Rzboiul de Independen al Statelor Unite ale

Americii
De la Wikipedia, enciclopedia liber

Acest articol se refer strict la operaiunile militare ale conflictului armat ale Rzboiului de
independen al Statelor Unite ale Americii, numit frecvent i Rzboiul revoluionar
american (17751783); pentru implicaiile sociale, politice i economice, incluznd cauzele
rzboiului i consecinele acestuia, vedei articolul Revoluia american.

Rzboiul de independen al Statelor Unite ale Americii (1775

1783), cunoscut n literatura de specialitate de limb englez din
Rzboiul de independen al
Statele Unite ca Rzboiul revoluionar american (conform denumirii Statelor Unite ale Americii
originare, [The] American Revolutionary War), sau Rzboiul de
independen american (conform denominrii originale, American
War of Independence),[1] a fost un rzboi care a durat ntre 1775 i
1783 i care s-a desfurat n prile estic i nord-estic ale teritoriului
de azi al Statelor Unite, respectiv n sud-estul Canadei de azi, fiind
purtat ntre Regatul Marii Britanii i revoluionarii celor treisprezece
colonii britanice din America de Nord, care au declarat independena
acestora formnd entitatea statal numit Statele Unite ale Americii n
1776.
n sens orar din colul din dreapta sus: Batlia de
Anterior declanrii rzboiului propriu-zis, cele 13 colonii au declarat la Bunker Hill, Moartea lui Montgomery la Quebec,
Btlia de la Cowpens, Btlia de la St. Vincent
oficialii monarhului britanic personae non grata, au format Cel de-al
Informaii generale
Doilea Congres Continental(conform originarului, Second Continental
Perioad 1775 1783
Congress), au format o armat, Continental Army, un "embrion" de Locaie Estul Americii de Nord
marin, Continental Navy, i, apoi, la 4 iulie 1776, au declarat (teritoriul de azi al SUA
independena celor 13 foste colonii britanice din America de Nord. i Canada), Oceanul
Atlantic, Marea
Rzboiul de independen a fost culminarea micrii de emancipare Mediteran, Marea
politic a colonitilor, Revoluia American, prin care puterea britanic Caraibelor
a fost rsturnat. Dup circa trei ani de la nceputul confictelor armate Rezultat Tratatul de la Paris
(1783)
propriu-zise, n 1778, puteri europene majore se alturaser colonitilor
Casus belli Partida de ceai de la
mpotriva britanicilor, nclinnd ulterior decisiv balana n favoarea Boston
americanilor. Diferite triburi de nativi americani au luptat de ambele Taxare fr participare,
ameninri de abolire a
pri. drepturilor colonitilor,
ideologie republican.
n timpul primei pri a rzboiului, datorit superioritii navale a Marii Modificri teritoriale Statele Unite devin un
Britanii, oraele i zonele de coast s-au aflat sub controlul, respectiv stat independent.
sub ocupaia britanicilor. Totui, zonele de interior ale coloniilor, unde
Regatul Unit cedeaz
Florida de Est i Florida
triau circa 90 % din colonitii americani, nu se aflau deloc sub control de Vest Statelor Unite,
britanic. Menorca Spaniei i
Tobago Franei
Dup victoria trupelor americane de la Saratoga din 1777, Frana, Beligerani
avnd ca naiuni aliate Republica olandez i Spania, a intrat n rzboi Revoluionarii Regatul Marii
americani, Britanii,
de partea americanilor. Intrarea Franei n rzboi s-a dovedit a fi n Regatul Franei, Mercenari germani,
Republica Loialiti,
 Republica
timp decisiv pentru soarta acestuia ntruct dup victoria sa naval de Olandez, Nativi americani
la Chesapeake mpotriva flotei britanice a urmat capitularea armatei Regatul Spaniei, Onondaga,
Nativi americani Mohawk,
britanice de la Yorktown din 1781. Mysore (177984) Cayuga,
Vermont (1777 Seneca,
ncheierea efectiv a rzboiului de independen al Statelor Unite, dei 83) Cherokee
dup victoria american de la Yorktown nu au mai urmat alte btlii, a Oneida
Tuscarora
avut loc la Versailles n decembrie 1783. Tratatul de pace ncheiat
Watauga Association
atunci recunotea Statele Unite i suveranitatea acestora ntre Canada Catawba
la nord, Florida la sud i fluviul Mississippi la vest. Lenape
Conductori
George George al III-lea al
Washington, Regatului Unit
Cuprins Nathanael Greene, Lord North
1 Origini Horatio Gates, Sir William Howe
2 Efective
Richard Thomas Gage
3 Faza militar
3.1 Rzboiul n nord (17751780)
Montgomery, Sir Henry Clinton
3.1.1 Daniel Morgan,
Campania din Boston: Massachusetts Lord Cornwallis
3.1.2 Invazia Canadei:Quebec Henry Knox,
(POW)
3.1.3
Campania din New York i New Jersey
Benedict Arnold Sir Guy Carleton
3.1.4 Saratoga i Philadelphia (Defected), John
4 Rzboiul la nivel internaional
Friedrich Wilhelm
Burgoyne(POW)
4.1 Frontul din sud von Steuben, George Eliott
5 Sfritul rzboiului Marquis de La
Benedict Arnold
6 Urmri Fayette,
7 Note Comte de George Rodney
8 Bibliografie Rochambeau, Richard Howe
9 Legturi externe Comte de Grasse ,
Sir Hector Munro
Duc de Crillon,
Wilhelm von
Origini Bailli de Suffren, Knyphausen
Bernardo de Joseph Brant
Glvez,
Luis de Crdova,

