Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Pozitia judetului Bacau

in cadrul regiunii Nord Est

Student: Ru Lavinia-Cristiana

Grupa: 1329, seria B, anul III

 CUPRINS:

I. Introducere

II. Descrierea judetului Bacau. Caracteristicile generale

1. Pozitia geografica si suprafata judetului Bacau
2. Structura administrativa
3. Incadrarea judetului in cadrul regiunii corespunzatoare
4. Programe de care a beneficiat judetul
5. Probleme de restrucutrare industriala

III. Analiza economica a judetului Bacau

1. Analiza economica sectoriala
2. Investitii straine
3. Agricultura
4. Industria
5. Sectorul serviciilor
5.1 Telecomunicatii
5.2 Radio si televiziune
5.3 Serviciile postale
5.4 Sistemul bancar
6. Comert
7. Turism

IV. Analiza capitalul social al judetului Bacau

1. Populatia judetului Bacau
3. Somajul

V. Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si ecologic

VI. Concluzii si propuneri

VII. Anexe

VIII. Bibliografie
 I. Introducere

Regiunea Nord-Est este cea mai ntins regiune a Romniei, avnd o suprafa de 36.850
kmp (15,46% din suprafaa total a rii). Are granie externe cu Ucraina i Republica Moldova.
n componena sa sunt 6 judee: Bacu, Botoani, Neam, Iai, Suceava i Vaslui, uniti
administrativ-teritoriale i uniti teritorial-statistice de nivel NUTS 3.

Regiunea se caracterizeaz printr-o mbinare armonioas ntre toate formele de relief,

30% muni, 30% relieful subcarpatic, 40% podiului. Relieful bogat ofer zone de deal i cmpie
care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje
spectaculoase sunt favorabile dezvoltrii turismului.

Datorit condiiilor favorabile de care dispune, a frumuseii locurilor, puritii aerului,

apelor, zonelor montane din judeele Bacu, Neam i Suceava, precum i a inestimabilului
patrimoniu cultural i religios existent, Regiunea Nord Est deine un potenial turistic relativ
ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ar i din strintate.

Alturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiiile populare, obiceiurile,

specificul gastronomiei moldoveneti, tradiionalele degustri de vinuri din podgoriile Cotnari si
Hui dau culoare local pentru atragerea turitilor. Principalele tipuri de turism care pot fi
practicate sunt: turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, balneo-terapeutic, de
agrement, de tranzit, agroturism.
ISTORIC

Intersecat de drumuri ce strbteau vile Siretului, Bistriei i Trotuului, teritoriul

judeului Bacu a cunoscut de timpuriu o intens activitate uman, atestat de numeroase
descoperiri arheologice.

n epoca stpnirii romane asupra unei pri a Daciei, pe teritoriul judeului Bacu i nu
numai, i-a desfurat existena lumea carpic, creatoare n secolele II-III a unei interesante
civilizaii. Cercetrile de la Mgura, Brboasa, Crligi, Sohodol, Sucesti au contribuit la
cunoaterea istoriei i civilizatiei carpice, continuitoarea istoriei i civilizaiei geto-dacice.

Carpii sunt dacii liberi, ce locuiau la est de Carpai. Legtura lor cu lumea roman este
dovedita de ceramica i obiectele de podoab de factur roman i prezena monedei
romane(peste 37% din totalul tezaurelor de monede romane din secolele II-III descoperite n
Moldova provin de pe teritoriul judeului Bacu; cel mai mare este cel de la Mgura din 1976 n
greutate de 10 kg, ale crui monede sunt emise de Augustus i Septimius Severus).

Urmaii geto-dacilor din epoca lui Burebista i Decebal, a daco-carpilor din secolele II-
III au constituit factorul de baz al dezvoltrii istorice pe teritoriul judetului. Istoria dovedete
continuitatea populaiei autohtone n veacurile urmtoare precum i includerea acestor regiuni n
aria n care s-a plmdit i dezvoltat poporul roman. Evoluia procesului de maturizare a
feudalismului, la est de Carpai a avut drept urmare apariia trgurilor. ntr-un document emis de
cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun la 6 Octombrie 1408, sunt menionate trgurile de la
Bacu i Trotu. ntemeierea aezrii este i mai veche. Cu ocazia unor spturi, n oraul Bacu
s-a descoperit ceramic din secolele XII-XIV precum i monede btute de Petru Muat (1375-
1391). Datorit privilegiilor acordate de ctre domnie negustorilor strini, Bacul s-a dezvoltat
repede. In secolul XV ajunsese trg nsemnat de negustori i meteugari, unde se fceau operaii
de vam, exist o autoritate judiciar i organe de execuie.

Pe vile Berheciului, Siretului i Bistriei au fost gsite strvechi elemente arheologice de

via romneasc, care ne introduc treptat ntr-un ev mediu dominat de strlucitele realizri din
vremea domniei lui tefan cel Mare, fiul acestui jude, nscut la Borzeti n 1436. De numele
acestei localiti se leag i cunoscuta legend "Stejarul din Borzeti", referitoare la un episod din
copilria lui tefan cel Mare. Dezvoltarea societii feudale pe aceste meleaguri i importana
Bacului ca centru de civilizaie urban sunt atestate de documente istorice (n privilegiul
comercial acordat de Alexandru cel Bun la 6 octombrie 1408 negustorilor din Liov), ct i de
construciile cu o frumoas arhitectur: Curile Domneti de la Bacu, biserica de la Borzeti sau
biserica de la Trgu Ocna.

In secolul XV ajunge reedina domneasc. Fiul lui tefan cel Mare, Alexandrel, asociat
la domnie (1490-1496) tatlui su, a construit o curte domneasc (1481-1482) i a zidit biserica
"Precista" (sfinit la 1 ianuarie 1491) care exist i astzi dar care din cauza renovarilor greit
facute nu mai pstreaza aspectele caracteristice din acea vreme.

n prima jumtate a sec. XIX , istoria locuitorilor Bacului se va integra organic n

procesul general de renatere naional participnd activ la marile evenimente, expresie a
ncheierii procesului de formare a naiunii romne. Bacul era cel mai important centru din
Moldova unde micarea pentru unire luase mari proporii. Dup unire judeul se dezvolta mai
repede pe toate planurile.

