Proiect Statistica aplicata

Compania Albalact

Student: Negoita Gabriela-Dorina

ARPAM, anul II
 Universitatea din Bucureti

Cuprins

I. PREZENTAREA SOCIETATII ALBALACT............................................................3

A. Scurt istoric..............................................................................................................3

II. ANALIZA STRUCTURII..........................................................................................4

III. ANALIZA MARJEI COMERCIALE.....................................................................9

IV. ANALIZA EBE.....................................................................................................10

V. ANALIZA REZULTATULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI:..........................11

VI. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE:.....................................................13

VII. Analiza ratei rentabilitii veniturilor:.....................................................................14

VIII. ANALIZA RATEI RENTABILITATII COMERCIALE........................................15

2
 Universitatea din Bucureti

I. PREZENTAREA SOCIETATII ALBALACT

A. Scurt istoric

Denumirea societii: Societatea Albalact din Alba Iulia activeaz in domeniul fabricrii de
produse lactate si brnzeturi. Albalact este printre primele companii din industria laptelui si a
produselor lactate din tara, avnd distribuie naionala.
Nr Registrul Comerului: J1 / 70 / 1991
Cod fiscal: 1755369
Obiectul de activitate al companiei Albalact este fabricarea produselor lactate si a brnzeturilor.
Fabrica de la Alba exista din 1971.Albalact a fost nfiinata in 1990 prin luarea in proprietate a
patrimoniului ntreprinderii de industrializare a laptelui Alba din Alba Iulia.
In 1999 SC Albalact SA s-a privatizat prin licitaie publica deschisa, constituindu-i astfel ntr-
o societate cu capital privat.
Societatea este detinuta de 2 persoane fizice :Ciurtin Petru Raul si Ciurtin Petru care cumuleaz
63.52% din capitalul social. Restul de aciuni reprezentnd 36.47% aflate in posesia micilor
acionari reprezint valoric 3,6 mil euro.
ncepnd cu anul 1999,Albalact trece printr-un intens proces de dezvoltare, mrind-si
capacitatea de producie de la 6000 litri /zi la 70 000 litri/zi si numrul de salariai de la 140 la 250.
Albalact produce : lapte ,smntna , iaurt, unt, sana, brnzeturi.
Principalii concureni ai societii sunt: Friesland, Napolact Cluj, Sanlacta Trgu Mure, Danone,
Calatis, I.L. Harghita, Covalact, Oblaza, Binal Mob, Hochland, Dorna.
In anul 2003 Albalact a decis sa ptrund pe piaa laptelui ambalat aseptic, prin lansarea
laptelui FULGA. Brandient este consultantul care a ajutat Albalact sa gndeasc strategia de
marketing att pentru brandul FULGA , cat si pentru o parte din celelalte produse de Albalact.
Principalele canale de distribuie sunt: Carrefour, Cora, Mega Image, Billa, Selgros.
In decurs de doar un an de la lansarea brandului FULGA ,Albalact iese din rndul micilor
productori de lactate si ajunge in primii 5 juctori de pe piaa.
Succesul deosebit al brandului FULGA a mpins Albalact spre o dezvoltare rapida si spre
necesitatea de a realiza investiii importante.
Firma a investit sume importante in : activiti de marketing , modernizarea fermei existente ,
achiziia unei noi ferme la Vaidei , utilaje de ultima generaie ,extinderea capacitaii de producie.

3
 Universitatea din Bucureti

II. ANALIZA STRUCTURII

VALORI PONDERE
INDICATORI
N-1 N N-1 N
I.VENIT TOTAL 20.885 47.786 100% 100%
1.1 VENIT
20.884 47.504 99,99% 99,41%
EXPLOATARE
1.1.1 CA 24.072 44.738 115.27% 94.18%
1.2 VENIT FINANCIAR 1 282 0,01% 0,59%
1.3 VENIT
- - - -
EXTRAORDINAR
II.REZULTATUL
1708 3563 100% 100%
EXERCITIULUI
2.1 REZULTAT
2037 3754 119,26% 105,36%
EXPLOARTARE
2.1.1 REZULTAT
2398 3613 117,72% 96,24%
AFERENT CA
2.2 REZULTAT
-329 -191 - -
FINACIAR
2.3 REZULTAT
- - - -
EXTRAORDINAR