Juan de Lngara,

Hyder Ali,

Tipu Sultan
Boston Tea Party
Efective
Rzboiul Revoluionar i are originile dintr-un rzboi precedent, 35.000 soldai ai 56.000 soldai britanici
Armatei Continentale 50.000 loialiti
Rzboiul de apte Ani. n America de Nord a fost cunoscut ca 44.500 ai Miliiei 30.000 soldai hessieni
Rzboiul Franco-Indian, n care s-au implicat Frana i Marea Britanie 12.000 francezi i 13.000 amerindieni
n tabere diferite. La sfritul su, Tratatul de la Paris din 1763 ceda spanioli 80 nave ale Marinei
5.000 din Flotul Regale (171.000
Marii Britanii teritorii franceze din America de Nord; victoria Continental marinari)
generalului Wolfe n Quebec ajutase la obinerea Canadei pentru 5.000 negri
 coroana britanic. 53 de nave
Drept urmare a acestei
60 000 de soldati
francezi si spanioli in
demonstraii de putere Europa
militar britanic n Pierderi
Canada, cetenii americani: 25,000 20.000 englezi mori i
americani morti pierdui
celor 13 colonii
8,000 in batalii 19.740 marinari mori
americane se simeau 17,000 din alte cauze 7.500 germani mori
mai n siguran dect (epidemii) 42.000 marinari
Aliati: 6,000 francezi sidezertai
pn atunci n privina spanioli (in Europa)
oricrei ameninri 2,000 francezi (in
America)
teritoriale din partea
Total : 50 000
francezilor. Modific date / text

Dar rzboiul i-a costat pe britanici o mare suma de bani; totui, colonitii americani
John Hancock nu luau n consideraie politic extern a britanicilor care le asigurau aprarea. Nu
aveau armat sau marina proprie i se bazau exclusiv pe armata i marina britanic
pentru aprare. Dup rzboi, Guvernul Britanic a decis s cear colonitilor s
plteasc mai mult pentru costul aprrii lor. Impozitarea excesiv a fost primit
extrem de nefavorabil de coloniti, care au considerat-o nejustificat. De la
inflamarea acestor resentimente pn la declanarea unei revoluii situaia a fost
orchestrat de propaganditii americani.Sarcina le-a fost uurat de stngcia i lipsa
de abilitate cu care guvernul britanic a introdus impozite unele dup altele.

n 1764, a fost votat Legea Zahrului de ctre Parlamentul englez, care impunea
taxe vamale suplimentare asupra importurilor de zahr, textile, vin i cafea. Taxele
vamale asupra importurilor redistribuite din Anglia erau dublate.

ntr-o edina de consiliu local, n Boston, din mai 1764, James Otis a ridicat o
obiecie n privina impozitelor i a ndemnat la o rezisten unit fa de impunerea
"The bloody massacre" de Paul de impozite din Anglia.La puin timp dup aceea, negustorii din Boston au nceput
Revere s boicoteze bunurile de lux britanice.

n martie 1765, parlamentul englez a votat Legea timbrului, primul impozit direct
asupra colonitilor americani.Conform acestei legi, toate materialele tiprite erau
impozitate, inclusiv ziarele, brourile, documentele oficiale i permisele.Colonitii
au obiectat vehement.A intrat n vigoare o reglementare contestabil, sub forma
Legii ncartiruirii, care le cerea colonitilor s hrneasc i s gzduiasc trupele
britanice.