La Solon n martie 1858 i-a nceput activitatea prima fabric de gaz. Satul Valea
Arinilor devine n 1859 cel mai important centru de prelucrare a petrolului din Moldova. La
Comneti se ncerca valorificarea crbunilor de pamant. nainte de 1864 n Bacu funcionau
fabrici de ulei, rachiu, crmid, una de bere, o tbcrie, una de spun i alta de ulei vegetal. La
Sascut n 1875 s-au pus bazele fabricii de zahr. n 1877 industria bcuan era format din 6
fabrici de crmid, 5 tbcrii, o fabrica de lumnri, una de uic. n urmtorii 2 ani s-au
adugat 4 fabrici de pine, 4 de teracota, 2 de mezeluri i de spun. n 1881 apare prima fabrica
de hrtie Letea, n 1885 se nfiineaz fabrica de postav Buhui.

n primul rzboi mondial pe teritoriul judeului Bacu s-au desfaurat lupte grele la:
Oituz, Cain, Trgu Ocna unde ostaii romni au dat dovad de mult eroism mpotriva armatelor
germane. Din punct de vedere militar n anii 1916-1918 aici la porile de sud-vest ale Moldovei,
n actualele judee Bacu i Vrancea s-a hotrt soarta ntregului popor romn (numai judeul
Bacu a participat cu cca 30000 de soldai i ofieri). n 1920 n jude funcionau 880 de fabrici
din care una de hrtie, cea mai modern din ar, i doua de spirt, cele mai sistematice din ar. n
1935 numai n orasul Bacu existau 57 uniti industriale dintre care 40 active i 17 inactive.
 II. Caracteristicile generale ale Judetului Bacau

1. Pozitia geografica si suprafata judetului Bacau

Judetul Bacau este situat n partea central-estica a Romniei, ntre 45 55' si 46 40' latitudine
nordica si 26 66' si 27 30' longitudine estica. Amplasarea sa la est de vrful principal al
Carpailor Orientali determin un climat temperat continental, caracterizat prin veri calde i
relativ seci i ierni friguroase.

Judeul Bacu ocup suprafaa de 662.052 hectare, adic 2,8 % din teritoriul Romniei.
Judeul este acoperit n proporie de 48,5% de teren arabil i 39,8% de pduri (fag, stejar, pin,
molid, brad). Variaia reliefului arat distribuia egal a munilor, dealurilor, platourilor i
cmpiilor, scznd n altitudine de la 1.664 m n vest (Munii Tarcului) la 100 m n est (Valea
Siretului). Reeaua hidrografic este alcatuit n principal din apele din bazinul mijlociu al
Siretului i din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale rurilor Bistria,
Tazlu, Uz i Siret.

Judetele nvecinate sunt:

N: Neam

S: Vrancea

E: Vaslui

V: Harghita, Covasna

Amplasare: 302 km distanta de capitala rii, Bucureti i 400 km de portul Constana.

Din punct de vedere al numrului de locuitori, judeul Bacu ocup locul ase, avnd o
populaie de 752.761 locuitori i tot pe locul ase se situeaz ca putere economic, realiznd
4,2% din producia industrial naional.

Densitatea medie a populaiei n judeul Bacu este de 112,86 locuitori pe km ptrat, cu cea
mai mare densitate de 230 locuitori pe km ptrat n zona industrializat n care locuiete 50,54 %
din populaia judeului.
2. Structura administrativa
Judeul Bacu este sectorizat n 88 de uniti administrativ - teritoriale:
- 3 municipii: : Bacau (133.460 locuitori), Oneti (36.004 locuitori) i Moineti (20.855
locuitori)
- 5 orae : Comneti (18.390 locuitori), Buhusi (13.191 locuitori), Drmneti (11.508
locuitori), Trgu Ocna (10.602 locuitori), Slanic Moldova (4056 locuitori)
- 85 de comune
- 480 de sate

Municipiul Bacau, resedinta judetului, cu o populatie inregistrata de 133.460 locuitori, este al

XII-lea oras din tara din punct de vedere al numarului de locuitori.

*Date actualizate la recensamantul din 2011*

3. Incadrarea judetului in cadrul regiunii Nord Est

Regiunea Nord-Est este cea mai ntins regiune a Romniei, avnd o suprafa de 36.850
kmp (15,46% din suprafaa total a rii). Are granie externe cu Ucraina i Republica Moldova.
n componena sa sunt 6 judee: Bacu, Botoani, Neam, Iai, Suceava i Vaslui, uniti
administrativ-teritoriale i uniti teritorial-statistice de nivel NUTS 3.

Regiunea se caracterizeaz printr-o mbinare armonioas ntre toate formele de relief, 30%
muni, 30% relieful subcarpatic, 40% podiului. Relieful bogat ofer zone de deal i cmpie care
sunt adecvate unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase
sunt favorabile dezvoltrii turismului.

Judeul Bacu este situat n partea central-estic a Romniei, ntre 45 55' si 46 40'
latitudine nordic i 26 66' i 27 30' longitudine estic. Amplasarea sa la est de vrful principal
al Carpailor Orientali determin un climat temperat continental, caracterizat prin veri calde i
relativ seci i ierni friguroase.

4. Programe de care a beneficiat judetul Bacau

A. Politici etice - mecanisme i instrumente

Pe data 25 octombrie 2007, la sediul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, a avut loc
lansarea si in Romania a proiectului Politici etice - mecanisme si instrumente care se deruleaza, in
parteneriat ANFP - Asociatia de Asistenta si Programe pentru Dezvoltare Durabila (A.A.P.D.D.) care
s-a desfasurat in Bucuresti si in judetele Bacau, Prahova si Timis. Proiectul face parte din programul
Public Ethics Benchmarking and Improvement Tool al Consiliului Europei si consta in stabilirea
unui compendiu de standarde si imbunatatire a politicilor de etici publice. Programul a fost creat in
2006 de catre Centrul de Expertiza pentru Reforma in Guvernarea Locala al Consiliului Europei pe
baza Manualului de Bune Practici in Etica Publica la Nivel Local si cu ajutorul Ministerului
Administratiei Publice din Spania si al institutiilor publice din Spania, si a fost experimentat de
Consiliul Europei in Spania, Republica Moldova si Ucraina.

