STATISTICĂ APLICATĂ

Studiu statistic de cercetare a motivației

plecării în străinătate

Negoiță Gabriela-Dorina
ARPAM, anul II, Sem. I
 Cuprins

1. Scurtă introducere .......................................................................................................................................... 3

2. Definirea tema de cercetare .......................................................................................................................... 3
3. Stabilirea populației cercetate si a teritoriului in care se desfășoară ancheta ............................................ 4
4. Alegerea tipului de cercetare ......................................................................................................................... 4
5. Prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetării........................................................................................ 5
6. Stabilirea mărimii eșantionului si a caracteristicilor acestuia ...................................................................... 6
7. Structura esantionului dupa principalele variabile independente ............................................................... 7
8. Pregătirea chestionarului si a operatorilor de interviu................................................................................. 9
BIBLIOGARAFIE .....................................................................................................................................................10
 1. Scurtă introducere

Plecările in străinătate sunt determinate de factori endogeni cat si de factori exogeni, care au o
legătura, directa sau mai puțin directa cu acestea, dar a căror influenta este determinanta pentru cererea
potențiala de plecare peste hotarele tarii. In categoria acestor factori pot fi incluse:

 situația economica a tarilor in care se dorește a se ajunge;

 schimbările demografice si sociale dintr-un areal geografic;
 instabilitatea legislației si situației politice;
 nivelul de trai;
 progresul tehnic si protecția mediului.

Oamenii trăiesc , muncesc si se realizează in si prin contextul si problematica vieții sociale , laolaltă
si in interacțiuni cu semenii lor. Astfel prin experiența de zi cu zi ajungem ca, pana la un punct, fiecare
dintre noi sa fie un 'expert ‘in problemele ridicate de spațiul de munca si de viată nemijlocit .

Prin însăși evoluția sa de-a lungul istoriei omul a dovedit ca-si dorește tot mai mult nemulțumind-se
niciodată cu ceea ce are.

In epoca contemporana statutul social , realizarea profesionala si materiala , reprezintă obiective

mai mult sau mai puțin ușor de atins.

După 1989 romanii au văzut in trecerea granițelor o șansa de a se realiza profesional si material. Asemenea
celorlalți cetățeni ai tarii, sucevenii au fost 'contaminați de microbul' plecării in străinătate.

In mod sigur nu sunt de condamnat , ci dimpotrivă de admirat pentru curajul de-si a lua viată in
propriile mâini , de a o lua de la capăt într-o tara străină , departe de cei dragi.

Prin acest studiu se dorește prezentarea mai multor elemente legate de plecările in străinătate si
anume:

 cunoașterea situației actuale de pe piața;

 analiza cererilor de părăsire a tarii ;
 studiul motivațiilor cetățenilor care doresc sa ajungă in alte tari;
 preferințele acestora (tara aleasa ca destinație, modul de a ajunge acolo);
 cercetarea opiniilor si opțiunilor diferitelor categorii de cetățeni ai municipiului Suceava dornici sa
ajungă in alte tari.

2. Definirea tema de cercetare

In cele mai multe cazuri, temei de cercetare se impune sociologului prin constrângeri
exterioare(instituționalizate sau de alta natura), așa încât ea nu deriva in chip natural din preocupările sale
științifice anterioare, venind deci ca o prelungire a acestora in scopul testării unor ipoteze cu rol explicativ
pentru fenomenele anterior cercetate sau al detalierii unor cunoștințe descriptive deja utilizate.

Studiul efectuat cuprinde o multitudine de aspecte privitoare la intențiile (precum si motivele care
stau la baza acestora) care ii determina pe cetățenii municipiului SUCEAVA sa părăsească tara, unele din
acestea au fost amintite anterior.

Sintetizând elementele analizate in acest studiu ajungem la concluzia ca acestea pot fi cuprinse într-
o tema de cercetare numita generic Studiu statistic de cercetare a cererii de plecare in străinătate.
 3. Stabilirea populației cercetate si a teritoriului in care se desfășoară
ancheta

Problemele metodologice ale anchetelor se pot clasifica in trei mari grupuri:

 de la cine se culeg informațiile;

 ce metode trebuie folosite pentru culegerea lor;
 cum vor fi prelucrate, analizate si interpretate.

Primul pas consta totdeauna in definirea populației care urmează sa fie cuprinsa.

Populația statistica, denumita si colectivitate statistica, reprezintă totalitatea elementelor de aceeași

natura, care au trăsături esențiale comune si care sunt supuse unui studiu statistic.

