Apus de soare

- B.St.Delavrancea
Actul I
Stefan,desi batran si ranit la picior,isi vrea inapoi Pocutia,considerand ca este mai mult
moldoveneasca decat leseasca. In ciuda rugamintilor Mariei de a se ingriji de sanatatea sa,Stefan
o priveste adanc in ochi si nu se lasa invins de batranete. Bogdan,prclabii,logofetii,vamesii
sunt cu totii de acord cu el.
Actul II
A trecut o luna de la plecarea lui Stefan la razboi,iar Maria nu a primit nici o veste. Este
ingrijorata de ce s-ar fi putut intampla.
Bogdan,insa,si-a pierdut un ochi.
Tugulea renunta la sabie,pentru ca Bogdan nu a acceptat sa il ia si pe el la razboi.
Moghila vine cu vesti catre Maria. Stefan este biruitor si cu aceeasi rana la picior. In
razboi,Stefan si Bogdan dau dovada de mare inteligenta,folosind o strategie neasteptata.
Prefacandu-se speriat,Stefan ii convinge pe lesi ca vor castiga,pe cand Bogdan apare pe
neasteptate cu armata si ii infrange.
Dupa ce razboiul se sfarseste,Stefan da porunca sa fie ingropate trupurile moldovenesti cazute
in lupta.
Totusi,intr-una din zile,cand Stefan ii puse pintenii,calul sau sari si cazu peste picior,agravandu-
i rana.
Fetelor li se porunceste sa plece,caci trebuie sa soseasca Stefan. Oana,insa,se ascunde dupa
colacul de piatra al putului.
Stefan soseste,rezemat de umarul doctorului Cesena,cel ce l-a consultat in ziua cu pricina.
Inchina un pahar de vin in cinstea Mariei si a lui Bogdan,dupa care se duce la culcare.
Ulea,Dragan Stava~r raman singuri. Acestia cred ca zilele lui Stefan ii sunt numerate,ceea ce il
va face domn pe Bogdan. Insa il considera pe Bogdan nevrednic,datorita ochiului lipsa. De
accea,comploteaza sa il aduca pe scaunul Moldovei pe Stefanit,a. Oana,este,insa,ramasa dupa put
si aude sepre complot. Cei trei pleaca iar ea ramane singura.
Cand da sa se intoarca in casa,da peste Rares. Acesta ii declara dragostea,pe cand ea il accepta
ca pe un frate. Petru Rares o saruta pe obraji si pleaca. Oana,insa,isi aminteste de complot.
Moghila il instiinteaza pe Stefan ca Bogdan a judecat 20 de criminalisti,dintre care unuia ii vor
fi taiate mainile iar altuia ii va fi capul zdopit cu buzduganul.
Oana vine in odaia lui Stefan,pentru a-l instiinta de ce avea sa se intample. Nu o poate spune de
fata cu Maria,asa ca doamna iese.
 La aflarea vestilor,Stefan hotaraste sa abdice in favoarea lui Bogdan in ziua ce urmeaza.
Actul III
Stefan porneste spre sala tronului. Dupa o mica discutie cu doctorii,Rares apare si el. Isi
marturiseste dragostea pentru Oana,iar Stefan ii da consintamantul. Insa cu o conditie,acesta
trebuie sa mearga pana la mama sa calare pe unul din caii de la curte pentru a o instiinta. In timp
ce Petru pleaca,Stefan si Maria il privesc cu mila,de parca i-ar fi ascuns ceva.
Dragan si Stavar vorbesc despre cum,cu o seara inainte,natura il plangea pe Stefan,ce va avea
sa moara curand.
S-au adunat Bogdan,Moghila si toti postelnicii ,clucerii,vornicii,ostasiiimbracati de
sarbatoare la cererea lui Moghila. Stefan intra la bratul sotiei sale. Dupa ce tine un discurs,il
aseaza pe Bogdan pe tron si da sa ii sarute mana,dar se rostogoleste in bratele Mariei si ale
doctorului Cesana.
Actul IV
Oana este in odaia lui Stefan,care doarme pe patul acoperit de perdele. Dar Stefan se trezeste si
o invita pe Oana la o mica discutie. Oana afla un crunt adevar : Stefan este tatal ei.
Rares se intoarce si este imbratisat frateste de Oana. Stefan,insa,il trimite imediat intr-o alta
calatorie.
In odaia lui Stefan se afla Oana,Maria,doctorii si Moghila. Afara se aud strigate. Se cere
domnia lui Stefanita. La auzul acestor vorbe,Stefan se ridica si iese afara cu sabia in mana. Il
Ucide pe ulea,iar poporul striga acum ,,Traiasca Bogdan !.
Dupa toate acestea,capul lui Stefan cade pe pieptul Oanei. Moare linistit,Bogdan e domn,
SFARSIT

Alexandru Lapusneanul - Rezumat

I "Daca voi nu ma vreti io va vreu"

nceputul nuvelei Alexandru Lapusneanul surprinde personajul ce ofera numele nuvelei intrnd
in Moldova intovarasit de vornicul Bogdan si o armata numeroasa 12312h74m avnd intentia de
a-si recapata tronul pierdut din cauza tradarii boierilor. Lapusneanul intentioneaza sa faca acest
lucru inlaturandu-l de la tron pe stefan Tomsa.

La un moment dat Lapusneanu poposeste undeva in apropierea Tecuciului unde este ntmpinat
de patru boieri: Vornicul Motoc, postelnicul Veverita si spatarul Spancioc si Stroici, acestia vin
din partea lui stefan Tomsa si ncearca sa-l ntoarca din drum pe Lapusneanu spunndu-i ca
poporul nu l vrea. Insa acesta intelegand ca boierii doar ncearca sa-l descurajeze se nfurie si le
promite rasplata cuvenita de indata ce isi va recapata tronul.
Dupa plecarea celorlalti trei boieri, Motoc, impresionat fiind de mania lui Lapusneanu ii cade la
picioare si ii cere iertare acestuia si l roaga sa intre in Moldova fara armata straina deoarece va
fi sprijinit de boieri si de popor. Domnitorul nu are ncredere insa in cuvintele amagitoare ale
batrnului vornic, ramanand neclintit in hotarrea sa.

Acest capitol constituie expozitiunea.

II "Ai sa dai sama Doamna"

Acela de al doilea capitol al nuvelei reprezinta intriga acesteia.

Alexnadru Lapusneanul nu ntmpina nici un fel de rezistenta din partea lui Tomsa si instalndu-
se la tronul Moldovei ncepe sa duca la ndeplinire ceea ce le promisese celor patru boieri. Astfel
voievodul omora boierii la cea mai mica abatere si le distruge catatile.

Doamna Ruxandra, ngrozita fiind de faptele sotului sau l roaga pe acesta sa nceteze si obtine
promisiunea ca acest lucru se va ntmpla curnd, Lapusneanul de asemenea ii promite sotiei sale
ce ii va oferii un leac pentru frica.