B. Transparenta si etica in administratia publica,

O parte din institutiile publice din judetul Bacau au beneficiat de instruire in domeniul
politicilor de etici publice in cadrul unui proiect PHARE desfasurat de ANFP in parteneriat cu
A.A.P.D.D. Agenda 21 - Transparenta si etica in administratia publica, proiect desfasurat in
anul 2006 si finalizat cu instruirea a sase consilieri etici din cadrul serviciilor deconcentrate si
primariei municipiului Bacau. Consilierii etici au rolul de a acorda asistenta de specialitate si de
a monitoriza conduita morala si profesionala a celorlalti functionari publici din structura publica
in care consilierii isi desfasoara activitatea.

C. Sportul pentru toti

Acest program asigura, n colaborare cu administraiile publice locale derularea programelor

naionale, precum i a programelor departamentale i locale, avnd ca obiective:
- stimularea practicrii exerciiilor fizice i sportului pentru toi, extinderea i diversificarea
ofertei de servicii sportive ctre populaie, specifice sportului pentru toi;
- crearea condiiilor materiale i organizatorice corespunztoare de practicare a sportului pentru
toi, amenajarea i dezvoltarea unor centre polisportive la nivelul localitilor;
- sporirea preocuprilor pentru producerea unor materiale, aparate i instalaii, precum i a
echipamentului specific sportului pentru toi;
- dezvoltarea activitii competiionale colare i universitare, promovarea valenelor educative
ale sportului, precum i selecionarea tinerilor pentru sportul de performan.

D. Programul de reconstructie a caselor de locuit afectate de calamitatiel naturale produse in

judetul Bacau, in luna septembrie 2007 aprobat prin Hotararea Guvernului nr 1151/2007

Programul a avut drept scop reconstrucia n regie proprie de ctre proprietari sau prin prestatori
de servicii i executani specializai, cu finanare de la bugetul de stat a caselor afectate de
calamitile naturale.

Programul s-a realizat prin achiziionarea n mod centralizat prin Agenia Naional pentru
Locuine, aflat sub autoritatea Ministerului Dezvoltrii Regionale i Locuinei, a materialelor
destinate reconstruirii unor case de locuit afectate de calamitile naturale, conform abilitrii date
prin Legea nr. 152/1998 privind nfiinarea Ageniei Naionale pentru Locuine, cu modificrile i
completrile ulterioare.
5. Probleme de restructurare industrial

La nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de:

proasta gestionare a deeurilor industriale i menajere (colectare neselectiv, gradul redus de

revalorificare si/sau tratare a deseurilor, depozitare inadecvata sub aspectul amplasarii si

amenajarii haldelor, existenta depozitelor de rumegus pe malurile cursurilor de apa, de-a lungul

cailor rutiere);

dezafectarea unor foste intreprinderi de stat care produceau sau utilizau agenti chimici deosebit

de nocivi, combinata cu solutiile tehnice necorespunzatoare si cu experienta scazuta a

personalului implicat, au dus adesea la poluarea mediului inconjurator cu substante extrem de

toxice. (cianuri incidentul Falticeni).

despaduriri, cu implicatii in accentuarea alunecarilor de teren;

fenomenele de eroziune a solului care afecteaza, in principal, partea de est a regiunii;

poluarea locala sau zonala determinata de :

a. activitati industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului;

b. exploatari miniere (carbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu impact asupra
aerului, apei, solului, vegetatiei;
c. trafic (insuficienta sau inexistenta unor cai rutiere ocolitoare) cu impact asupra aerului si
nivelului de zgomot;
d. aglomerari urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice pe combustibil lichid),
e. apelor (statii de epurare de capacitate insuficienta) si solului (deseuri);
f. fermele zootehnice, cu impact asupra apei si solului.
 III. Analiza economica a judetului Bacau

1. Analiza economica sectoriala

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltat a Romniei (n 2016, PIB/locuitor
reprezenta 34% din media naional). n interiorul regiunii, cele mai srace zone sunt sudul
judeului Iai, sud-estul judeului Neam, estul judeului Bacu, judeele Botoani i Vaslui. n
special vestul regiunii, care a fost n anii 60 70 obiectul unei industrializri forate (mobil,
chimie, materiale de construcii, construcii de maini, textile), a intrat ntr-un proces de
dezindustrializare n ultimii 10 ani (ntreprinderi din ramura chimie, petrochimie, uoar,
construcii de maini, mobil, prelucrarea sfeclei de zahr), ceea ce a agravat situaia economic,
estul regiunii fiind tradiional subdezvoltat.
De asemenea, Regiunea Nord - Est are cel mai mic numr de IMM-uri la 1000 de
locuitori, doar 13,1%, numrul total al IMM-urilor fiind de 49.078, microntreprinderile
reprezentnd 87,6% din total IMM-uri. La nivel intraregional, judeele Iai (27,2%), Bacu
(20,8%) i Suceava (18,8%) au cel mai mare numr de IMM-uri, la polul apus aflndu-se judeul
Vaslui cu doar (8,5%).