In acest studiu ancheta trebuie sa cuprindă populația civila adulta din municipiul Suceava, in cursul
anului 2004.

4. Alegerea tipului de cercetare

Ar fi bine daca am putea începe cu o definire clara a ceea ce se înțelege prin 'ancheta sociala'. De fapt, o
astfel de definire ar fi atât de generala încât i-ar anula scopul. Deoarece însuși termenul si metodele legate
de ea se aplica într-o varietate foarte larga de cercetări, începând de la analizele clasice asupra sărăciei, de
acum 50 ani, pana la sondajele asupra opiniei publice efectuate de Institutele Gallup, anchetele pentru
planificarea orașelor, cercetarea pieței activitatea Observării Globale, precum si nenumăratele investigații
organizate de instituții de cercetare.
Conținutul concret, singurul factor comun al anchetelor, este ca toate se ocupa cu caracteristicile
demografice, cu mediul social, cu activitățile, opiniile sau atitudinile unui anumit grup de oameni.
Ancheta presupune un schimb de informații, o comunicare intre cercetător si anumite 'elemente' (indivizii
umani) ale 'realității sociale' investigate, primul fiind cel care, prin intermediul chestionarului, provoacă un
comportament verbal din partea celor din urma.

Transmiterea informațiilor de la persoanele chestionate spre cercetător se poate realiza, in principiu, prin
doua modalități fundamental diferite :

 ancheta orala sau directa;

 ancheta in scris sau ancheta prin autocompletarea (autoadministrarea) chestionarului.

Ancheta orala sau directa îmbracă doua variante principale de realizare:

1. ancheta fata in fata -se realizează fie la domiciliu, fie la locul de munca sau in scoli, facultăți
, pe strada sau la ieșirea de la manifestări colective : spectacole, concerte, meciuri, etc;
2. ancheta prin telefon.

Principalele avantaje ale acestei anchete sunt:

 rapiditate;
 arie de acțiune;
 costul;
 fiabilitatea;
 realizarea studiului pilot in condiții reale;
 controlul constant al terenului.

Ancheta indirecta se poate realiza de asemenea prin mai multe tehnici cea mai utilizata fiind ancheta
prin posta.
 Comparativ cu ancheta orala, cea prin autoadministrare are avantajul costului mult mai redus, se
înlătura influenta perturbatoare a operatorului, se înlătura greșelile de înregistrare si interpretare datorate
operatorului.

Ancheta in scris are si o serie de neajunsuri, si anume:

 nu avem nici o certitudine ce persoana aleasa de noi este cea care răspunde la chestionar;
 se pierde spontaneitatea răspunsurilor, se 'confecționează' răspunsuri in conformitate cu ceea ce
subiectul crede ca se aștepta de la el;
 acesta tehnica de ancheta generează o proporție mai mare de non răspunsuri, comparativ cu cea
orala;
 se pierde o mare cantitate de informații;
 nu avem nici o șansa sa eliminam ambiguitatea, imprecizia sau incompletitudinea unor răspunsuri.

Metoda sondajului poate sa salveze timp si bani oferind informații despre seturi largi de date fără ca sa
fie necesara observarea si cercetarea tuturor elementelor ce alcătuiesc colectivitatea.

Procesul va cuprinde atunci doua etape:

 etapa descriptiva, in care se culeg date si se calculează indicatorii ce caracterizează sub

colectivitatea analizata;
 etapa inferențiala, in care rezultatele obținute pentru aceasta sub colectivitate se extind, in termeni
probabilistici, la colectivitatea generala.

Este de menționat faptul ca, daca metodele statistice descriptive pot fi aplicate atât unei colectivități
totale cat si uneia parțiale, in schimb etapa de inferența statistica este specifica cercetării prin sondaj.

5. Prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetării

Orice studiu sau cercetare trebuie sa aibă foarte bine stabilite ipotezele si obiectivele.
In afara precizării ipotezelor chestionarul nu are nici o valoare chiar si cele mai simple întrebări sunt
stabilite in conformitate cu ipotezele prestabilite chiar daca acestea sunt mai mult sau mai puțin clar
conturate.
Astfel termenul de 'sondaj' definește un proces, o activitate de strângere si prelucrare a informațiilor in
scopul verificării ipotezelor emise anterior, precum si de formulare a unor soluții de rezolvare a problemelor
sociale. Aceasta activitate presupune un demers metodologic precum si existenta posibilității cuantificării
informațiilor.

Pentru a fi considerate valide ipotezele trebuie sa îndeplinească trei condiții:

 verificabilitatea;
 specificitatea;
 conformitatea.