1. Ponderea CA in venituri din exploatare scade de la 115.27% in anul 2003 la 94.18% in anul 2004.

Se observa ca in anul 2003 CA are o pondere mai mare in Venitul din exploatare depind chiar
veniturile din exploatare ceea ce nseamn ca firma a realizat vnzri si din stocul de produse ale
anului 2002.Aceasta situaie a aprut ca urmare a cererii in cretere pentru produsele Albalact in anul
2003 .ns capacitatea de producie a firmei nu era proiectata pentru a asigura volumul de produse
cerut pe piaa
In mrime absoluta, CA a nregistrat o evoluie favorabila de la un an la altul ceea ce
nseamn ca Albalact a reuit sa i atrag un procent semnificativ din clienii concurentei, ajungnd in
primii cinci productori de lactate dup lansarea produsului Fulga.
ntruct ponderea CA in venituri din exploatare scade in anul 2004 fata de anul 2003,
nseamn ca procentul de clieni atras nu e suficient de mare pentru a asigura meninerea poziiei
concureniale si in perspectiva .ns aceasta situaie nu poate fi interpretata ca fiind tocmai
nefavorabila deoarece CA deine in continuare cel mai mare procent in veniturile din exploatare.

4
 Universitatea din Bucureti

II. Ponderea veniturilor din exploatare in total venituri scade de la un exerciiu financiar la altul,
nregistrnd in anul 2004 un procent de 99.41% fata de 99.99% in anul 2003.

Reducerea este ns nesemnificativa reprezentnd mai puin de 1%.

Acest lucru se datoreaz faptului ca ponderea veniturilor financiare a nregistrat o

uoara cretere in veniturile totale (a crescut de la 0.01% in 2003 la 0.59% in 2004).

5
 Universitatea din Bucureti

III. Ponderea rezultatului din exploatare in rezultatul exerciiului a sczut de la 119.26% in anul 2003
la 105.36% in anul 2004.

Rezultatul exerciiului este obinut din activitatea curenta deci probabilitatea obinerii aceluiai
rezultat in perioada urmtoare este foarte mare (100%).
Rezultatul obinut din activitatea de exploatare ce depete rezultatul exerciiului, acoper
pierderea din activitatea financiara.(rez fin 2003= -329mii u.m; rez fin 2004= -191 mii u.m)
Efectul de levier: se observa ca sursele mprumutate in vederea realizrii investiilor au fost folosite
in mod eficient, ntruct exploatarea acestora s-a realizat cu o rentabilitate economica mai mare
dect procentul mediu de dobnda pltit bncii pentru sumele mprumutate. Prin urmare orice
investiie suplimentara ar fi benefica pentru dezvoltarea firmei pentru ca s-ar degaja o rentabilitate
financiara mai mare. Cu cat firma s-ar mprumuta mai mult cu att rentabilitatea financiara ar fi mai
mare.

6
 Universitatea din Bucureti

INDICATORI 2003 2004

Rentabilitate economica 22.34% 17.83%

Rentabilitate financiara 31.08% 34.72%

Procent mediu de dobnda 16.51% 7.07%

IV. Ponderea rezultatului CA in rezultatul din exploatare se modifica in sensul reducerii de la

117.72% in anul 2003 la 96.24% in anul 2004.

