Alexandru Lapusneanul

de Costache Negruzzi

Prima nuvela istorica din literature romana, Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei Dacia literara, inscriindu-se intruna din directiile trasate de programul acesteia, Introductie, conceput de Mihail Kogalniceanu si anume inspirarea scriitorilor din istoria patriei. Pentru creearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira, in principal, din cronica lui Grigore Ureche. Nuvela evoca un moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). Nuvela este alcatuita din patru capitol, fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia: Daca voi nu ma vreti, eu va vreu.. Ai sa dai sama, doamna ! Capul lui Motoc vrem De na voi scula, pre multi am sa popesc si eu..

Momentele subiectului
Expozitiunea : Primul capitol, sub motoul Daca voi nu ma vreti, eu va vreu.. relateaza episodul venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova, hotarat sa ocupe tronul pentru a doua domnie. Acum, la conducerea tarii se afla Stefan Tomsa, care-l inlaturase de la domnie pe Iacov Eraclid, poreclit Despot Voda, La randul sau, Lapusneanul fusese izgonit de la scaunul tarii de catre Despot Voda, printr-un complot pus la cale de marii boieri moldoveni. El izbutise sa adune osti turcesti si venise acum in Moldova cu gandul de a-l izgoni pe Tomsa si de a lua inapoi scaunul domnesc. Aceeasi boieri care-l tradasera in prima domnie venisera acum s ail intampine la granite : vornicul Motoc, spatarul Spancioc si Stroici cu scopul sa-l convinga sa renunte la tron. Intriga: Manios, cu ochii scanteind ca un fulger, Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze la tronul Moldovei, raspunzandu-le ferm boierilor ca el isi doreste mai mult decat orice tara. Desfasurarea actiunii: Spancioc incearca sa-l convinga sa renunte, apeland la diverse formule privind biata tara, care va fi sfasiata de razboaie, deoarece boierii si Romsa-Voda intentioneaza sa adune armate straine pentru a I se impotrivi. Un alt argument adus de Stroici este acela ca, cei aproape zece mii de turci care-l insoteau pe Lapusneanul ca sa-l ajute in ocuparea tronului vor prada si vor pustii tara. Cu o ura si cu o sete de razbunare nestapanite,Lapusneanul le raspunde ca lacomia paganilor se va potoli cu averile boierilor, si nu a tarii jupuite chiar de ei. Speriat de amenintarile lui Lapusneanul, Motoc cade in genunchi si-l roaga sa nu-I pedepseasca, promitandu-I ca daca va renunta la oastea turceasca, nici un fir de par nu se va clati din capul inaltimei-tale.Cu toate aceastea, Alexandru nu se lasa impresionat de promisiunile mincinoase ale acestuia, insa ii promite ca ii va cruta viata. Al doilea capitol are ca moto Ai sa dai sama, doamna !.. si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul, care nu intampina nici o piedica, deoarece Tomsa fugise in Valahia. Prima masura a lui Lapusneanul este de a distruge toate cetatile Moldovei cu exceptia Hotinului. O alta masura este de a alcatui o garda din mercenary straini, care sa nu aiba nici o legatura cu boierii moldoveni. Doamna Ruxandra, sotia lui Lapusneanul si fata lui Petru Rares, inspaimantata si cutremurata de toate crimele infaptuite il roaga sa inceteze cu varsarea de sange, aceasta fiind impresionata de vorbele unei sotii de boier ucis Ai sa dai sama, doamna!.