Ipoteza reprezintă relația dintre doua sau mai multe variabile, iar in cazul acestui studiu ipotezele sunt
următoarele:

 sucevenii pleacă in străinătate, in principal, pentru suplinirea veniturilor pe cere le realizează;

 plecarea la munca in străinătate este determinata de condițiile socio-economice
 apariția unui adevărat fenomen social in ultimii 5-6 ani (in Suceava);
 in majoritate, sucevenii pleacă pentru a-si asigura o baza materiala solida pe care sa se bazeze la
întoarcere si nu pentru a-si continua viată si activitatea in afara tarii;

Pe baza acestor ipoteze de lucru (ipoteze de cercetare) se stabilesc obiectivele studiului:

  stabilirea intensității dorinței de a pleca;
 stabilirea elementelor care ii determina pe suceveni sa se gândească la plecare;
 stabilirea structurii populației ce are intenția de a pleca in funcție de sex, vârsta, studii, veni pe
membru de familie, etc;
 găsirea unor soluții pentru stoparea acestui fenomen;
 stabilirea destinațiilor preferate si a condițiilor in care sucevenii intenționează sa plece.


6. Stabilirea mărimii eșantionului si a caracteristicilor acestuia

Una din cele mai importante probleme este cea legata de eșantionare sau selecție. Desemnam prin acești
termeni - considerați sinonimi - setul de operații cu ajutorul cărora, din ansamblul populației vizate de
cercetare, se alege o parte, numita eșantion, parte ce va fi supusa in mod nemijlocit investigației. Alegerea
trebuie făcută de așa maniera încât, prin intermediul acestui studiu redus, sa se obțină concluzii cu valabilitate
generala, adică dând seama de caracteristicile întregului univers de indivizi constituenți ai populației.
Eșantionul trebuie sa posede o calitate esențiala, numita reprezentativitate, care consta in capacitatea lui
de a reproduce cat mai fidel structurile si caracteristicile populației din care este extras.

In cadrul acestui studiu, dimensionarea eșantionului a însemnat luare in considerare a cetățenilor din
Municipiul SUCEAVA in anul 2004. Din totalul cetățenilor din municipiul Suceava 3386 suceveni au părăsit deja
hotarele României astfel :

Perioada de timp > 12 luni <12 luni Total

Nr. populației 112 1237 3386

Tabel 1. Structura populației plecate in străinătate

In eșantionul de persoane supus cercetării, s-a dorit respectarea proporționalității dintre persoane, in
funcție de vârsta. De asemenea, unul din factorii care stau la baza respectării proporționalității este
structura persoanelor in funcție de sex, structura care se regăsește in Tabel 2:
In stabilirea mărimii eșantionului supus cercetării exista o serie de factori de condiționare, precum :
gradul de omogenitate a colectivității, mărimea erorii de probabilitate si probabilitatea cu care se garanteze
rezultatele, timpul afectat culegerii datelor si, nu in cele din urma, resursele financiare aferente cercetării.
In principal, datorita motivelor financiare, nu s-a putut mari volumul eșantionului in scopul reducerii erorii
de selecție, motiv pentru care eroarea maxima admisa de 5% a fost ținta studiului, in scopul asigurării
reprezentativității efectuate. Considerând probabilitatea de garantare a rezultatelor de 95% (t = 1,96) pentru
eroarea de 5%, volumul eșantionului a fost determinat după formula:

t² p(1 – p) 3,8416 x 0,5 x (1 – 0,5)

n= 2 = 385 unde:

w 0,0004

n = mărimea eșantionului;

t = coeficientul care corespunde probabilității cu care se garantează rezultatele;

p = proporția componentelor din eșantion care poseda caracteristica cercetata;

w = eroare limita acceptata.

 7. Structura esantionului dupa principalele variabile independente

Deoarece persoanele care doresc sa părăsească tara diferă in funcție de mai mulți factori (nivelul
veniturilor, poziția sociala, vârsta) atenția a fost concentrata asupra persoanei care efectuează călătoria,
realizând-se o structurare a eșantionului după vârsta, sex, ocupația profesionala, număr de persoane din
gospodărie, venitul net, nivelul educației, naționalitate.
Dorințele si nevoile persoanelor care doresc sa plece din tara se modifica in raport cu vârsta datorita
schimbării mentalității pe măsura înaintării in vârsta. In tabelul următor este prezentata populația pe categorii
de vârsta:

Vârsta 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 Total
Nr. 10773 9278 7386 9546 7442 9576 9790 7411 4062 4062 3197 82523
pop.