In anul 2003,rezultatul aferent CA este mai mare dect rezultatul exploatrii datorita
faptului ca avem variaia stocului pe debit.
In anul 2004 ,rezultatul aferent CA rmne predominant in rezultatul din exploatare, ceea
ce este un punct forte al activitii firmei, dei ca pondere prezinta o relativa scdere.
Firma este capabila sa realizeze produsele sale prin vnzare. Managerul se poate baza pe
ncasarea investiiei efectuate.
7
 Universitatea din Bucureti

CONCLUZIE:

Avnd in vedere faptul ca Albalact a ptruns pe o noua piaa (cea a laptelui ambalat aseptic),
realiznd importante investiii, ca si-a mrit foarte mult capacitatea de producie (de la 6000 la 70
000), evoluia acestor indicatori nu poate fi considerata nefavorabila.
Aceasta ntruct orice ptrundere pe o noua piaa este dificila si se realizeaz cu pierderi. Totui
Albalact a reuit sa atrag un procent satisfctor din clienii concurentei, fideliznd totodat si
vechea clientela.
Prin intensificarea campaniei de promovare si prin crearea unei imagini pentru celelalte
produse, la fel de cunoscuta ca cea a produsului Fulga, Albalact va putea dobndi si menine
poziia concureniala planificata.

8
 Universitatea din Bucureti

III. ANALIZA MARJEI COMERCIALE

VALORI
INDICATORI
2003 2004
Marja comerciale 148 10
Venituri din vnzri de
425 73
mrfuri
Rata marjei comerciale 0,3482 0,1370

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

De la un exerciiu financiar la altul se observa o reducere accentuata a marjei comerciale cu

138 mii lei. La aceasta evoluie contribuiile factorilor au fost urmtoarele:

9
 Universitatea din Bucureti
1.Veniturile din vnzarea mrfurilor au o influenta nefavorabila economic, determinnd o scdere a
marjei comerciala cu 122,57 mii lei .
In principal activitatea firmei se bazeaz pe producie si mai puin pe vnzri mrfuri.
Veniturile din vnzri mrfuri provin din comercializarea de produse alimentare, buturi
rcoritoare etc ctre salariai prin intermediul unui bufet situat in incinta ntreprinderii. Aceste
produse sunt vndute la preturi mai mici deoarece se dorete cointeresarea salariailor.
Reducerea semnificativa a veniturilor din vnzri de mrfuri s-a produs pentru ca
managementul a renunat la aceasta forma de cointeresare a salariailor.

2.Rata marjei comerciale s-a diminuat de la 34,82% in anul 2003 la 13,70 % in anul 2004 aceasta
evoluie determinnd reducerea marjei comerciale cu 15,42 mii lei.

IV. ANALIZA EBE

EBE a crescut in mrime absoluta de la 2.586 mii lei in anul 2003 la 5488 mii lei in anul 2004
adic ntreprinderea a avut la dispoziie o suma mai mare pentru a fi reinvestita.

Pentru analiza EBE trebuie sa avem in vedere urmtoarele rate:

VALORI
INDICATORI
2003 2004
Rata rentabilitii economice ( EBE/Imob 44.04% 51.03%
corp+imob fin + NFR)
Rata amortizrii (A/EBE) 26.76% 39.15%

Rata cheltuielilor financiare(Chelt fin/EBE) 12.76% 8.60%

Rata dividendelor (Div/EBE) 8.23% 5.34%

Rata rentabilitii economice

- se observa o cretere a ratei datorata eficientei capitalurilor investite. Aceste capitalurile au fost
folosite pentru achiziionarea de utilaje performante care au permis obinerea unui volum de
producie mai mare si de o calitate superioara.

Rata amortizrii

- creste de la un exerciiu financiar la altul ceea ce nseamn ca firma a realizat investiii importante
folosind in principal surse pe termen lung.