S-a nfiinat o organizaie clandestin care se opunea Legii timbrului-"Fii Libertii":

s-a fcut uz de metode violene c s-i oblige pe agenii de colectare britanici s
demisioneze.Acesta a trimis o rezoluie luiGeorge al III-lea al Regatului Unitn care
se cerea revocarea legii i afirma c impozitarea fr reprezentare era o violare a
drepturilor civile ale colonitilor.

n 1766, adunarea de la New York a refuzat cererea generalului Gage de aplicare a

Paul Revere Legii ncartiruirii pentru a-i caza trupele.Britanicii au fcut un pas napoi.Legea
timbrului a fost abrogat.n America au fost ceremonii festive cnd au sosit noile
trupe, dar i tulburri cnd colonitii din New Y
ork au refuzat s-i gzduiasc.
 Britanicii continuau n schimb s exporte lemnul din America de Nord pentru
construirea flotei navale i metalele preioase.n oraele coloniilor patrulau trupele
britanice, fiind trei soldai britanic pe cap de locuitor. Personaliti marcante ca John
Hancock, care era unul dintre cei mai bogai oameni din cele treisprezece colonii,
motenind de la unchiul su o afacere profitabil n domeniul transportului maritim,
ia nceput carier politic n Boston, colonia britanic Massachusetts. Pe msur
ce tensiunile ntre coloniti i Marea Britanie se intensificau, n anii 1760, Hancock
i folosea averea pentru a susine cauza colonitilor. Devenise foarte popular n
Massachusetts, n special dup ce oficilitatile britanice i capturaser nava Liberty, n
1768, acuzndu-l contraband. Paul Revere, un argintar, a produs mai multe gravuri
cu tent politic i a lucrat i ca dentist, devenind din ce n ce mai mult implicat n
aciunile organizaiei "Fii Libertii".

Pe 5 martie 1770, a avut loc Masacrul din Boston, manifestat prin incidentele de
Washington in 1772 strad ntre trupele britanice i un grup de ceteni din Boston care au atacat un post
de paz britanic. Dup ce au fost provocai de coloniti, soldaii britanici au tras n
mulime i au ucis cinci oameni, inclusiv pe un afro-american, Crispus Attucks. Incidentul a fost mult folosit de ctre Samuel Adams,
Paul Revere i alii, n lupta lor pentru obinerea libertii americane i, totodat, a contribuit la scderea popularitii englezilor n
anii de dinaintea Revoluiei Americane. Masacrul de la Boston a fost un pas pe drumul spre revendicarea independenei.

Un alt pas mult mai faimos, a fost Boston Tea Party din 1773, cnd ceaiul taxat de ctre britanici a fost vrsat n port.Protestatari
mpiedicaser n alte trei colonii descrcarea ceaiului de import impozitat, dar n Boston guvernatorul Thomas Hutchinson a refuzat
s permit chiar i trimiterea ceaiului napoi n Marea Britanie. Un grup de protestatari au aruncat cele 342 de lzi cu ceai n
mare.Parlamentul britanic a rspuns prin nchiderea comerului din Boston.

Mai puin spectaculoas, dar probabil mult mai decisiv, a fost preluarea gradual n miliiile coloniale ale unor ofieri care
simpatizau cu cauza revoluionar american , nlocuindu-i pe loialitii pro-britanici. Miliiile erau politizate, n ateptarea unui
rzboi revoluionar. Dar, un numr uria de coloniti americani obinuii rmneau loiali coroanei britanice i nu erau ctui de puin
interesai de lupt.

n 1775. revoluionarii au preluat controlul guvernelor fiecreia dintre cele 13 colonii, au ntrunit un al doilea congres continental i
au format o armat continental.Cnd a nceput rzboiul, nu existau nici armat, nici marina american. Fiecare colonie avea propria
miliie local, nu foarte bine pregtit, nu foarte bine echipat i fr uniforme. Membrii miliiilor erau recrutai doar pe perioade
scurte de timp i nu agreau cltoriile lungi.Erau total nepregtii pentru o aciune concertat contra unei armate i a unei marine
profesioniste inamice. Congresul continental a fondat o armata regulat n iunie 1775, dar numai pe hrtie. Pe parcursul rzboiului,
armata regulat a fost dezvoltat de ctre generalulGeorge Washington, cel care a fost numit comandantul ei suprem.

