dintre noi nu mai avem tragere de inima pentru a merge, lunea, la serviciu? Calitatea timpului petrecut la munca a suferit o schimbare dramatica in ultimii zece ani. Rezultatele constau intr-un nivel de stres tot mai crescut, care ne poate costa chiar jobul. Stresul profesional este o problema majora de sanatate, completeaza Cristina Stan, psiholog in cadrul MedLife. Ritmul cotidian de lucru solicita un plus de consum nervos, precum si eforturi suplimentare de adaptare a oamenilor la conditiile schimbatoare ale vietii lor. Una dintre consecintele acestui ritm de viata este stresul profesional (ocupational) ca si consecinta a situatiilor conflictuale in mediul de munca. Acesta reprezinta o problema majora de sanatate, care reduce abilitatile angajatilor de a lucra corect, avand ca rezultat pierderea de resurse umane. La locul de munca stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face fata solicitarilor si exigentelor profesionale. Uneori, stresul profesional este considerat ca avand un caracter benefic pentru performantele angajatilor. In asemenea situatii ne referim la eustres care motiveaza si mobilizeaza resursele individuale. In caz contrar, cand efectele stresului se rasfrang negativ asupra sanatatii persoanei, vorbim de distres. In timp ce conflictele constructive sunt motivante si generatoare de idei, favorabile innoirii si schimbarii, conflictele distructive conduc la o risipa de energie, de timp si de bani, rareori recunoscute de protagonisti.
Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in:
efecte subiective: anxietate, impulsivitate si/sau agresiune, apatie, plictiseala, oboseala, indispozitie, scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimente de singuratate, sentimente de culpabilitate; efecte comportamentale: predispozitie spre greseli/accidente, abuz de cafea si tutun, tendinta de a manca si/sau bea excesiv, consum de droguri; comportament antisocial; efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, scaderea capacitatii de concentrare a atentiei, scaderea capacitatii perceptive, scaderea intereselor, hipersensibilitate sau intoleranta la critica, blocaje mentale;efecte fiziologice: cresterea pulsului si a tensiunii arteriale, cresterea glicemiei si a colesterolului, migrene, transpiratii reci, dilatarea pupilelor, simptome digestive, alergii, tulburari de somn, tulburari de comportament alimentar, scaderea imunitatii ce determina predispozitie spre contactarea bolilor; efecte organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie in munca, reducerea responsabilitatii, reducerea loialitatii fata de organizatii, demisii. Nesatisfacerea nevoilor la un anumit loc de munca (de ex. volum mare de lucru cu imposibilitate de realizare sau motivare) poate determina relatii tensionate ce duc la modificari in comportamentul angajatului, la diverse abateri, dar si la schimbarea locului de munca cu unul mai atragator, mai motivant. Pot aparea de asemenea, reactii negative ce pot lua diverse forme cum ar fi : agresiunea (atacul verbal sau fizic asupra unei persoane sau obiect), regresia (revenirea la un comportament copilaresc- lacrimi, imbufnare); resemnarea (detasare, apatie, intarzieri la serviciu si in luarea deciziilor), fixatia (perseverenta intr-un comportament necorespunzator). Poate sa apara si un conflict intre nevoile angajatilor in diversele roluri pe care acestia le joaca. Printre cauzele specifice demotivarii pot fi: lipsa consideratiei, respectului, dreptatii, resimtita de fiecare salariat la fiecare nivel.
Recomandarile psihologului/ psihoterapeutului pentru combaterea stresului la locul de munca si
cresterea satisfactiei in munca 1. Comunicarea eficienta : percepeti-va semenii asa cum sunt; ascultati-i pe altii atunci cand gresesc; exprimati-va direct bucuria sau dezamagirea; cautati sprijinul altor personae; nu este nici o rusine sa spuneti ,, nu stiu/ ,, nu inteleg; mentineti-va si dezvoltati-va simtul umorului; incurajati-va pe dumneavoastra si pe altii spunand ,, data viitoare voi reusi. 2. Planificarea timpului: nu va supraincarcati cu sarcini: faceti-va o lista de prioritati; nu acceptati decat sarcini bine definite, intr-o perioada convenita anterior; faceti un singur lucru odata; nu va supraincarcati memoria; utilizati un caiet de notite; echilibrati munca cu relaxarea; nu va temeti sa creati variatii in sarcinile ce vi s-au atribuit daca nu aduc prejudicii indeplinirii lor; planificati astazi ce veti face maine. 3. Relatiile ierarhice: sefii nu sunt atotputernici, ei sunt supusi altor ierarhii si altor puteri la care puteti apela in caz de nevoie; constientizati realitatea ierarhiei: cine comanda intr-adevar si cui; va veti supune astfel doar celui care asigura bunul mers al muncii; daca seful este stresat si autoritar, nu incercati sa-l faceti sa rationeze, pastrati o anumita distanta si spuneti NU raspicat daca considerati ca aveti intr-adevar dreptate; raspundeti numai cererilor clar formulate, dupa un timp de gandire si intr- un acord fara compromisuri; cereti instructiuni clare atunci cand cerintele sunt ambigue. 4. Personalizarea spatiului: delimitati-va bine spatiul de lucru; infrumusetati spatiul de munca cu obiecte personale care va ajuta sa va relaxati si sa va simtiti intr-un mediu familiar; imbracati-va intotdeauna ingrijit la locul de munca. 5. Evaluarea si autoevaluarea: ganditi-va daca locul dumneavoastra de munca este intr-adevar echivalentul a ceea ce puteti si va doriti sa faceti; daca ati ajuns la concluzia ca NU , nu va temeti sa cautati un alt loc de munca.
Recomandari pentru angajatori de sporire a performantei angajatilor
In ultimii ani, angajatii sunt supusi unor situatii tot mai stresante, datorita schimbarilor care au loc si care conduc la o crestere a insecuritatii posturilor si la suprasolicitare in munca, astfel ca este ar fi indicat sa respecte o serie de recomandari precum: angajatorul trebuie sa cunoasca si sa nu neglijeze faptul ca oamenii sunt cea mai importanta resursa de care se poate folosi o organizatie, nici o organizatie neputand exista fara fiintele umane care o alcatuiesc. Relatiile dintre acestea pot cladii sau darama interesele organizatiei; pentru conducerea unei organizatii este vital sa acorde atentia cuvenita rolurilor de grup, activitatii in grup si/ sau dezvoltarii spiritului de echipa; angajatorul trebuie sa se ocupe de starea de sanatate a salariatilor plecand de la definitia data de OMS conform careia starea de sanatate reprezinta starea de bine biologic, psihic si social; prin actiunile si atitudinile lor, angajatorii trebuie sa incurajeze membrii echipei sa devina mai implicati in realizarea obiectivelor organizatiei, sa aprecieze corespunzator reusita si utilitatea muncii lor, sa faca mai des schimb de idei pentru perfectionarea procedurilor; interesele trebuie sa fie comune, cunoasterea interpersonala, de asemenea. Sa-ti cunosti colegul de munca / salariatul, sa-i impartasesti experienta ta, sa-l ajuti la nevoie, sa-l intelegi, sunt esentiale in construirea unei atmosfere degajate de lucru, in construirea unor relatii solide care sa duca la performanta.