Rata cheltuielilor financiare

10
 Universitatea din Bucureti
- nregistreaz o scdere, deci creterea EBE devanseaz creterea cheltuielilor
financiare

Rata dividendelor

- aceasta rata se reduce aceasta nsemnnd ca mediul de afaceri al ntreprinderii este stabil, favorabil
ceea ce ii determina pe acionari sa i investeasc o parte din dividende in dezvoltarea afacerii
urmrind astfel obinerea unor venituri viitoare mai mari

- acionarii majoritari sunt interesai in reinvestirea profitului pentru dezvoltarea ntreprinderii

deoarece exista potenial de obinere a unor dividende mai mari in perspectiva/

V. ANALIZA REZULTATULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI:

VALORI
INDICATORI
2003 2004
Rezultat aferent CA 2348 3535
Cifra de afaceri 24072 44738
Profit la 1 leu CA 0,0975 0,079

11
 Universitatea din Bucureti

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

De la un exerciiu financiar la altul se nregistreaz o cretere a rezultatului aferent CA de la 2348

mii lei in anul 2003 la 3535 mii lei in anul 2004.La aceasta evoluie au contribuit urmtorii factori:
Cifra de faceri care se modifica de la 24.072 mii lei la 44.738 mii lei, determinnd o
cretere a rezultatului aferent CA cu 2014.94 mii lei

Profit la 1 leu CA se modifica de la 0,0975 la 0,079 avnd o influenta nefavorabila

economic de 827,65 mii lei

FACTORI DE INFLUENTA:

1.CA a acestei societi a nregistrat o cretere semnificativa pe seama urmtorilor factori de influenta
secundara:

1.1 Producia vnduta care a avut o contribuie favorabila foarte intensa (1929,43 mii lei)
ceea ce nseamn ca Albalact dispune de o poziie buna pe piaa situndu-se in topul
primilor 5 productori de lactate din Romania. Aceasta evoluie a volumului de produse
vndute se datoreaz:

12
 Universitatea din Bucureti
- adoptrii unei noi strategii de marketing si lansarea unui nou brand cu ajutorul unei
echipe de profesioniti in domeniu (compania Brandient)
- succesului deosebit al campaniei de promovare a laptelui FULGA care a
propulsat Albalact de la nivelul unui productor local la unul naional.(in atragerea
clientelei s-a mizat pe originalitatea in promovare)
- Reorganizrii ntregului portofoliu de produse Albalact si importanta
deosebita care s-a dat obinerii unor produse de calitate superioara. Un punct slab ar fi
faptul ca produsele respective nu au beneficiat de o campanie promoionala la fel de intensa
ca cea realizata pentru Fulga.
- Calitatea superioara a produselor care s-a realizat prin: achiziionarea a 250
de capete de bovine de rasa din Austria, modernizarea fermei si introducerea automatizrii
procesului de colectare a laptelui, adoptarea unei tehnologii speciale (UHT) pentru
ambalarea laptelui, asigurarea unui transport adecvat produselor, designul inovator al
produselor
Ca punct slab se poate observa, din analiza structurii, ca CA scade ca pondere in venit total din
exploatare, ceea ce nseamn ca dinamica vnzrilor pe piaa nu este cea ateptata, planificata si ca
trebuie depuse eforturi suplimentare pentru creterea vnzrilor.
1.2 Preul a determinat majorarea CA cu 85,51 mii lei.
-Preul a crescut pe seama mbuntirii calitii produselor, deci nu este o cretere
conjuncturala ceea ce nseamn ca se poate miza pe aceleai venituri si in exerciiul viitor.

2. Profitul la 1 leu CA a avut o contributie nefavorabila determinand reducerea CA cu 827,65 mii lei.
La aceasta evoluie au contribuit influenta a 3 factori:

2.1 structura are o influenta nefavorabila de 1028,77 mii lei ceea ce nseamn ca a crescut
ponderea produselor cu un cost unitar mai mare dect media pe ntreprindere.
- ponderea produsului FULGA care prezinta rentabilitate crescuta este doar de 11,7% in timp ce
alte produse lactate cu rentabilitate sczut au o pondere mai mare in vnzri (40,1% - produse
lactate proaspete si 22%-unt)
- modificarea structurii s-a fcut ca urmare raportului C-O pe piaa ceea ce antreneaz efecte
favorabile in perspectiva

2.2 Preul are o influenta favorabila de 809,76 mii lei in timp ce costul nregistreaz o
contribuie nefavorabila economic (608,44 mii lei).
- influenta nefavorabila a costului este logica in condiiile in care firma a trecut
printr-un intens proces de dezvoltare extensiva (producia a crescut de la 6000 l/zi in 99
la 70000 l/zi in 2004)
- totui s-a avut in vedere si dezvoltarea intensiva realizata pe baza creterii calitii
produselor.
- Managementul a urmrit ca influenta favorabila a preului sa fie mai intensa dect
influenta nefavorabila a costului .Prin urmare activitatea se desfoar in condiii de
eficienta economica.