Tabel 2.Populatia stabila pe grupe de vârsta

Chiar daca in cazul majorității bunurilor de consum, sexul persoanelor reprezintă un criteriu esențial
de segmentare a piețelor, in cazul firmelor de transport internațional importanta sexului este mult mai redusa.

Vârsta 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 Total

Sex 5401 4733 3870 5269 4190 5155 5043 3737 2101 2196 1696 43391

Feminin
Sex 5372 4545 3516 4747 3252 4421 4284 3674 1961 1866 1501 39139

Masculin

Tabel 3.Populatia stabila in funcție de sex pe grupe de vârsta

 In cadrul prezentei cercetări, persoanele care domina in rândul turiștilor suceveni intervievați, sunt
acelea care aparțin grupelor de vârsta 15-19 de ani si 30-34 (50,3%).

Nivelul de educație este un criteriu socio-demografic foarte important, intre acesta si cererea de
plecare funcționând o relație direct proporționala. Populația fără scoală si cea cu studii primare reprezintă o
clientela firava pentru agentul de turism, in timp ce persoanele cu studii superioare constituie clientela de
baza .

Ultima Studii Studii superioare Scoală Liceu Scoală Studii Studii Fără Total
scoală superioare de de scurta postlice profesiona secunda primare scoală
absolvita lunga dura durata ala si de la si de re
ta maiștrii ucenici

Nr. Pop. 11704 702 5064 28532 18651 18459 10621 1924 95691

Tabel 4. Structura eșantionului in funcție de ultima scoală absolvita

Conform cu datele statistice din tabelul 4, structura eșantionului in funcție de ultima scoală
absolvita plasează pe primele locuri (in funcție de nr pop.) persoanele cu studii superioare si pe cei care au
absolvit liceul.

Referitor la statutul profesional al componenților eșantionului (tabelul 5) se evidențiază faptul ca

pe prima poziție se afla personalul cu studii superioare.
Statutul Personal Patroni Elev, Pensionar Lucrează pe Soc. Șomer Alte Total
profesional cu studii student cont propriu Agricole situații
superioare
Nr.pop. 40152 1271 25595 20858 1742 16 8 10 89652

Tabel 5. Structura eșantionului in funcție de statutul profesional

8. Pregătirea chestionarului si a operatorilor de interviu

Toate cele 36 de întrebări se adresează persoanelor cu domiciliul in municipiul Suceava, care

intenționează sa plece in afara tarii. Deoarece reușita unei anchete statistice pe baza de sondaj depinde
in mare măsura de seriozitatea conceperii chestionarului, acesta trebuie sa începe cu precizarea foarte clara
si detaliata a problemei de cercetat. Așa dar trebuie sa existe o cunoaștere prealabila a problematicii vizata
de ancheta, eficienta instrumentului depinzând de soliditatea acestor cunoștințe.
O alta problema este traducerea indicatorilor in întrebări si așezarea lor in chestionar, adică ceea ce
tine de “tehnologia” redactării unui chestionar. In acest caz, o cerința elementara este utilizarea unui limbaj
care sa fie înțeles de total lumea, de unde deriva necesitatea de a putea comunica cu toți subiecții.

Se insista apoi asupra faptului ca, in construcția chestionarului, se va tine seama si de populația
căreia se ii sunt adresate întrebările. Acest lucru este valabil, mai întâi, la nivelul general, de ansamblu al
cercetării când populația supusa studiului este definita prin anumite caracteristici ce-i sunt proprii, dar si la
nivele particulare, generate de logica interviului.

Problemele care trebuie rezolvate in aceasta faza a anchetei sunt:

 cele de conținut, legate de alegerea indicatorilor (necesari si suficienți) pentru descrierea

fenomenului si a relațiilor sale esențiale cu alți factori sociali;
 cele de forma, adică de transpunere a indicatorilor in întrebări standardizate, privitor la invelisul lor
verbal, la modul de adresare si la cel de înregistrare a răspunsurilor – presupun genuri de cunoștințe
diferite: primele teoretice iar celelalte metodologice
 BIBLIOGARAFIE

1. Septmiu Chelcea– Chestionarul in investigatia sociologica;

2. Cristian Valentin Hapenciuc - Cercetare statistica in turism.
3. C. A. Moser – Metode de ancheta in investigarea fenomenelor sociale;
4. Eugen Nicolescu – Marketing in turism;
5. Traian Rotariu – Ancheta sociologica si sondajul de opinie;.