III "Capul lui motoc vrem"

In cadrul celui de al treilea capitol este atins punctul culminant al acestei nuvele

In acest capitol Lapusneanul ii invita pe toti boierii la un ospat care are loc intr-o zi de sarbatoare
dupa slujba religioasa la care domnitorul participa. Acesta ntrzie la slujba, si dupa ce aceasta se
ncheie Lapusneanul se nchina la icoane si saruta cu mare smerenie moastele lui Ioan. Acesta se
suie din nou in strana si se caieste de faptele sale promitandu-le boierilor ca le va aduce pacea.
Mai mult domnitorul le cere boierilor iertare si apoi ii invita la un ospat.

Banuind intentiile necurate ale domnitorului, Spancioc si Stroici nu se duc la masa domneasca.

Comfirmand temerile celor doi boieri ospatul se transforma pe neasteptate intr-un macel in care
sunt ucisi 47 de boieri.

Poporul vine la palat amenintand sa forteze portile. Toate nemultunirile multimii se ndreapta
mpotriva lui Motoc, considerat a fii cauza tuturor relelor, de aceea poporul cere intr-un glas
capul lui Motoc.

Alexnadru Lapusneanul l arunca pe motoc multimii care omorandul pe motoc se razbuna pentru
suferintele indurate. Acest moment constituie punctul culminant.
Dupa ce Vornicul Motoc este ucis de multime Alexnadru Lapusneanul porunceste sa fie taiate
capetele boierilor din care face o piramida pe care o arata Doamnei Ruxandra pentru a-i da un
leac de frica.

Dupa ce- ucide pe boieri, domnitorul porunceste sa fie cautati Spancioc si Stroici insa acestia
reusesc da treaca granita nu nainte de a-i transmite domnitorului ca se vor vedea nainte de a
muri.

IV "De ma voi scula pre multi am sa popesc eu"

Timp de patru ani Lapusneanul nu mai porunceste nici o executie insa, totusi, ii schingiuieste pe
unii boieri considerati suspecti.

In timpul sederii sale la Hotin Lapusneanul se imbonlaveste si caznd la pat, intr-un moment de
delir cere sa fie calugarit. Dorinte ii este ndeplinita si acesta primeste numele de Paisie. Odata
revenit la realitate, Lapusneanul, ii alunga pe cei care l-au calugarit. Acesta o alunga si pe
Ruxandra, care, la sfatul lui Spancioc pune otrava in bautura sotului sau care isi gaseste astfel
sfarsitul.

Acest ultim capitol reprezinta, bineinteles, deznodamntul nuvelei.

Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici

Actiunea nuvelei se desfasoara in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in zona Aradului, pe
parcursul unui an, intre doua repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pana
la Pasti.

Ghita, cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la Moara
cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Carciuma este asezata la rascruce de drumuri, izolata de
restul lumii, inconjurata de pustietati intunecoase. O vreme, la Moara cu noroc, afacerile ii merg
bine, iar primele semne ale bunastarii si ale armoniei in care traieste familia nu intarzie sa apara:
Ghita traieste fericit alaturi de sotia sa, Ana si de cei doi copii, iar batrana, mama Anei, vegheaza
la linistea familiei. Aparitia lui Lica Samadaul, seful porcarilor si al turmelor de porci din i
mprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul
instrainarii lui Ghita fata de familie.

Din dorinta de a se imbogati, carciumarul se indeparteaza de Ana si devine treptat complicele lui
Lica la diverse nelegiuiri: jefuirea arendasului, uciderea unei femei si a unui copil. Retinut de
jandarmi, lui Ghita i se da drumul numai pe chezasie. Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea,
fost hot si tovaras al lui Lica, pentru a-i da in vileag pe Samadau. Ghita nu este insa sincer fata de
Pintea, deoarece ii ofera dovezi ale vinovatiei lui Lica, numai dupa ce isi poate opri jumatate din
sumele aduse de acesta din urma.

La sarbatorile Pastelui, Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica, lasand-o la carciuma in
compania Samadaului, in timp ce el merge sa-i anunte pe jandarm ca Lica are asupra lui banii
furati. Dezgustata de lasitatea sotului care se instrainase de ea si de familie, Ana i se daruieste lui
Lica. Cand se intoarce si realizeaza acest lucru, Ghita o ucide, iar el la randul lui este ucis de
Raut, din ordinul lui Lica. Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie carciuma de la
Moara cu noroc. Pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica se sinucide, izbindu-se cu capul
de un copac. Singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii.

Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu

Actiunea se desfasoara pe doua planuri paralele, al taranilor si intelectualitatii rurale, care
confera impresia de monografie a lumii infatisate. Personaje apartinand celor doua planuri sunt
prezentate in scena simbolica de la inceputul romanul o hora a soartei (Nicolae Manolescu).
Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, care locuitorii satului Pripas se afla la hora, in
curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. expozitiune, sunt prezentate principalele personaje.

In centrul actiunii sta personajul Ion, taran sarac care vrea sa aiba repede mult pamant. Hotararea
lui Ion de a o lua la joc pe Ana cea bogata, desi o place pe Florica cea saraca, marcheaza
inceputul conflictului. Venirea lui Vasile Baciu, tatal Anei, si confruntarea verbala cu Ion, pentru
ca sarantocul umbla sa-i ia
fata promisa altui taran bogat George Bulbuc, constituie intriga romanului. Rusinea pe care
Vasile i-o face la hora, in fata satului, va starni dorinta de razbunare a flacaului, care la randul
sau il va face pe chiabur de rusinea satului, lasand-o pe Ana insarcinata pentru a obtine pamantul
ca zestre.

Ion il forteaza astfel pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. La nunta cu Ana, Ion isi da seama ca
tot pe Florica o iubeste. In plus, el nu-i cere acte socrului pentru pamantul - zestre, si simtindu-se
inselat, incep bataile si drumurile Anei de la Ion la Vasile. Preotul Belciug mediaza conflictul
dintre Ion si Vasile, in care biata Ana nu este decat o victima tragica". Sinuciderea sotiei nu-i
trezeste regrete sau constiinta vinovatiei, pentru ca in Ana, iar apoi in Petrisor, fiul lor, nu vede
decat garantia proprietatii pamanturilor. Nici moartea copilului nu-l opreste din drumurile lui
dupa Florica, maritata acum cu George, astfel ca deznodamantul este previzibil. George il
omoara pe Ion si este arestat, Florica ramane singura, iar averea lui Ion revine bisericii.

In celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator pentru autoritate in sat este defavorabila celui
din urma. El are familie: sotie, un baiat, poetul visator Titu, si doua fete de maritat, dar fara
zestre, Laura si Ghighi. In plus, casa si-o zidise pe lotul bisericii, cu invoirea preotului. Cum
relatiile dintre ei se degradeaza, pornind de la atitudinea lor fata de faptele lui Ion, invatatorul se
simte amenintat. Marturisirea lui Ion ca invatatorul i-a scris jalba determina conflictul celui din
urma cu autoritatile austro-ungare si problemele sale de constiinta nationala. Accepta inutil
compromisul, votandu-l pe candidatul maghiar la alegeri.

