In conformitate cu cauza penal analizat1privind infraciunea de violen n familie , atest

comportamentul provocator al victimei. Criminologul Stephen Schafer (1977), propune o

clasificare mai consistenta sub aspectul logico-stiintific utilizand ca si criterii gradul de
participare si de responsabilitate al victimei in comiterea infractiunii, printe a se situaz i
vima prvocatoare.
Victime provocatoare sunt acelea care anterior victimizarii lor au comis ceva, constient sau
inconstient, fata de infractor. Asemenea cazuri pot fi intalnite atunci cand cineva ( victima
ulterioara ) se comporta arogant fata de viitorul infractor sau daca nu isi tine o promisiune
solemna ori daca intra in legaturi amoroase cu iubita infractorului, care ulterior trece usor la
act, victimizandu-l pe cel care i-a provocat starea de frustrare;
n cazul nostru anume victimile au fost cele care au declanat comportamentul infractorului,
care fiin sub influena alcoolului a privit totul ca p o rfuial. n acest context ne vor referit la
declaraiile inculpatului care confirm cele enumerate mai sus:
Fiind audiat n calitate de inculpat, n edina de judecat, XXXXXXXXX, a declarat c n
familia sa deseori au loc conflicte, ns nu a aplicat violen fa de nicio persoan. La 25
noiembrie 2015, aproximativ la orele 2300, dup ce ziua a servit 3-4 pahare cu vin, pregtea
mncare la buctrie. Ulterior, a decis s fac baie, dar membrii familiei sale nu i-au permis
deoarece era n stare de ebrietate. Astfel, fiind afar, i dorind s ptrund n cas a spart geamul
cu cuitul. La 03 iunie 2016, cura ciuperci cu cuitul atunci cnd a venit soia sa de la serviciu i
a nceput s-l provoace adresndu-i cuvinte necenzurate. Inculpatul a rugat-o pe ultima s
nceteze, ns ea a chemat-o i pe fiica lor, Cristina. A menionat c n timp ce fiica sa, Cristina a
sunat la poliie, dnsul a vrut s-i ia telefonul, dar nu a lovit-o. A mai precizat c locuiete separat
n sarai, iar ceilali membri ai familiei locuiesc ntr-o alt cas. La 28 iulie 2016, a vzut c soia
sa, Svetlana, pregtea mncare n buctria din sarai i i-a fcut observaie c murdrete
buctria. Ulterior, a venit i fiica sa, Cristina, care a dorit s-l filmeze. Inculpatul a indicat c a
ncercat s-i ia telefonul, dar acesta a czut jos. Atunci cnd s-a aplecat s-l ia, fiicele, Cristina i
Angela, au srit peste el, dup care a venit Mu Svetlana i i-a desprit. A notat c n ziua aceea
el, de fapt, a fost victim a agresiunilor din partea membrilor familiei.
Raportul de expertiz psihiatrico-legal ambulatorie suplimentar nr.642a- 2016 din 15 iulie
2016, potrivit cruia Buzu Cristina a dezvoltat tulburare de stres posttraumatic trenant,
manifestat prin anxietate, fric, nelinite sufleteasc, insomnia, instabilitate emoiona-volitiv (a
devenit nervoas, irascibil, nereinut, plngrea), incapacitatea de a se concentra, stare de
disperare, stare care a aprut anterior n rezultatul aciunilor violente din partea bnuitului,

1
S E N T I N n numele Legii 21 decembrie 2016 mun. Chiinu Judectoria Ciocana mun. Chiinu, Dosarul nr.1-
330/2016 /22-1-5434-02092016/
comportamentului agresiv, impulsiv, nedemn al ttlui su, care persist la partea vtmat pn
n prezent, i care constituie suferin psihic. Exist legtur cauzal direct ntre starea psihic
a persoanei analizate i specificul aciunilor din partea tatlui acesteia. Prin aciunile lui Mu
Leon prii vtmate Buzu Cristina i-au fost cauzate suferine psihice. Se recomand
supravegherea la psihoterapeut i edine psihologice.
Membrii familiei sale nu i-au permis deoarece era n stare de ebrietate, soia sa i a nceput s-
l provoace adresndu-i cuvinte necenzurate. Inculpatul a rugat-o pe ultima s nceteze, ns ea a
chemat-o i pe fiica lor, Cristina. A menionat c n timp ce fiica sa, Cristina a sunat la poliie,
dnsul a vrut s-i ia telefonul, dar nu a lovit-o. La 28 iulie 2016, a vzut c soia sa, Svetlana,
pregtea mncare n buctria din sarai i i-a fcut observaie c murdrete buctria. Ulterior, a
venit i fiica sa, Cristina, care a dorit s-l filmeze. Inculpatul a indicat c a ncercat s-i ia
telefonul, dar acesta a czut jos. Prin aciunile enumerate mai sus, constatm impactul
comportamentl al victimilor n declanarea atentatului criminal, or dac soia i fiica tceau i
nu-I acordau atenie, inculpatul nu ar fi recurs la violen.
Identificarea infractorului poate fi camuflata de marea diversitate a relatiei acestuia cu
victima. n cazul nostru vorbim despre, victimele care supravietuiesc agresiunii si despre care
se pot obtine informatii asupra infractorului in baza in care acesta a procedat (in ce loc a actionat,
cu cruzime sau fara, incercand sau nu sa acopere urmele, jefuind sau nu victima etc.).
Sub acest aspect concluzionm ca victima este cea care deseori influneaz direct
comportamentul inculpatului, considerm c victima este necesar s aib o atitudine mai loail
pe ct posibil fa de agresor. De asemenea, victima poate sa adopte o atitudine prudenta,
flexibila, de negociere cu cel in cauza pentru a castiga timp si a nu accentua tentativele de
violenta a infractorilor. In situatiile limita, cand atacul este iminent, si deosebit de grav, este
indicat ca victima sa nu ameninte cu reclamarea faptei, acceptand la nevoie un compromis pentru
a nu-si pune in pericol viata. Pentru prevenirea declansarii unor comportamente agresive
interpersonale intr-un grup conflictual se recomanda adoptarea unei atitudini afective pozitive,
manifestate printr-o vorbire calda, persuasiva si o gestica de buna credinta;
Aplanarea unei stari conflictuale, a unui scandal sau incaierari nu se realizeaza de unul singur
si in mod direct prin intercalarea intre agresor si eventuala victima deoarece exista riscul crescut
de a deveni victima. O interventie hotarata a unor asemenea persoane poate fi salvatoare, dar ea
trebuie sa fie bine orientata si sa nu fie riscanta. Se recomanda sa fie solicitat concursul
persoanelor din apropiere si numai cu ajutorul acestora sa se incerce, cu prudenta maxima,
aplanarea, dar nu prin forta fizica, ci prin dialog in sensul de a-i convinge pe agresori sa renunte
la intentiile lor.