FACTORI DE INFLUENTA :

13
 Universitatea din Bucureti
Rezultatul din exploatare a nregistrat o cretere de la un exerciiu financiar la altul,
determinnd creterea rezultatului exerciiului cu 1717 mii lei .Aceasta situaie poate fi
interpretata ca fiind favorabila si din punct de vedere al rezultatului exerciiului. Astfel rezultatul
din exploatare nregistreaz pondera cea mai mare in rezultatul exerciiului att in anul N-1 cat si
in anul N. Se observa de asemenea ca modificarea rezultatului exploatrii predomina in
modificarea rezultatului exerciiului. Prin urmare creste probabilitatea obinerii aceluiai rezultat
si in perioada urmtoare.

Rezultatul financiar a determinat creterea rezultatului exerciiului cu 138 mii lei, aceasta
influenta avnd intensitate redusa prin comparaie cu contribuia favorabila adusa de rezultatul
exploatrii.

VI. ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE:

ELEMENTE VALORI
2003 2004
Cheltuieli directe 14338 34123
Cheltuieli indirecte 7386 7080
Cheltuieli variabile 18031 37663
Cheltuieli fixe 3693 3540

Dei se constata o modificare a pragului de rentabilitate in sensul creterii de la 14.713 mii

lei in anul 2003 la 22.391 mii lei in anul 2004, cifra de afaceri critica se atinge intru-un interval de
timp mai scurt (7 luni in 2003 si 6 luni in 2004).Aceasta situaie este favorabila deoarece Albalact
are la dispoziie o perioada mai mare de timp in care poate obine profit.
Intervalul de sigurana a crescut de la 38,88% in anul 2003 la 49,95% in anul 2004.Prin
urmare firma funcioneaz in condiii de sigurana cu aproximativ 11,07% mai mult din intervalul
de timp al unui exerciiu financiar .In anul 2003 Albalact funciona in sigurana doar 38,88% ;acum
funcioneaz cu profit 49,95% ceea ce nseamn ca a sczut riscul de exploatare.

gradul minim de utilizare a capacitaii de producie este de 29,43% in 2003 si de 44,78% in

2004.Firma Albalact l-a realizat si chiar l-a depit, avnd un grad efectiv de utilizare a
capacitaii de producie de 48,14% in anul 2003 si 89,48 % in anul 2004.

ntruct se utilizeaz si credite pentru finanarea activitii de exploatare, este firesc ca

volumul de producie pe care ntreprinderea trebuie sa l vnd lund in considerare riscul
financiar este mai mare (15701 mii lei in 2003 si 24731 in 2004).

VII. Analiza ratei rentabilitii veniturilor:

INDICATORI 2003 2004

Structura veniturilor 8,18% 7%
14
 Universitatea din Bucureti
Preul unitar 7% 8,82%
Costul unitar 8,82% 7,46%
Rata rentabilitii veniturilor 8,18% 7,46%

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

La societatea Albalact activitatea s-a desfurat cu o rentabilitatea a veniturilor cu 0,72% mai mica
dect in exerciiul financiar precedent. La aceasta situatie au contribuit urmtorii factori:

1.Structura veniturilor s-a modificat in sensul reducerii de la 8,18% in anul 2002 la 7% in anul
2004, determina o scdere a ratei rentabilitii veniturilor cu 1,18%.
2.Pretul unitar s-a modificat in sensul creterii de la 7% in anul 2003 la 8,82% in anul 2002 ,
contribuind la creterea ratei rentabilitii veniturilor cu 1,82%.