Preotul Belciug este un caracter tare. Ramas vaduv inca de tanar, se dedica total comunitatii.
Visul sau de a construi o biserica noua in sat este urmarit cu tenacitate, iar romanul se incheie cu
petrecerea poporului prilejuita de sfintirea bisericii.
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

In primavara anului 1916, Stefan Gheorghidiu, tanar sublocotenent de infanterie, se afla

concentrat pe Valea Prahovei. La popota ofiterilor, el asista la o discutie despre dragoste si
fidelitate, pornind de la un fapt divers aflat din presa: un barbat care si-a ucis sotia infidela a fost
achitat la tribunal.

Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a protagonistului, trezindu-i amintirile legate de

cei doi ani si jumatate de casnicie cu Ela. Tanarul, pe atunci student la Filozofie, se casatoreste
din dragoste cu Ela, studenta la Litere, orfana crescuta de o matusa. Dupa casatorie, cei doi soti
traiesc modest, dar sunt fericiti. Echilibrul tinerei familii este tulburat de o mostenire pe care
Gheorghidiu o primeste de la unchiul sau avar, Tache. Din momentul primirii mostenirii, Ela
se simte atrasa de viata mondena la care noul statut social al familiei ii ofera acces. Cuplul
evolueaza spre o inevitabila criza matrimoniala, al carei moment culminant are loc cu ocazia
excursiei de la Odobesti, prilejuita de Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena.

In timpul acestei excursii, se pare ca Ela ii acorda o atentie exagerata unui anume domn G.
(Grigoriade), care, dupa opinia personajului-narator, ii va deveni mai tarziu amant. Dupa o serie
de separari si regasiri, Ela si Stefan se impaca. inrolat pe frontul romanesc, Gheorghidiu cere o
permisie, ca sa verifice daca sotia lui il insala, fapt nerealizat din cauza izbucnirii razboiului.

A doua experienta in planul cunoasterii existentiale o reprezinta razboiul, ale carui atrocitati pun
definitiv in umbra drama iubirii. Ranit si spitalizat, Gheorghidiu se intoarce acasa, la Bucuresti si
hotaraste sa o paraseasca pe Ela, lasandu-i ei cea mai mare parte a averii.

Drama lui Gheorghidiu se consuma pe fundalul unui societati mediocre, dominate de instinctul
de parvenire.

Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda

Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative.

In prim plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Taran
mijlocas, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai modest, pamantul familiei
sale, pentru a-l transmite apoi baietilor.

Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, Paraschiv, Nila si Achim, isi doresc independenta economica
si un trai mai bun la oras. Ei se simt nedreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, Ilie
Moromete s-a insurat cu alta femeie, Catrina, si ca are inca trei copii: Tita, llinca si Niculae.
indemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete, poreclita Guica, cei trei baieti pun la cale un plan
distructiv, dandu-si seama ca problemele economice ale familiei nu vor putea fi depasite. Ei
intentioneaza
sa plece la Bucuresti, Iara stirea familiei, pentru a-si face un rost. In acest scop, ei vor sa ia oile,
cumparate printr-un imprumut la banca si al caror lapte constituie principala hrana a familiei, si
caii, indispensabili pentru munca la camp.
Prin vanzarea oilor si a cailor, ar obtine un capital pentru a incepe viata la oras. Datoria la banca
nefiind achitata, planul celor trei baieti da o grea lovitura familiei. Achim ii propune tatalui sa-l
lase sa plece cu oile la Bucuresti, sa le pasca in marginea orasului si sa vanda laptele si branza la
un pret mai bun in capitala. Moromete se lasa convins de utilitatea acestui plan, amana achitarea
datoriei la banca si vinde o parte din lotul familiei pentru a-si putea plati impozitul pe pamant,
fonciirea. Insa Achim vinde oile la Bucuresti si asteapta venirea fratilor.

Dupa amanarile generate de refuzul lui Nila de a-si lasa tatal singur in preajma secerisului, cei
doi fug cu caii si cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte
din pamant pentru a-si reface gospodaria, pentru a plati foncierea, rata la banca si taxele de
scolarizare ale lui Niculae, fiul cel mic.

Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca sociala:

boala lui Botoghina, revolta taranului sarac Tugurlan, familia chiaburului Tudor Balosu,
dragostea dintre Polina si Birica, discutiile din poiana lui Iocan, rolul institutiilor si al
autoritatilor in satul interbelic.

in volumul al doilea, vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa, fiind inlocuita de o alta,
lipsita de glorie. Autoritatea lui in sat se diminueaza, iar unitatea familiei nu se reface. Se
deruleaza o istorie tulbure.

Taranii isi schimba atitudinea fata de Ilie Moromete. Vechile dusmanii se sting. Guica murise,
fara ca relatiile cu fratele ei sa schimbe. Moromete se apucase de negot, treburile ii mergeau
bine, castigase bani frumosi, dar, in mod inexplicabil, il retrage pe Niculae de la scoala pe motiv
ca nu-i aduce nici un beneficiu. Toata atentia si energia tatalui se concentreaza in incercarea de
a-i aduce acasa pe baietii fugari. Astfel el cumpara la loc pamanturile vandute odinioara si pleaca
la Bucuresti pentru a-i convinge pe baietii mai mari sa revina in sat.

Paraschiv care lucra acum ca sudor la tramvaie, Nila, portar la un bloc si Achim, care avea un
mic magazin de Consum alimentar" refuza incercarea de reconcilere a tatalui. Mai mult decat
atat, afland de tradarea" sotului, Catrina il paraseste, ducandu-se sa locuiasca in vale", la fata ei
din prima casatorie, Alboaica. Destramarea familiei continua cu moartea lui Nila in razboi.
Fetele se casatoresc, dar familia Moromete pare atinsa de un blestem, fiindca sotul Titei, desi
scapase din razboi, moare intr-un accident stupid in sat. Paralel cu procesul de disolutie a
familiei Moromete, este prezentata si destramarea satului traditional.

Fiul cel mic, Niculae, se indeparteaza din ce in ce mai mult de tatal sau, se inscrie in partidul
comunist, este trimis la o scoala pentru activisti si se intoarce in sat cu sarcina de a supraveghea
strangerea cotelor si predarea lor catre stat. Niculae se orienteaza cu dificultate in tesatura de
intrigi pusa la cale de oportunistii de profesie, care isca un conflict in sat. Aceste intamplari
determina destituirea activistului Niculae Moromete, care se retrage pentru a-si continua studiile
si devine inginer horticultor. Evenimentele se concentreaza in vara anului 1951, in paralel cu
secerisul si treieratul graului si cu sedinta organizatiei de partid satesti, in care este numit
presedinte al Sfatului Popular tanarul taran sarac, Vasile al Moasei.
Pe de alta parte, Ilie Moromete isi pierde prestigiul de altadata, autoritatea lui in sat se
diminueaza, vechii prieteni au murit sau l-au parasit, iar noii prieteni i se par mediocri. Barbatul
traieste o iubire tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei lui sotii, care a fost toata viata indragostita
de el, apoi se implica in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan in
functia de presedinte al Sfatului Popular, pentru ca acesta sa tempereze actiunea de colectivizare.
Ilie Moromete nu accepta ideea ca rostul lui in lume a fost gresit si ca taranul trebuie ,,sa dispara
".

