe. Metoda consacrata e simpla: o oala de apa fiarta, cateva
picaturi de ulei aromat si un prosop asezat pe cap.
Bai la picioare
Un leac indelung verificat impotriva guturaiului si a tusei: baile la picioare cu apa incalzita progresiv
fac sa apara o caldura placuta in picioare, ameliorand totodata si circulatia locala in mucoasele
nasului si a faringelui.. Tineti picioarele intr-un lighean cu apa calda la 35C. Din trei in trei minute,
adaugati apa fierbinte, pana cand temperatura din lighean atinge 40 grade Celsius. Daca nu aveti
febra mai mare de 38,5 grade Celsius, va face bine si o baie mai rece. In acest caz, apa n-ar trebui sa
depaseasca 38 grade Celsius. Insa, daca organismul va e slabit din pricina virozei, riscati sa aveti
probleme de circulatie.
Zahar cu lamaie
Bun contra tusei iritative: stoarceti zeama dintr-o lamaie pe o bucatica de zahar si sugeti-o. Vitamina
C si uleiurile eterice din fruct dezinfecteaza faringele si activeaza secretia de saliva.
Supa tamaduitoare
Celebra supa de pui fluidifica secretiile si combate simptomele racelii. Cercetatorii americani au
reusit sa demonstreze, insa, ca ea are un efect terapeutic si in viroze. Iata cum o putem prepara, ca sa
fie deosebit de gustoasa. Se pune puiul in apa rece cu sare si se infierbanta, pana da in clocot. Se
adauga o ceapa taiata in jumatati, cu doua cuisoare infipte in ea, si se lasa sa fiarba cam o ora la foc
mic. Apoi se mai pun o bucata de telina, 2-3 morcovi, un pastarnac, o legatura de patrunjel, o gulie,
trei boabe de piper si se fierbe in continuare. Cand legumele sunt fierte, puiul se scoate din oala, se
transeaza si se baga la loc in supa.
Bautura de soc
Scurteaza viroza: extractul de soc face ca raceala sa treaca mai repede cu trei-patru zile si poate
combate chiar gripa. Boabele negre contin multa vitamina C si fier, componente esentiale pentru
sistemul imunitar. Reteta unei bauturi fierbinti de soc: jumatate de litru de suc de soc se amesteca in
jumatate de litru de apa si se infierbanta bine. Se asezoneaza cu doua cuisoare, un bastonas de
scortisoara, precum si cu sucul si coaja rasa ale unei portocale proaspete. Indulciti cu miere.
Nu uitati ghimbirul
Ajutor pentru respiratie: medicina traditionala chineza ne invata ca ceapa verde de arpagic si
ghimbirul actioneaza asupra plamanilor, normalizand respiratia. Dati in clocot cate 15 g de ghimbir
proaspat, impreuna cu 120 g pere. Bateti doua oua si le amestecati in pasta fierbinte. Se mananca
seara, inainte de culcare.
Hartia cu otet
Va desfunda narile: inmuiati o batista de hartie in otet, pana se imbiba toata, presarati pe ea piper
negru proaspat macinat si asezati-o pe piept, fata cu piper fiind indreptata in jos. Ramaneti in repaos
20 de minute, dupa care va puteti sterge pielea cu un prosop cald.
Infuzie de patlagina
Ceaiul de patlagina amelioreaza toate infectiile cailor respiratorii. El are o actiune antibacteriana si
dilata bronhiile. Totodata, contine mucilagii care combat tusea. Mod de preparare: se toarna 1/4 l apa
clocotita peste doua lingurite de patlagina, se acopera si se infuzeaza 10 minute, dupa care se bea cu
inghitituri mici.
Nu chiar asa fierbinte
Cand sunteti raciti, lasati bauturile foarte fierbinti sa se racoreasca putin. De pilda, daca veti bea un
ceai medicinal aproape clocotit, temperatura ridicata va face faringele deja iritat sa sufere si mai
mult. Consecinta: bacteriile cu care ceaiul ar trebui sa lupte vor gasi un nou teren prielnic pentru a se
inmulti.