2. Investitii straine

Oamenii de afaceri europeni se arata tot mai atrasi de oportunitatile pe care judetul Bacau
le ofera. Aproape 1.000 de firme cu participare straina la capitalul social au fost infiintate pna in
prezent. Italienii sunt cei mai multi, insa investitiile cele mai mari, reprezentnd aportul la
capitalul social, le-au facut afaceristii din Marea Britanie. Din luna februarie a anului 2007, la
initiativa unor antreprenori italieni, a fost infiintata o asociatie a intreprinzatorilor europeni din
Romnia, avnd ca scop promovarea solidaritatii si colaborarii intre membrii asociatiei,
indiferent de tara de provenienta.
 De altfel, prezenta investitorilor straini a fost simtita chiar din primii ani de dupa 1990,
cnd, in Bacau, au inceput sa apara mii de afaceri straine. Nu mai vorbim despre firmele
romnesti care au fost cumparate de investitori straini, in prezent acestea fiind (cel putin o parte
dintre acestea) reprezentative pentru economia judetului. Problema oamenilor de afaceri straini,
si nu numai, a fost dintotdeauna lipsa de unitate. O incercare timida de a stnge cumva rndurile
a fost semnalata pe la inceputul anilor 2000, cnd pe lnga Camera de Comert se infiintase o
structura care se dorea sa reprezinte comunitatea de afaceri italiana. Din pacate, proiectul nu a
fost de durata, disparnd la putin timp de la aparitie. Dorinta de strnge rndurile a incoltit din
nou in rndul intreprinzatorilor straini din judet. Un prim pas facut de acestia a fost infiintarea
unei asociatii care sa le reprezinte drepturile si interesele in relatia cu autoritatile statului. Astfel,
in luna februarie, a fost infiintata Asociatia Europeana a Intreprinzatorilor in Romnia (AEIR),
cu sediul central in Bacau. Deocamdata, sunt 55 de membri in asociatia noastra. Trebuie, insa,
sa subliniez ca organizatia noastra nu este rezervata numai oamenilor de afaceri straini. La acest
proiect poate subscrie orice intreprinzator din judet si chiar din toata tara. De altfel, unul dintre
scopurile noastre este acela de a promova solidaritatea si colaborarea intre membrii asociatiei,
indiferent de tara de provenienta. Prin urmare, ne propunem sa favorizam relatii economico-
culturale intre tari europene si Romnia in scopul de a stimula si optimiza investitiile membrilor
asociatiei in Romnia, a declarat Franco Pironese, presedintele AEIR. El a anuntat ca, in data de
23 martie, la Teatrul Bacovia, va fi lansata, oficial, Asociatia, la eveniment urmnd a participa si
doi oaspeti straini, respectiv Alfredo Antoniozzi, eurodeputat italian, si Francesco Durantini,
consilier local in Roma.

Interesante sunt motivele care i-au determinat pe afaceristii straini sa vina in Bacau. In
acest sens, trebuie spus ca un aflux record de straini a fost inregistrat in 1998, cnd aproape 80 de
straini, considerati atunci drept investitori strategici, au demarat afaceri in Bacau. In aceea
vreme, oamenii de afaceri straini care isi infiintau firme in Romnia beneficiau de o serie de
scutiri de taxe si impozite. Din 2001, insa, toate persoanele, indiferent de tara de origine, au
aceleasi obligatii. In prezent, atractia principala o constituie, pe lnga o economie care, inca, mai
pulseaza, o infrastructura destul de bine pusa la punct (drumuri europene, aeroport, etc). Cert este
ca, pna in prezent, in evidentele Oficiului Registrului Comertului Bacau, au fost inregistrate nu
mai putin de 910 ati comerciale cu participare straina la capitalul social. Dupa provenienta
capitalului strain, investitorii italieni ocupa primul loc, cu 350 de firme, activnd, in general, in
domeniul industriei usoare. Locurile urmatoare sunt ocupate de germani si moldoveni (cu cte 75
de firme), Franta, Turcia, Belgia, SUA, Grecia si Siria (cu 25-50 de firme). Din punctul de
vedere a volumului investitiilor straine, reprezentnd aportul la capitalul social al firmelor, cea
mai mare suma apartine firmelor din Marea Britanie. Se constata o pondere ridicata a
investitorilor care provin din tarile din Europa. Exista insa, si cteva pete de culoare, in sensul
ca sunt inregistrate si firme mixte la care asociatul strain provine din tari ca India, Japonia,
Polinezia Franceza si Insulele Virgine, a declarat Gheorghita Patrichi, directorul ORC Bacau.

3. Agricultura

Ponderea populatiei ocupate in agricultura, la nivelul anului 2016, in regiune, este foarte
ridicata 53,4% (cea naional fiind de 66,2%). Din total populatie ocupata in agricultura la nivel
national, 24,78% provine din Regiunea Nord-Est.

Sectorul agricol , foarte important in activitatea economica a judetului , detine 2,62 % din
productia de cereale si 3,4 % din productia din ramura zootehnica .
Suprafata totala cultivabila a judetului Bacau este de 323.113 hectare , distribuite astfel :

culturi cerealiere si leguminoase - 54,7 %

culturi de vita-de-vie - 2,4 %

livezi - 1.1 %

fanete - 26,5 %

altele - 12,6 %

Principalele culturi :

grau si porumb - 93,5 %

orz si secara - 5 %

floarea-soarelui - 0,7 %
 altele - 0,8 %

*Surs insse.ro

Exploatatiile agricole mai mari de cinci hectare reprezinta, in judetul Bacau, doar 13% din
intreaga suprafata agricola. Acestea insumeaza numai 42.683 de hectare, din care numai 22.664
sint in exploatatii comerciale. Suprafetele fermelor sint foarte mici in judet spune directorul
coordonator al Directiei pentru Agricultrura si Dezvoltare Rurala, Ioan Chiriac.

Agentia de Plati si Implementare pentru Agricultura (APIA) Bacau, de exemplu, a primit,

anul trecut, 31.800 de cereri de plata, pentru numai 136.485 de hectare de teren. Anul acesta au
fost 30.300 de cereri, pentru 139.000 de hectare. Judetul Bacau are 320.000 de hectare de teren
agricol, din care sub 140.000 au intrat in plata. Celelalte nu, pentru ca suprafetele lor sint mai
mici de cit prevede legea. Sint modalitati de a rezolva comasarea terenurilor a opinat Ioan
Chiriac -, dar acestea presupun o mare infuzie de capital si implicarea statului. Iata de ce
Romania are nevoie de oameni care cunosc fenomenul agricol, care sa ne reprezinte acolo unde
se face politica agricola comuna, la Bruxelles, de unde se face o redistribuire a banilor pentru
tarile membre ale Uniunii Europene. Pentru ca 50% din bugetul UE este consumat pentru
agricultura. Deci, avem nevoie de oameni care sa faca lobby pentru noi.

4. Industria

Principalele ramuri ale industriei sunt :

industria extractiva ( petrol , gaze naturale , carbune , sare )

industria chimica si petrochimica

o unic producator de cauciuc sintetic

o principalul producator de acid sulfuric si ingrasaminte

industria constructoare de masini

industria lemnului
 industria alimentara

o In judetul Bacau se afla unicul producator si exportator de carne de pui si de

porc , agreat de Comunitatea Europeana

industria hartiei ( unic producator de hartie de ziar )

industria usoara

Exporturile reprezinta 21,9 % din productia industriala a judetului , pricipalele produse

comercializate peste granite fiind : ingrasaminte , cherestea , mobile , hartie , materiale textile ,
produse alimentare , produse de imbracaminte si incaltaminte . La momentul actual , mai mult
de 24000 de companii sunt inregistrate la Camera de Comert a judetului Bacau, cu capital social
total de 1,3 miliarde $ ( in anul 2000 ). Capitalul strain insumeaza mai mult de 43,4 milioane $ ,
provenind din 48 de tari , fiind investit in 702 companii din care 90 % sunt implicate in activitati
de productie .

