Suntem platiti mai putin pentru a munci mai mult.

Mai este de mirare de ce multi

dintre noi nu mai avem tragere de inima pentru a merge, lunea, la serviciu?
Calitatea timpului petrecut la munca a suferit o schimbare dramatica in ultimii
zece ani. Rezultatele constau intr-un nivel de stres tot mai crescut, care ne poate
costa chiar jobul. Stresul profesional este o problema majora de sanatate,
completeaza Cristina Stan, psiholog in cadrul MedLife.
Ritmul cotidian de lucru solicita un plus de consum nervos, precum si eforturi suplimentare de
adaptare a oamenilor la conditiile schimbatoare ale vietii lor. Una dintre consecintele acestui ritm de
viata este stresul profesional (ocupational) ca si consecinta a situatiilor conflictuale in mediul de
munca. Acesta reprezinta o problema majora de sanatate, care reduce abilitatile angajatilor de a lucra
corect, avand ca rezultat pierderea de resurse umane.
La locul de munca stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face fata
solicitarilor si exigentelor profesionale. Uneori, stresul profesional este considerat ca avand un
caracter benefic pentru performantele angajatilor. In asemenea situatii ne referim la eustres care
motiveaza si mobilizeaza resursele individuale. In caz contrar, cand efectele stresului se rasfrang
negativ asupra sanatatii persoanei, vorbim de distres. In timp ce conflictele constructive sunt
motivante si generatoare de idei, favorabile innoirii si schimbarii, conflictele distructive conduc la o
risipa de energie, de timp si de bani, rareori recunoscute de protagonisti.

Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in:

efecte subiective: anxietate, impulsivitate si/sau agresiune, apatie, plictiseala, oboseala, indispozitie,
scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimente de singuratate, sentimente de culpabilitate;
efecte comportamentale: predispozitie spre greseli/accidente, abuz de cafea si tutun, tendinta de a
manca si/sau bea excesiv, consum de droguri; comportament antisocial;
efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, scaderea capacitatii de concentrare
a atentiei, scaderea capacitatii perceptive, scaderea intereselor, hipersensibilitate sau intoleranta la
critica, blocaje mentale;efecte fiziologice: cresterea pulsului si a tensiunii arteriale, cresterea
glicemiei si a colesterolului, migrene, transpiratii reci, dilatarea pupilelor, simptome digestive, alergii,
tulburari de somn, tulburari de comportament alimentar, scaderea imunitatii ce determina
predispozitie spre contactarea bolilor;
efecte organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie in munca, reducerea
responsabilitatii, reducerea loialitatii fata de organizatii, demisii.
Nesatisfacerea nevoilor la un anumit loc de munca (de ex. volum mare de lucru cu imposibilitate de
realizare sau motivare) poate determina relatii tensionate ce duc la modificari in comportamentul
angajatului, la diverse abateri, dar si la schimbarea locului de munca cu unul mai atragator, mai
motivant. Pot aparea de asemenea, reactii negative ce pot lua diverse forme cum ar fi : agresiunea
(atacul verbal sau fizic asupra unei persoane sau obiect), regresia (revenirea la un comportament
copilaresc- lacrimi, imbufnare); resemnarea (detasare, apatie, intarzieri la serviciu si in luarea
deciziilor), fixatia (perseverenta intr-un comportament necorespunzator). Poate sa apara si un conflict
intre nevoile angajatilor in diversele roluri pe care acestia le joaca. Printre cauzele specifice
demotivarii pot fi: lipsa consideratiei, respectului, dreptatii, resimtita de fiecare salariat la fiecare
nivel.

Recomandarile psihologului/ psihoterapeutului pentru combaterea stresului la locul de munca si

cresterea satisfactiei in munca
1. Comunicarea eficienta : percepeti-va semenii asa cum sunt; ascultati-i pe altii atunci cand gresesc;
exprimati-va direct bucuria sau dezamagirea; cautati sprijinul altor personae; nu este nici o rusine sa
spuneti ,, nu stiu/ ,, nu inteleg; mentineti-va si dezvoltati-va simtul umorului; incurajati-va pe
dumneavoastra si pe altii spunand ,, data viitoare voi reusi.
 2. Planificarea timpului: nu va supraincarcati cu sarcini: faceti-va o lista de prioritati; nu acceptati
decat sarcini bine definite, intr-o perioada convenita anterior; faceti un singur lucru odata; nu va
supraincarcati memoria; utilizati un caiet de notite; echilibrati munca cu relaxarea; nu va temeti sa
creati variatii in sarcinile ce vi s-au atribuit daca nu aduc prejudicii indeplinirii lor; planificati astazi ce
veti face maine.
3. Relatiile ierarhice: sefii nu sunt atotputernici, ei sunt supusi altor ierarhii si altor puteri la care
puteti apela in caz de nevoie; constientizati realitatea ierarhiei: cine comanda intr-adevar si cui; va
veti supune astfel doar celui care asigura bunul mers al muncii; daca seful este stresat si autoritar, nu
incercati sa-l faceti sa rationeze, pastrati o anumita distanta si spuneti NU raspicat daca considerati ca
aveti intr-adevar dreptate; raspundeti numai cererilor clar formulate, dupa un timp de gandire si intr-
un acord fara compromisuri; cereti instructiuni clare atunci cand cerintele sunt ambigue.
4. Personalizarea spatiului: delimitati-va bine spatiul de lucru; infrumusetati spatiul de munca cu
obiecte personale care va ajuta sa va relaxati si sa va simtiti intr-un mediu familiar; imbracati-va
intotdeauna ingrijit la locul de munca.
5. Evaluarea si autoevaluarea: ganditi-va daca locul dumneavoastra de munca este intr-adevar
echivalentul a ceea ce puteti si va doriti sa faceti; daca ati ajuns la concluzia ca NU , nu va temeti sa
cautati un alt loc de munca.

Recomandari pentru angajatori de sporire a performantei angajatilor

In ultimii ani, angajatii sunt supusi unor situatii tot mai stresante, datorita schimbarilor care au loc si
care conduc la o crestere a insecuritatii posturilor si la suprasolicitare in munca, astfel ca este ar fi
indicat sa respecte o serie de recomandari precum:
angajatorul trebuie sa cunoasca si sa nu neglijeze faptul ca oamenii sunt cea mai importanta resursa de
care se poate folosi o organizatie, nici o organizatie neputand exista fara fiintele umane care o
alcatuiesc. Relatiile dintre acestea pot cladii sau darama interesele organizatiei;
pentru conducerea unei organizatii este vital sa acorde atentia cuvenita rolurilor de grup, activitatii in
grup si/ sau dezvoltarii spiritului de echipa;
angajatorul trebuie sa se ocupe de starea de sanatate a salariatilor plecand de la definitia data de OMS
conform careia starea de sanatate reprezinta starea de bine biologic, psihic si social;
prin actiunile si atitudinile lor, angajatorii trebuie sa incurajeze membrii echipei sa devina mai
implicati in realizarea obiectivelor organizatiei, sa aprecieze corespunzator reusita si utilitatea muncii
lor, sa faca mai des schimb de idei pentru perfectionarea procedurilor;
interesele trebuie sa fie comune, cunoasterea interpersonala, de asemenea. Sa-ti cunosti colegul de
munca / salariatul, sa-i impartasesti experienta ta, sa-l ajuti la nevoie, sa-l intelegi, sunt esentiale in
construirea unei atmosfere degajate de lucru, in construirea unor relatii solide care sa duca la
performanta.