Romanul se incheie zece ani mai tarziu cand Niculae, ajuns inginer horticol si casatorit cu
Marioara, fiica lui Adam Fantana, care a devenit si ea asistenta medicala, afla de la Ilinca, sora
sa, ca Moromete murise, se stinsese incet fara a suferi de vreo boala. In ultimele clipe de viata,
Moromete avea slabiciunea de a umbla prin sat.

Ultima oara fusese adus acasa cu roaba. Cazut la pat, el isi exprima crezul de viata spunandu-i
doctorului: Domnule... eu totdeauna am dus o viata independenta. ".In finalul romanului, tatal si
fiul se impaca in visul lui Niculae.

Mara
de Ioan Slavici

Romanul incepe prin prezentarea personajului principal care ii si da numele: Mara. Ea era
o femeie vaduva, ramasa cu doi copii de crescut: Persida si Trica. Ea strangea in fiecare zi bani
pentru cei doi copii si dorea ca acestia sa aiba o educatie foarte buna, de aceea o trimite pe
Persida la manastire, iar pe Trica la scoala. Mara o duce pe Persida la o manastire din Lipova cu
o reputatie foarte buna si o lasa in grija Maicii Aegidia care era o femeie foarte respectata. La
scoala, Trica se bate cu un coleg mai mare decat el si pentru a nu o face pe mama lui sa se
supere, el merge la manastire la sora sa. Afland cele petrecute, Persida pleaca de la manastire
fara invoire impreuna cu Trica.
Intr-o zi de primavara, un geam al manastirii se sparge, iar Natl o zareste pe Persida
ramanand incremenit cu ochii atintiti la frumoasa fata. Din acel moment vietile celor doi iau o
intorsatura radicala. Persida simtea ca in sufletul ei se intampla ceva cu totul neobisnuit si diferit,
iar Natl nu si-o mai putea scoate din minte pe Persida.
Intr-o zi Mara il trimite pe Trica la manastire pentru a o lua pe Persida, iar acesta ramane
uimit de frumusetea surorii lui. Cei trei au mers la Arad la nunta Milenei, fata cojocarului, iar
Mara ii lasa pe ei doi singuri ea intoarcandu-se acasa pentru a-i duce Maicii Aegidia o scrisoare.
In aceste zile Natl tocmai isi incepea cei doi ani de calatorie. El o zareste pe Persida la nunta
Milenei aflata la brat cu Codreanu, cavalerul de onoare al miresei.
Persida trebuia sa se marite cu Pavel Codreanu, dar il refuza deoarece ea il iubea pe Natl. Acest
fapt l-a determinat pe Codreanu sa se insoare cu alta fata.
 Natl se intoarce acasa mai devreme cu sase luni inainte sa isi termine cei doi ani de
calatorie. Acest fapt putea fi trecut cu vederea foarte usor de Hubar, insa Bocioaca afland ca lui
Natl ii placea de fata Marei il trimite pe acesta sa mai faca cateva luni de calatorie.
Natl se intoarce acasa si totul era pregatit pentru ca el sa devina stapan. Bocioaca uitandu-
se in cartea de calatorie a lui Natl a observat ca feciorul mai mult a lenevit decat a muncit fapt
care il determina pe Bocioaca sa ii amane taietura de maestru la Natl.
Intr-o zi Hubar a venit la macelarie pentru a-l mustra pe Natl. Acesta se napusteste asupra
lui Natl care avea un cutit in mana, dar il arunca repede pentru a nu-l rani pe tatal sau. Toate
acestea au fost vazute de o calfa, care a interpretat toata povestea cum ca Natl a vrut sa il omoare
pe Hubar. Persida a fost singura care nu a crezut si a inceput sa se vada cu Natl pe ascuns, dar in
prezenta lui Bandi.
Natl si Persida s-au cununat pe ascuns si au plecat pentru cateva luni la Viena. In acest
timp Persida a primit o scrisoare de la Mara si de la Trica si s-a hotarat sa se intoarca acasa.
Persida si Natl au cumparat carciuma din spatele Sarariei. Natl incerca sa o indeparteze pe
Persida, fapt pentru care o lasa doar pe ea sa munceasca.
Trica muncea acum la Bocioaca, fiind mana lui dreapta. El o insotea pe Marta, sotia lui
Bocioaca pretutindeni. Cei doi, Marta si Trica au ajuns sa fie foarte apropiati fara ca Bocioaca sa
bage ceva de seama. Persida si Bocioaca tineau foarte mult la Trica de aceea l-au si rascumparat
pentru a nu fi luat la razboi.
Natl nu o mai putea suporta pe Persida deoarece il despartise de parintii lui, de o viata
buna, de avere asa ca incepe sa o bata. Persida nu mai suporta bataile si betia in care cazuse sotul
ei asa ca se intoarce la mama ei.
Trica afla ca nu Mara i-a platit rascumpararea asa ca se inroleaza in armata pentru a-l
plati pe Bocioaca.
Persida se intoarce pana la urma acasa la Natl. Peste cateva zile avea sa se nasca fiul lor,
iar in aceea zi a venit Mara pentru a-si vedea nepotul. Persida dorea ca Maica Aegidia sa fie nasa
copilului.
Cu toate aceste pregatiri pentru botez, Bandi fusese parca uitat de toata lumea, el fiind
fiul nelegitim a lui Hubar cu Reghina. Nu mai putea sa stea in preajma lor, deoarece el il ura pe
Hubar.
Trica se intoarce de la razboi, fiind acum un barbat in toata firea si foarte schimbat. Peste
putin timp Natl impreuna cu Trica au devenit maestrii. Persida trebuia sa se mute in casa lui
Hubar, carciuma ramanand in grija lui Bandi. Hubar se ofera sa il ia pe Bandi cu el la Viena, iar
Bandi accepta propunerea doar pentru ca io cerea Persida.
Cei doi incep sa discute despre calatorie, aflanduse singuri in carciuma. Intr-un final
Bandi ii cere lui Hubar sa recunoasca ca ii este tata, iar acesta nu mai are de ales asa ca ii
recunoaste baiatului adevarul. In acel moment Bandi innebuni. El s-a napustit la pieptul lui
Hubar si a inceput sa il loveasca pana ce l-a omorat. Persida a intrat pentru a vedea ce se
intampla si l-a zarit pe Hubar zacand pe jos, iar pe Bandi razand.