3.Costul unitar a avut o influenta nefavorabila, determinnd reducerea ratei rentabilitii

veniturilor cu 1,36%.

FACTORI DE INFLUENTA:

1.Structura veniturilor a sczut de 8,18% in anul 2003 la 7% in anul 2004:

15
 Universitatea din Bucureti
- aceasta s-a modificat in sensul majorrii ponderii veniturilor cu rentabilitate mai mica dect media pe
ntreprindere

- o analiza mai detaliata indica faptul ca a crescut ponderea veniturilor financiare (venituri cu o
rentabilitate sczut) in venituri totale, in timp ce ponderea veniturilor din exploatare a nregistrat o
uoara diminuare (venituri cu o rentabilitate crescuta).

2.Pretul unitar este singurul factor cu influenta favorabila. Creterea preturilor se datoreaz
mbuntirii calitii produselor.

3.Costul unitar determina scderea ratei rentabilitii veniturilor cu 1,36% , ns veniturile se obin cu
o dinamica mai importanta dect efectul cheltuielilor, activitatea firmei fiind eficienta. In ceea ce
privete costurile exista probleme in respectarea corelaiei de echilibru:
- ICH.EXPLOATARE< IVEN.EXPLOATARE ,iar in cazul activitii financiare condiiile de echilibru se
respecta.
- in exploatare problemele sunt identificate in special la nivelul costurilor de achiziie al
materiilor prime.
- managementul mizeaz pe calitatea produselor, de aceea urmrete ca achiziia materiilor
prime sa se fac de la cei mai buni furnizori si in cele mai bune condiii de livrare, chiar
daca acest lucru presupune un cost mai ridicat.

VIII. ANALIZA RATEI RENTABILITATII COMERCIALE

VALORI
INDICATORI
2003 2004
Rata rentabilitii comerciale 9,75% 7,90%

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

Rata rentabilitii comerciale a sczut cu 1,85% de la o perioada la alta. La aceasta reducere au

contribuit urmtorii factori:

1. Structura veniturilor din vnzri (g) a avut influenta nefavorabila cea mai intensa determinnd
scderea ratei rentabilitii comerciale cu 2,3%.Aceasta evoluie a structurii veniturilor din vnzri este
o consecina a faptului ca:

- a crescut ponderea produselor vndute cu o rentabilitate mai mica dect media pe ntreprindere

16
 Universitatea din Bucureti
- aceasta situaie este datorata mutaiilor nefavorabile pe piaa de desfacere,
adic se observa o uoara majorare a cererii pentru produsele lactate cu o rentabilitate mai mica; de
ex: produse lactate proaspete (40%) si unt(22%);
- decizia managementului de a rspunde cererii este totui oportuna, chiar daca
e nsoita pentru nceput de pierderi financiare, ntruct va conduce la meninerea poziiei
ntreprinderii pe piaa

2. Preul unitar se modifica in sensul majorrii de la un exerciiu financiar la altul, avnd drept urmare
o influenta favorabila asupra rentabilitii comerciale de 1,81%.

- aceasta influenta favorabila a preului unitar este mai intensa dect influenta
nefavorabila a costului unitar (-1,36%) ceea ce presupune ca activitatea se desfoar in mod
eficient;
- in principal creterea preului s-a nregistrat pe seama investiiilor realizate de
ntreprindere pentru a obine o calitate superioara a produselor vndute

2. Costul unitar exercita o contribuite negativa asupra rentabilitii comerciale care se reduce cu
1,36% .Creterea costurilor unitare este efectul:

- procesului de dezvoltare extensiva dar si intensiva prin care trece Albalact

- costurile mari de achiziie a resurselor materiale precum si un nivelului ridicat al cheltuielile de
distribuie, desfacere (in categoria acestora o pondere semnificativa avnd-o cheltuielile cu
publicitatea si livrarea produselor in cele mai bune condiii)
- de asemenea existe si anumite deficiente de organizare interna: lipsa de control a activitii
angajailor privind alocarea in consum a materiilor prime care conduce la apariia de pierderi.

17