Efective
La sfritul rzboiului, att armata continental, ct i marina continental au fost lsate la vatr. n total, pe tot parcursul rzboiului,
250000 de coloniti au servit ntr-un fel sau altul cauz revoluionar, chiar dac nu au fost niciodat mai mult de 90000 simultan, iar
cel mai mare numr de oameni pe care Washington l-a comandat pe cmpul de lupta nu a depit 17000. Comparativ, n 1775, armata
britanica era de asemenea relativ mica, doar 36000 de soldai n total, astfel ca au fost recrutai mai multi n timpul rzboiului. n
plus, au fost angajai 30000 de mercenari germani.Trupele britanice i cele germane staionate n America de Nord se ridicau la peste
60000 de soldai, ns erau rspndite pe distante uriae, din Florida pana n Canada. n termeni de efective generale, cele doua tabere
erau extrem de bine echilibrate.

Faza militar

Rzboiul n nord (17751780)

Benjamin Franklin s-a ntors n Philadelphia n 1775, nainte ca btliile de la
Lexington i Concord s aib loc. Dei Franklin avea aproape 70 de ani, el a ajutat
substanial la planificarea Revoluiei Americane. A fost numit membru al
Congresului Continental. n toamna lui 1775 Franklin a mers la Cambridge,
Massachusetts, locul unde Washington avea armata pentru a discuta probleme legate
de Armata Continental (Continental Army). i-a adus un aport important la
redactarea Declaraiei de independen a Uniunii i mai trziu la scrierea Articolelor
Confederaiei, prima constituie a Statelor Unite.

Campania din Boston: Massachusetts

n perioada premergtoare rzboiului, Bostonul a fost scena unei activiti
revoluionare intense. Generalul-locotenent Thomas Gage, comandantul suprem
britanic pentru America de Nord, i avea cartierul general acolo; sub comanda sa se Infanteria din Armata Continentala
aflau 4 regimente din Boston, compunndu-se din 4000 de oameni n total. americana , 1779-1783

Batalia de la Bunker Hill

Batalia de la Lexington, 1775
noaptea de 18 aprilie 1775, generalul Gage a trimis 700 de oameni sa
captureze muniia care era depozitata de miliia coloniala la Concord n Massachusetts. Cnd colonistii si-au dat seama ca urma ceva
sa se intample, mai multi calareti, printre care si Paul Revere, i-au alertat pe localnici.Cant trupele britanice au intrat in Lexington in
urmatoarea dimineata au fost intampinate de 77 de membri ai militiei locale.A fost un schimb de focuri si mai multi localnici au fost
ucisi.Trupele britanice si-au continuat marsul catre Concord, unde au fost invinse de 500 de militieni.Britanicii au fost obligati sa se
retraga in Boston si au fost atacati de mii de membri al militiilor coloniale pe drumul de intoarcere. Aceste incaierari, in mod
pretentios numite Bataliile de la Lexington si Concord, reprezinta actiunile de declansare a razboiului.Britanicii aflandu-se in
retragere rapida, trupele de militie au inconjurat Bostonul pentru a-i prinde in capcana.Britanicii au primit intariri pe mare, si pe 17
iunie 1775, trupele generalului Howe au cucerit peninsula Charlestown in Btlia de la Bunker Hill. Desi americanii s-au retras,
britanicii au suferit pierderi incat nu si-au mai putut continua actiunea.Asediul Bostonului nu a fost ridicat si Howe l-a inlocuit pe
Gage in functia de comandatul suprem. In iulie, noul comandant suprem al americanilor, Washington, a sosit la periferia Bostonului
pentru a prelua comanda fortelor sale coloniste.Si-a dat seama imediat ca proviziile de praf si pusca erau insuficiente, pana la sfarsitul
urmatorului an tot praful de pusca avea sa fie importat din Franta.Intre timp a fost o perioada de acalmie militara care a durat mai
multe luni.In primavara, tunurile capturate la fortul Ticonderoga au fost pozitionate pe dealurile din jurul pozitiilor britanice care au
devenit astfel imposibil de aparat, astfel ca Howe si trupele lui s-au retras in marie pe mare, pana la baza navala din Halifax, Nova
Scotia.

Invazia Canadei:Quebec
In timpul perioadei de acalmie militara, congresul continental a incercat o alta initiativa.Dupa ce odinioara au esuat sa-i convinga pe
canadienii francezi sa li se alature ca a 14-a colonie, congresul a cerut invazia Canadei cu scopul de-ai alunga pe britanici din
Quebec.Expeditia a esuat dezastruos militar si politic.Invazia Canadei a schimbat opiniile multor oameni din Marea Britanie care
 pana

Moartea lui Montgomery

Militia canadiana si soldatii britanici resping asaltul
atunci sustineau cauza colonistilor americani.Dupa ce americanii s-au american la Sault-au-Matelot

transformat in agresori, si-au pierdut sustinerea pe care o avusese de

la Marea Britanie, unde majoritatea populatiei era acum pentru orice act violent impotriva americanilor
.