Baltagul
de Mihail Sadoveanu
Eroina principala a cartii Vitoria Lipan, sotia unui cioban dintr-o zona de munte, o femeie
darza, energica.
Sotul ei, Nichifor Lipan, un cioban harnic si voinic, plecase sa cumpere niste oi de la
Dorna, dar, la intoarce, a intarziat peste termenul stabilit.Vitoria Lipan are anumite
presimtiri si anume ca sotului ei i s-a intamplat ceva rau.Ea isi ia toate masurile de precautie si
pleaca in cautarea sotului.
Pe fiica sa, Minodora, a dus-o la manastire, la o ruda, cu partea de avere ce i se cuvenea.
Curajul si barbatia acestei taranci de la munte se vad atunci cand, intrebandu-i pe oamenii
intalniti in cale despre sotul sau, ea reuseste sa refaca drumul pe care a trecut Nichifor Lipan.
Mergand pe urmele a trei ciobani Vitoria deduce ca Nichifor Lipan era insotit de alti doi
pastori. Dornici sa-i ia averea, la o rascruce de drumuri, cei doi tovarasi de drum il omoara pe
Nichifor Lipan. Deducand ca acolo era locul unde ar fi putut pieri cel de-al treilea, adica Nichifor
Lipan, Vitoria se opreste cu fiul sau in sat si pregateste un parastas pentru pomenirea sufletului
celui ucis, la care ii cheama si pe cei doi insotitori ai sotului ei: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Cu
ajutorul cainelui Lupu, descopera intr-o prapastie osemintele sotului sau.
In timpul parastasului, Vitoria Lipan conduce astfel dialogul incat reface povestea mortii lui
Nichifor pe care, i-o spune lui Bogza.Aluziile femeii il infurie.
Cand Bogza, tot mai suparat, se ridica sa o loveasca, Vitoria striga la Gheorghita, care il
infrunta pe dusman cu baltagul, dupa care a dat drumul cainelui Lupu, care il recunoaste pe cel
ce-l omorase pe stapanul sau, si-i sfasie beregata. In clipa din urma ciobanul il cheama pe preot
si se spovedeste, recunoscandu-si vina si spunand ca oile sa fie intoarse stapanilor lor adevarati,
adica Vitoriei si lui Gheorghita.
Jandarmii il aresteaza pe Ilie Cutui, ca partas la omor.In ultima clipa, Vitoria il iarta pe
Calistrat Bogza pentru fapta sa nevrednica.
Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu

Actiunea incepe intr-o seara de vara (iulie 1909). cand tanarul Felix Sima soseste in Bucuresti, la
ruda sa prin alianta. Costache Giurgiuveanu.

Absolvent al Liceului Internat din Iasi, Felix (care ramasese orfan dupa ce-i murise si tatal),
venise la tutorele sau necunoscut, intentionand sa urmeze Facultatea de Medicina.

Primit in batrana casa din strada Antim, tanarul se integreaza vietii putin ciudate din acest spatiu,
cunoscand intreaga familie si modul sau de viata. Alcatuita din doua ramuri, familia lui Costache
este reprezentativa pentru burghezia bucuresteana a inceputului de secol: autorul descrie cadrul
material al existentei (case, interioare), relatiile familiale si sociale, jocul de interese (care au ca
mobil banii), infatisarea oamenilor, aspecte ale Bucurestiului de atu
nci. Toate aceste aspecte l-au determinat pe criticul Pompiliu Constantinescu sa considere
ca romanul este "o fresca din viata burgheziei bucurestene".

In familia lui Giurgiuveanu, pe treapta cea mai inalta a varstei se afla mos Costache, si sora sa
Aglae Tulea. Cel dintai traieste in casa din strada Antim, alaturi de fiica sa vitrega - Otilia
Marculescu (pe care o iubeste sincer) si pandit cu rautate, din curtea alaturata, de familia Aglaei.

Rentier bogat, Costache intentioneaza sa-i faca o situatie Otiliei, infiind-o, dar teama de Aglae si
propria avaritie il impiedica; in compensatie, decide sa-i lase fetei, o casa (ridicata, evident, cu
cheltuieli cat mai mici). In acest scop, isi procura materiale ramase de la demolari pe care le
depoziteaza in curte, apoi le muta in casa (punand in primejdie vechea cladire).

Din pricina efortului, Costache este lovit de apoplexie., prilej pentru familia Aglaei de a ocupa
"militareste" casa, in asteptarea decesului.
Batranul insa nu moare acum (ba trece chiar printr-un scurt episod "conjugal") recapatandu-si
sanatatea, desi Stanica Ratiu (ginerele Aglaei) incearca sa-I sperie cu scopul de a afla unde-si
tine banii.

De familia lui Costache s-a atasat si Leunida Pascalopol,. mosier bogat si fin, indragostit de
Otilia; de dragul acestui sentiment (pe jumatate patern, pe jumatate viril) si al serilor petrecute, la
joc de carti, in casa lui Giurgiuveanu, Pascalopol accepta prezenta intregului clan.

Cealalta ramura a familiei este condusa ferm de Aglae (al carei sot - Simion Tulea - este un fel
de "anexa" ciudata, prelungita in mezinul familiei - Titi - la fel de ciudat); si, cum tatal era
maniac (ii placea sa brodeze, inainte de a fi dus la ospiciu), nici Aurica (una dintre cele doua
fiice ale Aglaei) nu este altfel; deosebirea consta doar in "obiectul" maniei: casatoria. Singura
care "se salveaza" este Olimpia (casatorita cu Stanica), a carei placiditate va fi folosita, mai
tarziu, ca pretext de divort.
in aceasta lume a rautatii si a mizeriei sufletesti, infloreste iubirea dintre cei doi inocenti (Felix si
Otilia). Studenti amandoi (el la Medicina, iar ea, la Conservator), tinerii traiesc o dragoste pura,
umbrita doar de intrigile lui Stanica si de temerile Iui Felix.
Din pacate, in curand, cuplul adamic va fi izgonit din Paradis: lovit din nou de dambla, Costache
este vizitat de Stanica Ratiu, care-i fura banii ascunsi sub saltea, provocand moartea batranului.

Dupa o noapte casta (petrecuta in camera lui Felix), Otilia (a carei infiere nu fusese legalizata)
pleaca impreuna cu Pascalopol.

Din epilog aflam ca Felix a devenit un renumit profesor universitar si ca s-a casatorit in chip
stralucit. Dupa razboi, revazandu-l pe Pascalopol, Felix este informat ca acesta se despartise de
Otilia (din delicatete sufleteasca), dar ca ea ramasese o mare enigma.

Povestirea pe scurt la Harap-Alb

Q: cum clasifici pe harap alb,raportand fortele raului si binelui

Verde imparat, care stapanea la cealalta margine a pamantului, ii scrie fratelui sau, craiul, sa i-l
trimita pe cel mai destoinic dintre feciorii sai pentru a-l lasa urmas la tron, imparatul Verde
neavand decat fete (motivul imparatului fara urmasi). Craiul ii supune pe cei trei feciori ai sai,
inainte ca acestia sa plece la drum, la o proba a curajului si-i asteapta imbracat intr-o piele de urs
sub un pod. Cei doi fii mai mari se intorc speriati acasa. Mezinul insa, care o miluise pe Sfanta
Duminica cu un banut cand ii aparuse in ipostaza unei batrane cersetoare, este sfatuit de aceasta
sa ia hainele, armele si calul nazdravan al tatalui sau din tinerete si sa plece la drum.

