Sunteți pe pagina 1din 1

DECEMBRIE

i-s obosit. Decembrie-mi nchide

Sufletu-n cas,- n lucruri mi-l divide,

Snt i-ntr-o solni plin cu sare

i-ntr-o perdea ce uneori tresare

Cnd o atingi cu fesele din ntmplare,

i n cuitul lucitor ce-ntinde vrful

Spre snii ti ce-au zpcit tot trgul,

i-n samovarul vechi ce st la geam

Privind cum trece-afar timpu-n van,

i-n cetile cu zaul lor uscat

De-atunci - cu tine-mi beam cafeaua-n pat

i-o mai vrsam, iubindu-ne, pe perne,

Ci-i ridicai picioarele eterne

Spre ceruri ca pe-o dulce nchinare

La stele, noaptea, ziua ctre soare,

Pn'adormeai frumoas-ntre cearceafuri

Sub pnze moi de-amurg, sub calde prafuri

Cernute din tavan de-un nger mut

i surd i orb i-n veci nepriceput...

S-ar putea să vă placă și