Ii povesti toate acestea sotului ei, iar el, zambind, ii spuse ca ii va gasi in ziua urmatoare un leac de frica. Costache Negruzzi face si o scurta biografie a doamnei Ruxandra. Aceasta ramasese orfana dupa moartea tatatului sau, Petru Rares, fiind sub tutela celor doi frati mai mari. Primul la tron, Ilias se dovedi un desfranat, iar Stefan urmandu-I la tron, se dovedi chiar mai rai, saracind tara. Stefan fusese ucis de boieri, iar fata ii fusese promise lui Joldea. Cum Lapusneanul ii va taia nasul lui Joldea si il va trimite la manastire, o va lua pe gingasa Ruxandra de nevasta, aceasta fiind dispusa sa-l iubeasca daca ar fid at dovada de un gram de simtire omeneasca. Punctul culminant: incepe odata cu al treilea capitolul care are ca si moto Capul lui Motoc vrem... Alexandru Lapusneanul le daduse de stire boierilor ca doreste ca acestia sa participle la slujba de la Mitropolie, ca mai apoi sa participle la ospatul realizat de domnitor, ca semn de impacare, La biserica, Lapusneanul va rosti un discurs emotionant, cerandu-si iertare pentru cruzimea ta si promitand ca din acel moment vor trai in pace, dupa care ii invita pe boieri la ospat. Spancioc si Stroici se hotarasc sa nu participle, in timp ce ceilalti boieri se arata incantati de idea unei schimbari. Boierii sosesc la ospat insotiti de slugi, iar in momentul incheierii ospatului, slujitorii si ostasii se napustesc asupra boierilor. Scena uciderii boierilor este cu atat mai sangeroasa, cu cat numarul trupurilor ce zaceau fara viata ajunsese la 47. In tot aceast timp, putinii slujitori din curte ce reusise-ra sa scape, au dat alarma iar o multime de norod se adunase la portile curtii domnesti. La vederea multimii, Lapusneanul il trimite pe armas sa ii intrebe ce isi doresc si ce cer, iar, dupa o indelunga gandire, acestia vor spune ca il vor pe asupritorul lor, Motoc. Astfel, voda le va indeplini dorinta si il va impinge pe boierul Motoc in mijlocul gloatei, sabia sa ramanand nepatata de sangele sau, asa cum de altfel promisese. Lapusneanul ordona apoi retezarea capetelor celor ucisi si asezarea lo rub forma de piramida in functie de rang si neam. La final, doamna Ruxandra este chemata, iar aceasta, la vedere grozaviei lesina. Deznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu... Timp de patru ani, Lapusneanul respecta dorinta sotiei sale de a nu mai ucide nici un boier, cu toate ca nascocise alte pedepse. Era totusi nelinistit ca Spancioc si Stroici ramasese-ra nepedepsiti. Retras in cetatea Hotinul, acesta se imbolnaveste iar constiinta incepe s ail muster pentru toate cate savarsise. Astfel, il va chema pe mitropolit cerandu-I sa-l calugareasca, iar Bogdan, fiul sau ramane domn. In momentul in care se trezeste din starea de inconstienta, incepe sa-I ameninte pe toti, iar doamna Ruxandra, la sfaturile lui Spancioc si Stroici se hotaraste s ail otraveasca. Scena otravirii este cutremuratoare, Spancioc si Stroici uitandu-se cu satisfactie la chinurile domnitorului pricinuite de otrava. Alexandru Lapusneanul a fost inmormantat la manastirea Slatina, unde exista un portret al sau si al familiei sale.

Caracterizarea personajelor

Alexandru Lapusneanul: este personajul principal al nuvelei, fiind un personaj cu atestare istorica. El este alcatuit din puternice trasaturi de character, find conturat ca un personaj exceptional ce actioneaza in situatii deosebite. Alexandru Lapusneanul este tipul domnitorului tiran si crud, cu o vointa puternica, cu ambitie si fermitate in organizarea razbunarii impotriva boierilor tradatori. Caracterizat indirect prin faptele si atitudinile sale, Lapusneanul se dovedeste un bun cunosc cunoscator al psihologiei umane, detinand in acelasi timp arta disimularii. Este intel intelligent, ligent, cruzimea fiind principal sa trasatura dominant, Doamna Ruxandra: sotia lui Lapusneanul si fiica lui Petru Rares se dovedeste o fi o fire sensibila si miloasa. Pentru verosimilitatea personajului, Negruzzi apeleaza la o scurta biografie. Destinul doamnei Ruxandra este insa unul dramatic in ciuda gingasiei, a blandetii, a generzitatii, a credintei, a curajului si a responsabilitatii fata de faptele sale. Motoc: personaj secundar, este un boier lacom si nemilos, avid dupa putere si avere, individual individualizandu izandu-se prin perfidie. Este slugarnic, lingusitor, lipsit de scrupule, profitor, crud si plin de ura. Multimea de tarani: personaj colectiv ce se ghideaza dupa regula de miscare si de gandire unitara. Calugarii, mitropolitul Teofan, Spancioc si Stroici sunt personaje episodice, aparand doar in anumite secvente ale nuvelei.

Citate
Daca voi nu ma verti, eu va vreu (..) si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi (..) Sa ma intorc? Ma degraba-si intoarce Dunarea cursul indarapt. Cu averile voastre, nu cu banii taranilor pre care-I jupuiti voi. Voi mulgeti laptele tarii, dar au venit vremea sa va mulg si eu pre voi. Este trista si tanjitoare, ca floarea expusa arsitii soarelui, ce nu are nimica s-o umbreasca. Ea vazuse murind pre parintii sai, privise pe un frate lepandu-si legea, si pre celalalt ucis. Capul lui Motoc vrem! Prosti dar multi (..) sa omor o multie de oameni pentru un om, nu ar fi pacat? Femeia tot femeie (..), in loc sa se bucure, ea se sperie. M-ati popit voi, dar de ma voi indrepta, pe multi am sa popesc si eu!