Cu ajutorul calului nazdravan, feciorul craiului trece podul pazit de asa-zisul urs (motivul
superioritatii mez
inului). inainte de a pleca la drum, craiul il sfatuieste sa nu aiba de-a face cu omul span si cu
omul ros (motivul interdictiei). Ajungand intr-o padure fara iesire, tanarul tocmeste ca sluga un
span (motivul incalcarii interdictiei). Spanul il ademeneste pe fiul craiului sa intre intr-o fantana
ca sa se racoreasca, il inchide acolo, il obliga sa faca schimb de identitati, ii da numele de Harap-
Alb si il pune sa jure pe palos ca i se va supune pana cand va muri si iar va invia (motivul
supunerii prin viclesug).

La curtea imparatului Verde, Spanul il supune pe Harap-Alb la trei probe: sa aduca salatile din
Gradina Ursului, sa aduca pielea cerbului batuta cu pietre scumpe si sa o peteasca pe fiica
imparatului Ros. Harap-Alb trece primele doua probe cu ajutorul Sfintei Duminici si al calului
nazdravan. Cea de-a treia proba este mai complicata si, pentru a o duce la bun sfarsit, eroul are
nevoie de mai multe ajutoare: albinele si furnicile, pe care fiul craiului le salveaza la randul lui,
dar si de niste fiinte fabuloase - Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.

Dupa trecerea mai multor incercari, fiica imparatului Ros accepta sa-l urmeze pe Harap-Alb. Pe
drum, cei doi se indragostesc. Cand ajung la curtea imparatului Verde, farmazoana dezvaluie
faptul ca Harap-Alb este adevaratul nepot al imparatului. Spanul ii taie capul lui Harap-Alb,
eliberandu-l de juramant, iar fata imparatului Ros il invie cu ajutorul obiectelor magice. Spanul
este pedepsit, fiind ucis de calul cel nazdravan. Harap-Alb se casatoreste cu fiica imparatului Ros
si urmeaza la tron unchiului sau.

Tema pentru acasa de Nicolaie Dabija

Profesorul Ulmu este arestat n timpul leciei de limba romn, pentru c i-a asumat vina de a
arunca portretul lui I. Stalin dup catedr i este numit duman al poporului.
nainte ca s ncheie lecia, profesorul las elevilor si o tem pentru acas, ntrebarea: A fi
om n via e o art sau un destin?. Rspunsul l afl dup 13 ani de nchisoare, chin, njosire,
calvar i pierderea persoanelor dragi n Siberia, la lagrul Zarianca. Acolo, profesorul i ali
deinui nu mai au nume, ci sunt strigai dup cifre. M1-315 a fost numrul lui Mihai Ulmu.
Profesorul Ulmu se mpcase cu soarta. Totul a fost pn cnd la Zarianca venise Maria, fosta lui
elev i viitoarea lui soie ca s-i ntoarc o datorie mai veche o carte de poezii scris de M.
Eminescu i s-i spun ct de mult l iubete. Tot Maria l-a ajutat s evadeze de dou ori, dar au
fost prini.
Pentru nesupunere i evadare Ulmu a acumulat n total vreo 240 i ceva de ani de nchisoare.
Maria nate un biat, pe care l numete mpreun cu Mihai, Mircea. Dup doi ani (aa era
regula), copilul i este luat i dus la orfelinat, la o distan de 10 kilometri de lagr. Plecat pe
ascuns, s-i salveze copilul bolnav de tifos, ea este mpucat de un soldat.
Deinuii sunt eliberai pe 5 martie 1953. Mihai revine acas, la Poiana, i i gsete fiul la
orfelinat. La final, profesorul se ntlnete cu elevii si, deja oameni n toat firea, ca s le asculte
tema de acas.
FRATII JDERI-REZUMAT

Trilogia Fraii Jderi este alctuit din romanele Ucenicia lui Ionu (1935), ,,Izvorul-
alb(1936) i ,,Oamenii Mriei sale(1942).Aceasta evoc epoca domniei lui tefan cel Mare
ntre anii 1469 i 1475, fiind considerat o epopee, un amplu poem epic care povestete fapte
eroice, mpletind datele istorice cu produsele ficiunii i ale legendei.
Primul volum se deschide cu descrierea hramului de la Manastirea Neamt, unde multimea
asteapta infrigurata sosirea lui Stefan. Atmosfera este de multumire si echilibru. Tara are drumuri
asezate, dregatorii, proprietatile sunt asigurate prin danii si urice. In centrul cartii sta familia
comisului Manole Par-Negru, ai carei fii au indeletniciri dintre cele mai diferite.

n acest moment intr n scen Ionu Jder care vesteste ca alaiul domnesc se apropie i Nechifor
Climan. Din povestea btrnului staroste, plin de umor, aflm despre rzboiul lui tefan cu
aceast ar fr rnduial, unde poruncesc muli stpni. Tot acum se contureaz vechiul
conflict domnitor-boieri.
Facem apoi cunotin cu familia lui Manole - Pr Negru al crui feciori sunt cu toii nchinai
slujbei domneti: Simion-comis i el; Nicoar - clugr care sub anteriul monahal poart arme;
Cristea al doilea comis aflat sub influena frumoasei sale sotii Candachia, Damian-negutor la
Liov dar ochiul deschis al domnitorului peste hotare, Ionu - mezinul care este chemat tot in
acea zi n slujba domneasc.
Intrand in slujba coconului domnesc,Jder cel mititel si Alexandrel-Voda incep sa se
cunoasca,povestindu-si diverse lucruri.Micul voievod ii marturiseste lui Ionut l-a luat sub aripa
sa ca pe un prieten si doreste sa-i marturiseasca o taina de dragoste dar nu inainte de a se lega
o fratie de cruce intre ei.
Intriga se nvrtete, mai ales n jurul tentativei nereuite a lui Gogolea Pogonat de a-l rpi pe
Catalan,armsarul domnesc care are nsuiri magice deoarece in el este concentrat puterea
voievodului.
Arhimandritul Amfilohie i printele Timotei sunt dascli vestii de la care Ionu are multe de
nvat. . Candoarea tnrului erou -Ionut Par-Negru-este reliefat mereu de ctre Nechifor
Climan, care l numete mnz. Tnrul cunoate i prima criz erotic. Dragostea pentru
jupnia Nasta, de la Ioneni, l determin s trdeze fria de cruce cu Alexndrel-Vod - fiul
domnitorului. Are prilejul s-i treac examenul de otean adevrat, prin lupta vitejeasc cu
dumanii lui Vod, salvnd viaa fiului domnesc. Ionu dovedete c este format ca otean n
timpul luptei contra ttarilor cnd l ajut pe Simion s captureze pe fiul lui Mamac Han. Apoi,
cum se ntmpla frecvent n acele vremi, are loc o ieire n prad a ttarilor n urma creia cade
n robie jupnia Nasta - prima dragoste a lui Ionu.
Evadarea necugetat din cadrul familial este pn la urm pentru Ionu o cltorie
cognitiv(cunoscuta) - tem epopeic(se refera la fapte de eroism) i ea n roman. Aflnd c
jupnia Nasta a fost vndut unui serai, Ionu se duce de unul singur s-o smulga din minile
turcilor chiar in cetatea lor bine aprat. Dar jupnia, pentru care a fost ntreprins ntreaga
aciune eroic nu se mai afl printre cei vii, deoarece preferase s se arunce din vapor n ap
dect s cad n mna turcilor.