Extractia sarii este o activitate cunoscuta in judetul Bacau inca de la inceputul secolului al
XVI-lea. in prezent, in instalatiile de preparare cu o capacitate de 370 mii tone anual, dotate cu
moderne utilaje si instalatii se obtin pro-duse de o calitate superioara apreciate pe piata interna si
in strainatate. Pentru toate produsele de sare gema con-tinutul de clorura de sodiu este de minim
97,5%.

Industria prelucratoare detine ponderea cea mai ridi-cata din totalul productiei realizate in judet
si are ca principale componente: industria de prelucrare a petrolului, chimica, alimentara, de
prelucrare a lemnului celulozei si hartiei, usoara, constructoare de masini, producatoare de
energie electrica si termica.

5. Sectorul serviciilor
5.1 Sectorul de telecomunicatii

Judetul Bacau cunoaste in continuare o evolutie a sectorului serviciilor comparativ cu

nivelul national. Sectorul telecomunicatiilor este foarte dezvoltat producatorii descoperind in
aceasta zona una productiva. Fiind o parte parte importanta a infrastructurii nationale acesta a
evoluat continuu, abordnd n functie de necesitati att solutii calitative ct si cantitative.

n toate localitatile urbane si n cele rurale din judet, sunt instalate, de catre principalul
operator de telefonie fixa, Romtelecom, centrale telefonice digitale. Retelele locale si interurbane
sunt noi si functioneaza la parametrii proiectati. Judetul este racordat prin magistrale de fibra
optica la reteaua interurbana si internationala. n felul acesta s-a creat posibilitatea ca abonatii sa
comunice la nivel national si international.

ncepnd din anul 2006 operatorul TELEKOM S.A asigura televiziune digitala totala si
serviciul bazat pe tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) care ofera acces de
banda larga la Internet. Una dintre marile companii care asigura,incepand cu anul 2006, servicii
de televiziune digitala si analogica, telefonie si internet prin cablu precum si televiziune digitala
prin satelit este UPC.

Companiile de telefonie mobila au simtit posibilitatea patrunderii pe piata asa ca au creat

servicii variate.Intreaga arie damboviteana este acoperita de operatori de telefonie precum:
Vodafone, Orange, Telekom, Zapp si de asemenea RCS&RDS, ofera servicii de telefonie fixa si
mobila, nationala si internationala, internet si date si televiziune, toate bazate pe infrastructuri de
fibra optica si sisteme digitale performante.

5.2 Radio si televiziune

Un alt serviciu disponibil in judetul Bacau este cel de radio. Aici sunt 2 posturi de radio
ce transmit local: Radio ALFA si Radio AS-Bacau, insa sunt alte 22 posturi de radio ce au
acoperire pe suprafata acestui judet.
 Serviciul televiziune este mult mai dezvoltat, fiind 4 posturi de televiziune locala: ALFA
TV, 1 TV, EURO TV, TV BACAU. Furnizorii de televiziune sunt diversi, oferta lor fiind
acceptabila pentru toate categoriile de persoane.

5.3 Serviciile postale

Serviciile postale sunt asigurate in proportie de 78% de Posta Romana, ce are 68 de oficii
postale in judetul Bacau. Serviciile asigurate de Posta Romana sunt completate si de alte tipuri de
curierat, printre care se inscriu: Serviciul Prioripost, SC The MailMan, Curier Pedestru, etc.

Serviciile oferite sunt atat serviciile traditionale (corespondenta si mesagerie interna si

externa), cat si servicii financiare, servicii de curierat rapid intern, curier electronic, filatelie,
ncasari si plati, servicii bancare si asigurari si alte servicii suplimentare pentru clienti.

5.4 Sistemul bancar

Sistemul bancar cunoaste o dezvoltare ampla in ultimii ani, deschizandu-se pana la 18

sucursale teritoriale si 85 de agentii in ultimii 5 ani. In topul preferintelor bacauanilor se afla
BCR si BRD, ele avand totodata si cele mai numeroase agentii deschise pe suprafata judetului.

6. Comertul

Judetul Bacau avea, la sfirsitul anului trecut, 11.523 de societati comerciale active, cu o
cifra de afaceri de peste 4.490 de milioane de euro si cu un profit brut de aproape 341 de
milioane de euro. Aici lucrau aproape 87.500 de salariati, cu o productivitate pe fiecare lucrator
de peste 51.000 de euro.

7. Turismul
 Statiunea Slanic-Moldova este principala zona turistica care atrage vizitatori atat pentru
recreere cat si pentru tratament. Statiunea este renumita pe plan international datorita factorilor
terapeutici deosebiti si asezarilor pitoresti, fiind numita pe drept cuvant "Perla Moldovei".
Aproape de Slanic-Moldova se afla si minele de sare de la Tg.-Ocna, salina fiind o pretioasa
sursa naturala pen-tru tratarea unor boli.

Capacitatea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica existente la 31 iulie

2000 in judetul Bacau era de 4116 locuri, din care 2102 locuri in cele 13 hoteluri din judet.

Dintre obiectivele turistice din judetul Bacau amintim:

Lacuri: Balatau (lac de baraj natural, monument al naturii, situat in Muntii Nemira si format in
vara anului 1883 in urma unor alunecari de teren si a unor ploi torentiale), Poiana Uzului, Belci.

Rezervatii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei, este recunoscut mai
ales prin numeroasele specii de plante), Padurea Slanic Moldova, Poiana Sarariei, Padurea Runc,
Padurea Arsura, Rezervatia de arini Dofteana, Stejarul din Borzesti.

Statiuni: Slanic Moldova (situata la 84 km de Bacau, pe valea Slanicului, in Carpatii Orientali) -

numita si Perla Moldovei, statiunea este renumita pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu
efect curativ. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani, de
nutritie si metabolism si in tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare, a bolilor
associate (cum ar fi neurastenia si bolile profesionale); Tg. Ocna - aici exista cel mai mare
sanatoriu subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in tratarea bolilor
aparatului respirator (la copii procentul de recuperare este de 90%). In aceste uriase sali
subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de sport.

Monumente istorice: ruinele Curtii Domnesti (Bacau, 1481), urme de asezari dacice (Horgesti,
sec.1 - 2 e.n), vestigii romane (la Tg.Ocna).

Biserici: Biserica din Borzesti, construita de Stefan cel Mare (1493), in amintirea prietenului sau
din copilarie, Gheorghita, omorat acolo de catre tatari; Manastirea Raducanu (construita la
Tg.Ocna de Radu Racovita (1664), adaposteste mormantul scriitorului si revolutionarului
Costache Negri).

Varietatea peisajului, statiunile balneare, monumentele istorice si de arta confera judetului

Bacau titlul de judet-turistic, principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova, Poiana-
Sarata, Tg. Ocna si Poiana Uzului.

Turismul in judetul Bacau dispune de importante resurse ce constau in peisaje naturale ,

monumente istorice , muzee , case memoriale , localitati pitoresti si renumite statiuni balneare si
climaterice .

IV.Analiza capitalului social al judetului Bacau

1. Populatia

Densitatea judetului Bacau, calculata ca raport intre populatia stabila (752761 persoane)
si suprafata este de 113,7 locuitori/km2, cu 20,8% mai mare decat media tarii. La 1 iulie 2006
populatia urbana a avut o pondere de 49,8%. Miscarea naturala a populatiei este redata cel mai
bine de catre ratele la 1000 locuitori, in anul 2000, judetul Bacau a inregistrat o rata a natalitatii
de 11,9% mai mare cu 13,3% decat natalitatea inregistrata la nivelul tarii.

Fata de 2000 acest indicator a scazut cu 1,7%. in ceea ce priveste rata mortalitatii, judetul
Bacau se situeaza cu o rata de 10,1%, mai mica cu 11,4% decat cea inre-gistrata pe total tara, si
cu 7,3% mai mica fata de anul 1996. Rata mortalitatii infantile (decese sub 1 an la 1000 nascuti-
vii) de 28,3%0 este mai mare decat cea inregistrata la nivelul Romaniei cu 52,2%. Nuptialitatea,
un alt indicator important in demografie, a fost in judetul Bacau in anul 2000 de 6,3%0, cu 3,3%
mai mare decat cel inregistrat la nivel national. Nuptialitatea a inregistrat scaderi de la an la an in
perioada analizata, fiind in anul 2000 cu 7,4% mai mica decat cea inregistrata in anul 1996.
 La divortialitate, judetul Bacau ocupa primul loc pe regiune, fiind cu 46,7 % mai mare
decat media tarii. Din pacate acest indicator a inregistrat o evolutie inversa nuptialitatii in
perioada 1996-2000, in anul 2000 fiind de 2,01%0, cu 13,6% mai mare decat in 1996, dar mai
mica decat in anul 1999 cu 11,1%. Speranta de viata in perioada 1998-2000 a fost de 67,3 ani
pentru barbati si 73,7 pentru femei.

Dinamica pe medii a fost diferit, localitile urbane nregistrnd o scdere a populaiei cu

12,12% (un singur ora, Drmneti, nregistrnd cretere demografic), n timp ce mediul rural
a nregistrat o cretere cu 4,13%. Populaie urban: 46,2%. Structura pe sexe: 50,6% feminin,
49,4% masculin. Structura pe grupe de vrst: tineri 20,3%, aduli 61,3%, vrstnici 18,4%.
Vrsta medie a populaiei judeului Bacu: 36,5 ani. Populaie activ: 336017persoane (47,6%
din totalul populaiei). Structura etnic: romni 97,47%, rromi 1,68%, maghiari 0,61%, ceangi
0,11%. Confesiuni: ortodox 81,43%, romano- catolic 16,93%, penticostal 0,52%. Densitatea
populaiei: 107 loc/kmp (locul 7 pe ar). Aezrile omeneti sunt reprezentate de 3 municipii
(Bacu 175500 loc., al XII-lea ora n ierarhia urban naional, Oneti 51416 loc.,
Moineti 24210 loc.), 5 orae ( Comneti 23679 loc., Buhui 18745 loc., Drmneti
14194 loc., Trgu Ocna 13577 loc., Slnic Moldova 996 loc.) i 85 comune cu 491 de sate,
din care 5 aparin oraelor. Cea mai populat comun este Dofteana (10928 loc.)

2.Somajul

In judetul Bacau se constata scaderea ratei somajului.Astfel spre deosebire de anul 2005
cand se inregistra un numar de 15.832 la sfrsitul anului 2008 erau nregistrati 11.715 someri,din
care 5.386 erau femei.In ceea ce priveste rata somajului in functie de nivelul de instruire se
observa rata foarte mare a somajului la nivel primar, gimnazial si profesional(9802
persoane).Urmeaza apoi nivelul liceal si postliceal(1543 persoane),universitar(370 persoane).
Rata somajului n judetul Bacau, calculata n functie de populatia activa, a fost de 5,4%.

V. Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si

ecologic
1. Puncte tari
A. Economic

Mediu de afaceri atractiv

Mediu antreprenorial atractiv si dinamic

Traditia industriala a judetului Bacau

Diversitatea domeniilor de activitate a firmelor

Sector dezvotat al prelucrarii si exploatarii lemnului

Dezvoltarea puternica a sectorului serviciilor si a comertului

Structuri industriale diversificate care faciliteaza cooperarea inter si intraramuri

economice

Existenta unei game variate de materii prime necesare industriei

Numar mare de investitori straini

Relieful,clima si calitatea solului favorizeaza dezvoltrea agricola(pomicultura,cresterea

animalelor);
Proiecte pentru modernizarea infrastructurii judetului;

B. Social

Resurse de educare,formare si instruire bune,programe special pentru modernizarea

unitatilor de invatamant;
Existenta centrelor universitare

Calificarea profesionala prin formare initiala se realizeaza prin sistemul de invatamant

public, acesta asigurand o acoperire foarte buna a tuturor domeniilor de calificare
 Existenta unor specialisti calificati in domeniul consilierii si orientarii pentru cariera