Volumul urmtor - Izvorul - Alb este romanul cunoaterii magice. n aceast carte se nmulesc
credinele mitice care sunt ntrite i prin dimensiunea monumental i fantastic conferit, unor
supui ai domnitorului cum ar fi fraii Climan, feciorii starostelui Nechifor Climan; Onofrei
(Sfarm - Piatr) i Samoil (Strmb - Lemne). Cetatea Neam este locul de
recluziune(inchisoare) al lui Ionu Jder, un topos(o idee,tema,loc comun) unde recunoatem tema
exilului existenial al individului , condiie necesar reintegrrii sociale a inocentului Jder.
Are loc casatoria lui Stefan cel Mare cu Maria de Mangop,urmasa a vechilor Comneni .Jitnicerul
Neculie Albu o rpete pe Maruca, fiica lui Iaco Hudici i dragostea trzie a lui Simion cu
care comisoaia Ilisafta Jderoaia la inceput nu este de acord dar acceptand-o pe parcurs..
Expediia recuperatoare la Volcine, n Polonia, ntreprins de Fraii Jderi - o familie de
moldoveni autentici,inimosi,semeti,curajosi,ambitiosi si suspiciosi,a-i caru-i barbati lupta tot
timpul cot la cot,biruind intotdeauna - este un episod eroic i cavaleresc i n acelai timp de
pedepsire a unor dumani ai domitorului.
Nucleul narativ al volumului, unde tefan cel Mare apare n prim-plan, este scena vntorii de la
Izvorul Alb. Vntoarea domneasc devine un ritual de iniiere(introducere). Pelerinajul
domnesc ilustreaz motivul cutrii - al soluiilor de mplinire a unui destin individual - al
domnitorului i altul colectiv - al Moldovei. Domnul este exploratorul i pentru a lmuri
sensurile prezentului i viitorului este necesar contopirea cu trecutul care se realizeaz prin
confundarea n elementul naturii. Cluz n aceast cltorie este legendarul ,,bour alb.
Iniierea n cel mai nalt grad n tainele naturii o ntlnim la mag care este schivnicul de la
Izvorul Alb (peter este loc al meditaiei), dar adevrai magi sunt i cuviosul Nicodim,
arhimandritul Amfilohie endrea ,dar i tefan cel Mare, care preia semnificaia unor aspecte ale
cosmosului i le aplic n planul guvernmntului.

Oamenii Mriei sale, cel de-al treilea volum al trilogiei Fraii Jderi,
este un roman al cunoaterii raionale. Dac primele dou volume alctuiesc o cronic de
familie, avnd n vedere provizoriul, viaa de toate zilele, fiind n acelai timp i o cronic
social, care analizeaz procesul alctuirii unei noi societi, n Moldova, bazat pe rnduial i
dreptate, ultimul volum este mai ncrcat de istorie, este o fresc a ntregii Moldove, care se
ntrete pentru rzboiul cu turcii. Romanul urmrete evenimentele petrecute ntre 1474 i 15
ianuarie 1475, cnd a avut loc lupta de la Podul nalt.
Este povestit n acest volum cstoria lui Simion Jder, ridicat mai nti la rangul de postelnic, cu
Maruca, pe care tnrul o aduce din casa prinilor ei, la Timi sunt prezentai apoi n roman
cpitanii luai prizonieri de tefan n lupta cu Radu cel Frumos, de la curtea cruia tefan rpise
pe Domnia Voichia cu fiica sa domnia Maria.
Este urmrit viaa i grijile comisoaiei. Ilisafta privind cstoria mezinului Ionu, dar tirile cele
mai alarmante sosesc de la Brila i din Balcani.
Armasarul Vizir da semne de boala dar comisoaia Ilisafta stie ca aceasta boala a armasarului
domnesc,Vizir prevesteste ca si Catalan cel batran razboiul.
Postelnicul Stefan trebuia sa le mute pe Doamnele de la palat.Alvanitul Atanasie a fost trmis
de Sandrel-Voda sa saboteze drumul doamnelor Radului Voda,vrand sa le duca la manastirea din
Pangarati iar pe cei care le insotesc sa-i raneasca fara sa le ia viata.Dupa ce i-a marturisit
parintelui Nicodim de cine a fost trmis la aceasta fapta,Atanasie s-a sinucis in fata Postelnicului,a
lui Ionut si a parintelui.
Arhimandritul Amfilofie Sendrea il indeamna pe Ionut sa plece de la vederea lui Sandrel-Voda
iar tot atunci afla cine a fost mama lui si cine este Amfilofie Sendrea cu adevarat si de ce acesta
tine atat de mult la Ionut.
Mos Ilia ii aduce la cunostinta lui Ionut ura care s-a aprins in Sandrel-Voda pt. el.Ramanand fara
bani,Grigorie Gogolea Ratoi si Toma lui Bogat au intrat in slujba lui Sandrel insa mos Ilia a vrut
sa moara ca un crestin spunand ca a ajuns la cumintenie,refuzand sa-si urmeze tovarasii de
aceasta data..Ii mai spune lui Ionut ca tot Sandrel i-a trmis atunci,pe el si pe tovarasii lui,la prima
intalnire cu Fratii Jderi/o parte din ei,sa-l rapeasca sau sa-l doboare pe Catalan,insa au dat chix
si acum Sandrel doreste sa se razbune pe acel prieten ca l-a vandut furandu-i dragostea.
Amfilofie Sendrea il trimite apoi pe Ionut in imparatia lui Mehmet Sultan sa umble,sa auda,sa
ajunga la Aton si sa cerceteze si acolo,si cele aflate si vazute sa le aduca el singur luminatiei
sale. Deoarececa barbat din tagma razboinicilor instiintarile lui sunt mai de folos mariei
sale.
Ionut afla ca Sandrel-Voda vine in cateva zile la porunca parintelui sau.Jder stiind ca Sandrel v-
a trebui sa se odihneasca in aceeasi chilie unde se sfatuia el si arhimandritul,pune la acle o pozna
de care si-a adus aminte ca a infaptuit-o si parintele sau,Manole Par-Negru ,impreuna cu un
boier,prin care sa-l faca pe coconul domnesc sa-si regrete faptele si sa-l sperie.
Jderul si Botezatul si-au afcut intrarea pe taramul lui Mehmet Sultan,ajungand in fata lui Soliman
Beg pt. a fi judecati.Cei doi isi cautau han pana ce au fost duci inaintea lui Hrana-Beg,unde
Ionut Jder s-a luptat cu cel mai puternic om al lui Hrana-Beg pe nume Uzun,biruindu-l.,insa nu a
savarsit un lucru bun deoarece s-a facut remaract si a atras atentia ismailitenilor asupra sa.H-B l-
a numit pe Ionut Pehlivan deoarece nu puteau rosti numele lui,dar mai tarziu spunandu-i-se Onu
Par-Negru.Ii intreaba de unde vin,tatarul spunandu-i ca vin din Ac-Iflac-adica Tara Moldovei- si
ca se indreapta spre o manastire din Aton.Dupa ce au indeplinit porunca lui Stefan Voda si dupa
ce s-au intors in tara lor,s-a iscat razboiul dintre Tara Moldovei si turci.
Pe campul de lupta de la Podul Inalt, pier vitejeste, de toata lauda si toata fala, unele dintre
importantele personaje ale acestei trilogii, Oamenii mariei sale :Manole Par-Negru imperuna
cu Simion,starostele Nechifor Caliman impreuna cu unul din fii acestuia,Samoila.
Vestea pieirii acestora,adusa de arhimandruitul Amfilofie, ajunge si la Timis,unde comisoaia
Ilisafta Jderoaia impreuna cu sotia lui Simion,Marusca,au pornit cu sania in aceeasi zi la Vaslui.
Trilogia se incheie prin trecerea in condica a parintelui Nicodim ,a faptelor din acel an,1475, si
prin intoarcerea lui Ionut Jder de la Sfantul Munte si de la Braila.