Existenta unui numar mare de ONG-uri specializate in furnizarea de servicii sociale

C. Ecologic

Existenta unor zone intinse acoperite de paduri, avand un rol important in asigurearea
echilibrului ecologic
Spatiul rural neafectat, foarte curat

Capital natural de valoare deosebita

Existenta mai multoru cursuri de apa ce izvorasc din zona

Resurse umane specializate in protectia mediului

Existenta unor autoritati publice din regiune in implementarea de proiecte din domeniul
protectiei mediului cu finantare externa sau interna

Structuri administrative operationale in managementul instrumentelor structurale

2.Puncte slabe
A. Economic

Disparitati puternice intre mediul rural si cel urban

Cea mai sczut valoare a indicatorului PIB regional/locuitor dintre toate regiunile
(71,7% din media naional - 2002)
Lipsa fondurilor administratiei publice locale
Productivitatea muncii inferioar celei naionale
Nivel sczut al infrastructurii rutiere modernizate, precum i legturi aeriane deficitare
Resurse de subsol (hidrocarburi) limitate i tieri masive a pdurilor
Preponderenta structurilor industriale caracterizate printr-o utilizare excesiva a fortei de
munca si a materiilor prime
Somaj ridicat
Insuficienta cooperare intre cercetare si industrie
Regresul pietei traditionale
 Lipsa unui sistem informational adecvat sustinerii activitatilor din toate ramurile
economiei, in vederea diversificarii activitatii productiei
Existenta in mediul urban a siturilor industriale abandonate

B. Social

Somaj ridicat
Corelarea deficitara a cererii de munca cu oferta de munca de pe piata
Neconcordanta intre calificarea resurselor umane din administratiile publice locale si
atributiile inscrise in fisa postului
Vulnerabilitatea structural a populaiei datorit plecrii masive a brbailor la munc n
stintate, agravat de tendina de limitare a ofertelor pentru femei (preconizat criz a
industriei uoare)
Ponderea ridicat a populaiei concentrate n mediul rural (59.23%);
Grad sczut al populaiei ocupate n domeniul serviciilor, inclusiv n construcii;
Rata mortalitatii infantile ridicata

C. Ecologic

Implementarea necorespunzatoare a politicilor pentru minimizarea / reciclarea deseurilor

rezultate din activitatile economice
Lipsa lucrarilor pentru combaterea alunecarilor de teren si a eroziunii solului
Nivel scazut al managementului informatiilor de mediu
Nivel scazut al constiintei publicului pentru problemele de mediu
Zone industriale afectate de poluare
Companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protectia mediului
Sisteme de canalizare si statii de epurare a apelor invechite din punct de vedere fizic si
moral

3.Oportunitati
A. Economic
 Cresterea numarului de investitori
Mediatizarea oportunitatilor de afaceri din judet
Posibilitatea dezvoltrii schimburilor comerciale datorit amplasrii regiunii pe viitoarea
grani de est a Uniunii Europene: zone de concentrare pentru logistica produselor
destinate comerului cu Estul Europei
Posibilitatea dezvoltrii mediului de afaceri ca rezultat al construciei parcurilor
industriale, tiinifice i a incubatoarelor de afaceri;
Modernizarea aeroporturilor din regiune pot susine mediul de afaceri regional i pot
devini puncte de plecare pentru itinerariile turistice regionale
Materii prime: materiale de construcii, lemn capabile s atrag investitorii strini;
Reorientarea bancilor in vederea sprijinirii infiintari si dezvoltarii sectorului IMM-urilor
Cresterea numarului IMM-urilor care sunt capabile de crearea de noi locuri de munca
Mediu favorabil pentru actiuni inovatoare
Accesul la Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene

B. Social
Experien profesional i infuzie de capital provenind de la persoanele care lucreaz n
strintate
Numarul companiilor care gasesc in aceasta zona conditii de stabilitate si resurse umane
utilizabile pentru investii este in crestere
Ponderea nevoilor de calificare arata o tendinta de crestere pentru calificari tehnice cu
studii medii si superioare
Cadru legistaliv flexibil si corelat cu cel european in domeniul calificarilor profesionale
prin sistemul de invatamant
Existenta unui program de infiintare de campusuri scolare
Aparitia agentilor de munca temporara

C. Ecologic

Promovarea investitiilor de mediu in zonele de risc ecologic

Oportunitatile de finantare a proiectelor prin intermediul Fondurilor Structurale si de
Coeziune in scopul solutionarii problemelor de mediu
Legiferarea si implemenatarea Fondului de Mediu in Romania
Legistalia de mediu armonizata aproape in totalitate cu cea europeana
Elaborarea in regiune a unor proiecte judetene de actiune pentru protectia mediului
4.Amenintari
A. Economic
Lipsa de coeziune a masurilor de dezvoltare economica si sociala pe fondul accentuarii
lipsei de ncredere a populaiei n redresarea economica a tarii;
Slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre dupa
accederea Romaniei in U.E.;
Creterea n continuare a gradului de saracie a populaiei in judet
Extinderea zonelor afectate de dezastre naturale (alunecari de teren, inundatii)
Marirea discrepantei intre mediul urban si cel rural
Posibilitatea neadaptarii agentilor economici locali la conditiile de calitate impuse de
Uniunea Europeana
Invadarea pietei cu produse din import
Riscul necorelarii dintre programele de dezvoltare a infrastructurii si nevoile de echipare
a zonelor cu potential de dezvoltare a IMM-urilor
Competitia neloiala datorata pietei negre

B. Social
Scaderea populatiei tinere si imbatranirea populatiei
Extinderea practicarii muncii la negru
Migrarea fortei de munca calificate catre tarile membre ale Uniunii Europene
Nivelul scazut al salariilor din invatamant si cercetare
Continuarea scaderii ppopulatiei
Creterea n continuare a gradului de srcie a populaiei n regiune

C. Ecologic
Risc permanent pentru degradarea factorilor de mediu
Problema mediului nu este o prioritate centrala a autoritatilor in toate zonele
Slaba dotare a structurilor care sa intervina in situatii de urgenta, a unui dezastru ecologic
Intarzieri in aplicarea programelor de investitii pentru conformarea instalatiilor
industriale

VI. Concluzii si propuneri

 Intr-o acceptiune foarte generala a conceptului, dezvoltarea durabila cuprinde ideea
dezvoltarii fara epuizarea resurselor prin trecerea dincolo de limita de suportabilitate si
regenerare a ecosistemelor. Fundamentul pentru acest concept este necesitatea integrarii
obiectivelor economice cu cele ecologice si de protectia mediului.Formele grave de manifestare
a deteriorarii componentelor mediului inconjurator au impus schimbarea acestei optici.

O strategie de dezvoltare a Judeului Bacau (justificata prin necesitatea asezarii

economiei pe o traiectorie de crestere/dezvoltare continua pe termen lung) va trebui sa tina
seama, sa se articuleze Strategia Nationala de Dezvoltare Economica, conceptele, politicile cu
obiective promovate la nivel naional cu cele de interes teritorial, judetean.

In acest context, se remarca faptul ca in Romania, decidenii au adoptat rapid, dup 1989,
conceptul de dezvoltare durabila si, formal, acesta apare in documente precum:

Environmental Strategy Paper, elaborata de Banca Mondial, 31 iulie, 1993;

Legea Protectiei Mediului nr. 137, 1995;
Legile nr. 26/1996 (Codul Silvic), nr. 107/1996 (gestiunea si protectia apelor), Ordonantele
Guvernului 625/2000 (regimul ariilor naturale protejate, conservarii habitatelor naturale, a florei
si faunei solubile), 243/2000 (protectia atmosferei), 78/2000 (regimul deseurilor) etc., toate
aceste reglementari consacra conceptia europeana conform careia mediul constituie un obiectiv
de interes public major si face parte din strategia generala de dezvoltare durabila;
Strategiile protectiei mediului, elaborate periodic de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului. In aceast viziune: dezvoltarea durabila inseamna in plan material mentinerea
posibilitatilor si conditiilor de viata pentru generatiile viitoare, in special a resurselor naturale
regenerabile cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala, precum si redresarea
factorilor de mediu afectati de poluare. In plan spiritual, dezvoltarea durabil inseamna mult mai
mult, inseamna conservarea mostenirii faptelor de cultura, realizate de cei din trecut si de cei de
azi si dezvoltarea capacitatii de creatie in viitor a elitei celor care ne urmeaza;
Constitutia Romaniei, varianta anului 2003, art.35 prevede ca: Statul recunoaste dreptul
oricarei persoane la un mediu sanatos si echilibrat ecologic;
Capitalul natural-antropic al judeului Bacau in perspectiva elaborarii strategiei de
dezvoltare durabila
Se poate considera ca subordonarea unei strategii (ca metodologie) a conceptului de dezvoltare
durabila tipic secolului al XXI-lea este un demers necesar al decidenilor att la nivel
national, cat si regional la nivel judetean, dand credibilitate strategiei pe termen lung, inlesnind
integrarea in strategia nationala (prin elemente comune) si rezonand cu preocuparile la nivel
european si global de a asigura integrarea mediului inconjurator in preocuparile oamenilor de a
accede la o condiie economica mai buna si la un statut social mai ridicat.

Trebuie inteles insa, ca dezvoltarea durabila are interpretari diferite, in functie de nivelul de
dezvoltare al spatiului la care se refera, nivelul de cultura, calitatea gestiunii teritoriului asa incat,
conceptul trebuie adaptat.

Ca o prima secventa in derularea procesului de elaborare a unei Strategii de dezvoltare socio-

economica poate fi mentionata analiza premiselor entitatii (localitate, judet, tara), pentru care se
elaboreaza strategia.
Resursele naturale, starea economiei, calitatea mediului sunt tot atatea coordonate de care trebuie
sa se tina seama in propunerea de strategie.
Intr-un astfel de proces complex trebuie avute in vedere anumite conditionalitati care impun
obiective, etape, actiuni specifice. Pot fi menionate dintre conditionalitati:
ecozonarea teritoriului;
monitoringul mediului;
identificarea surselor de poluare;
obligaii internaionale.

De o deosebita importanta este aciunea de dezvoltare a conceptelor, principiilor i

instrumentelor de mediu la care se apeleaza in elaborarea strategiei. Aceast secventa reflecta, in
fapt, vointa politica de a face o reala protecie a mediului, locul pe care aceasta problem il
ocupa in politica socio-economica a
factorilor de decizie.
Urmeaza o etapa de identificare si precizare a componentelor strategiei de dezvoltare socio-
economica. Cu toate ca practica internationala in acest domeniu nu are o vechime mai mare de
20 de ani, se considera ca o strategie la nivel national trebuie sa aib o component legislativa, o
component administrativ-instituionala, componente economico-tehnologice, componente
informativ-educative, nefiind neglijat factorul social, precum si colaborarea internationala.
In continuare este necesara fixarea obiectivelor strategiei, care are anumite orizonturi de timp
(imediate, termen scurt, termen mediu i termen lung) sau de spatiu (locale, regionale, naionale,
continentale sau globale).

In sfarsit, ca o secventa urmatoare se mentioneaz Elaborarea Planurilor Strategice de Actiune,

actiune ce consta in listarea de Programe, Proiecte ce urmaresc sa solutioneze problematici de
dezvoltare socio-economica, in ordinea importantei, prioritatilor, efectelor posibile. Aceste
Planuri Strategice de Actiune vor fi dublate de planuri de Implementare; intocmite pentru fiecare
Proiect sau Program, cu mentiunea duratei, fondurilor, responsabililor si altor elemente necesare
realizarii propriu-zise a actiunii. Fiind un proces dinamic, complex toate aceste elemente si
secvente mentionate trebuie evaluate periodic, ca efecte si eficienta si adaptate continuu la
realitatile vietii.

VII. Anexe
Manastirea Casin
 Castelul Rosu

Salina Targu Ocna

Slanic Moldova
 VIII. Bibliografie

M. Berca Capitalul natural - antropic al judetului Bacau din perspectiva strategiei

dezvolatrii durabile , ed Polirom, anul 2007
Consiliul Judetean Bacau www.csjbacau.ro
Primaria judetului Bacau www.primariabacau.ro
Institutul National de Statistica www.insse.ro
Directia Judeteana de Statistica Bacau www.bacau.insse.ro
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bacau www.bacau.anofm.ro
www.bacaul.ro
www.agendabacau.ro
statistici.insse.ro