(In acest roman Comisoaia Ilisafta se aseamana cu o Vitorie Lipan in care binele si raul sau
pericolul i se arata in vise,descifrandu-l dupa semnele care i se arata.)

Rezumatul nuvelei "Sania" de Ion Dru

Mo Mihail ntr-o bun vreme a nceput a se plimba n jurul nucului din faa casei i tot l msura
cu ochii i cu chioapa. Visa s metereasc din tulpina lui o sanie cum n-au mai vzut toi
lemnarii de pe lume. De mic copil avea simul a ceva alb, sprinten i frumos. El hotrse s redea
aceste culori i strui ntr-o meterie i gndi s fac o sanie.

Ca de obicei moul se sculase n zori i ncepu lucrul. Zile ntregi umbla prin ograd n jurul
acestui nuc i cnd venea vremea s fac vnt toporului, deodat rmnea pe gnduri. Iat c ntr-o
bun zi baba a luat sama c buza toporului a nceput a se ntuneca i a prins a-l ocr. Moul a
azvrlit toporul pe umr i i-a spus c o s fac o sanie. La sfritul toamnei mo Mihail a mers cu
baba s strng poama. Dup ce o strnse se ncuia n cmar i rmnea baba "vdan" pe vreo
dou trei sptmni. Pe la mijlocul iernii iese pn la poart i l poftete pe ntiul trector s
guste vinul preparat, de aceea nu-i n acel sat gospodar care nu si-ar slta cuma trecnd pe la
casa lui i nu-i beivan care nu i-ar sprijini poarta de cu toamn pn n primvar. i vraszic
mo Mihail a hotrt s fac o sanie, el a studiat structura copacului si-i promise babei c se
apuc de munc. Fiindc a venit toamna i copacul s-a uscat, mo Mihail s-a apucat s-l scoat.
Dup aceasta el a retezat coroana i a pus crengile sub opron. Din vreme n vreme el vedea n
faa ochilor ceva uurel, sprinten i frumos. i tocmai la btrnee moul nelese c era vorba de
o sanie. Toat ziua stase n cas, fcu un polobocel i n vreme ce cioplea, se gndea la sniu.
i spuse c mine -poimine o s se apuce de sanie. Timpul trecea, iar moul atept cnd lemnul
o s fie gata. Iat ca toamna iar venise i baba il rugase s-i fac sania, iar de nu o face, l-a
speriat c l d n divor. Iat c moul aduse nucul n cmru i ncepu s-l ciopleasc. Cnd a
nceput munca, lucra pn cnd satul ntreg adormea i nu se auzea nici un fonet. Visa cum
sniua va zbura pe drumurile satului i cum colind trectorii. n ospeie la mo Mihai a venit
Niculie , care a fost impresionat de creaia btrnului i i propunea sume mari de bani ca s
cumpere sania. Mihailu i lmurea c nc nu-i terminat , iar Niculie i spunea c iarna trece
i cel puin s se plimbe aa cum e terminat pe jumtate. Iarna trecuse i moul nu terminase
sania si nici nu i-o dase lui Niculie.

Mo Mihail i-a fcut un ptucean n cmar i nu se mai arta zile ntregi. Cu vremea pierduse
i socoteala zilelor stnd n cmar i lucrnd . ntr-o zi baba i-a spus c pleac de la el i l las
singur. Moul nu a neles i a lucrat mai departe. Sania mai c era terminat, doar rmnea cteva
detalii de pus. Dup ce a fcut sania, se mira i el ct e de frumoas. Spre sear a ieit din camar
i a observat dup dezordinea din curte c nimeni nu e acas . Dup ce fcu curenie, se aez i
simi iar acel alb, sprinten i frumos. Moul i-a dat seama c aceasta nu era o sanie . ndat l-a
nvluit tulburarea tinereii fcndu-l voinic i inspirndu-l la crearea altui lucru . S-a ridicat i a
pornit la munc gndindu-se c baba s-ar ntoarce, dac nu s-ar fi mritat.

Toiagul pastoriei de Ion Druta,

In opera Toiagul pastoriei de Ion Druta, autorul descrie viata unui singuratic si trist pastor ce-si
are radacinile bine infipte in pamantul stramosesc si se trag e dintr-un neam ne pastori cinstiti si
destepti. Deoarece era inalt si voinic, puternic si iscusit in toate, isi construise o cas uta
ciobaneasca pe varful dealului in satucul in care a ajuns. Era tacut si tris t, iar la intrebarile
satenilor despre viata sa gasea doar cuvantul bine . Precum e ra respectat si cinstit in acel sat,
astfel era si invidiat pentru faptul ca ave a multe oi, ceea ce evident a fost o inventie a satenilor,
caci bietul om avea d oar acea hrana spirituala pe care si-o crea cantand in noptile de vara la
fluier , indrumand si povatuind lumea satului atunci cand cobora in vale la petrecerile ei. Invidia
consatenilor a fost cauza care i-a pricinuit sarmanului pastor o viata g rea. Pe vremurile
impozitelor oamenii i-au scris ciobanului o avere mare pentru care trebuia sa plateasca, iar lipsa
de surse a cauzat deportarea ciobanului pe pamanturile reci ale Siberiei, unde acesta a fost supus
la munci grele. Insa si acest obstacol pastorul l-a depasit. El a revenit in tara si sat, stabilindu-se
cu traiul pe un alt deal, caci casa i -a fost daramata si pamantul luat. Starea rea a sanatatii dupa
chinurile din Sib eria a influentat asupra lui. Era slabit si sleit de puteri, iar frigurile ierni i au
provocat o boala de care nu a putut scapa. Satul s-a incumetat sa-l inmormanteze. A vrut sa-i
depuna si un monument la morm ant, insa nu a adunat surse si locul a ramas asa parasit si uitat
de toti. Iar i ntr-o zi de primavara friguroasa, cand inca nu se dezmortise bine tarana, sateni i au
observat ca pe locul mormantului acestui pastor a aparut un covoras verde d e iarba deasa. Toti
se minunau. Insa nimeni nu si-a dat seama ca acel cioban far a oi le-a fost ca un inger pazitor si
un adevarat indrumator.