Campania din New York i New Jersey

Capturarea Hessianilor la Trenton Batalia de la Longisland

Washington traverseaza Delawar

Batalia de la Princeton

n 1776, Congresul Continental l-a trimis pe Benjamin Franklin n

cea mai important misiune a sa, s conving Frana s ajute coloniile britanice din America de nord n lupta lor pentru independen.
nainte de a pleca, a mprumutat 4.000 de lire Congresului pentru a fonda Armata Continental. Howe s-a retras din Boston si a
incercat sa cucereasca New Yorkul.Washington s-a bazat pe apararea orasului de 20000 de soldati impartiti intre Manhattan si Long
Island.Trupele britanice s-au adunat pe Staten Island.Washington le-a citit recent intocmita Declaraia de independen a Statelor
Unite ale Americii (semnata pe 4 iulie 1776) trupelor sale, pentru a le inspira si a le arata ca nu mai exista cale de intoarcere.Britanicii
au debarcat 22000 de soldati pe Long Island pe 27 august 1776, obligand armata americana mult mai mica sa se retraga pe inaltimile
Brooklyn. Aceasta a fost cea mai mare batalie din intreg razboiul.Desi s-a retras, Washington a reusit sa transfere armata in
Manhattan. Pe 15 septembrie, Howe a debarcat 12000 de oameni in Mahattan, preluand rapid controlul orasului.W
ashington s-a retras
pe inaltimile Harlem si apoi si-a continuat retragerea in timp ce Howe avansa.In loc sa urmareasca si sa distruga armata americana,
Howe s-a intors in Manhattan.A ratat multe ocazii de a zdrobi armata americana, care se micsora treptat. Generalul Cornwallis l-a
urmarit prin New Jersey pana cand, la inceputul lui decembrie, Washington si armata sa au traversat Delaware pentru a se retrage in
Pennsylvania.Campania a fost oprita un an, iar armata britanica s-a intors in garnizoane pe timpul iernii.Britanicii pareau sa nu aiba
niciun fel de problema in a zdrobi armata americana in primavara.Perspectivele armatei continentale erau sumbre.Doar 5000 de
oameni mai erau apti de lupta.La sfarsitul anului, cand expirau inrolarile, acel numar urma sa scada la 1400. Dar Washington a decis
sa faca ce nimeni nu s-ar fi asteptat. In seara de Craciun a traversat raul Delaware pe ascuns si a lansat un atac surpriza.In Batalia de
la Trenton din 26 decembrie 1776, a capturat Trentonul, cat si 1000 de mercenari germani.Cornwallis a pornit sa cucereasca
Trentonul, dar Washington l-a surprins din nou atacand ariegarda britanica la Princeton(3 ianuarie 1777).Dupa ce le ridicase
extraordinar de mult moralul americanilor, Washington s-a retras pentru iernat.

Saratoga i Philadelphia

Predarea generalului Burgoyne la Saratoga

Washington si Lafayette in Valley Forge

Marsul la Valley Forge

Cauza americana a fost mai mult ajutata de incompetenta comandatilor militari

britanici si a superiorilor politici.Planul operatiunilor pentru 1777 ar fi trebuit sa
includa o strategie coordonata pentru cele doua armate britanice din America de
Nord, cea a lui Carleton din Canada si cea a lui Howe din New York.In locul unei
singure campanii, unificata si integrata, la Londra au fost aprobate doua campanii de
catre lordul George Germain; din cauza planificarii slabe, a comunicatiilor
defectuoase si a rivalitatii personale, aceste campanii nu au lucrat in
colaborare.Howe a capturat Philadelphia, dar armata din nord a fost fortata sa se
predea la Saratoga.Dupa aceasta dezastruoasa campanie din 1777, atat Howe, cat si
Carleton aveau sa demisioneze. In 1777, Burgoyne a organizat o expeditie in Canada
Joseph Brant
care avea drept scop sa preia controlul asupra lacului Champlain si a coridorului
raului Hudson.Cu acel coridor aflat in mainile britanicilor, Noua Anglie avea sa fie
izolata de restul coloniilor. Burgoyne a condus o forta de 10000 de oameni de-a lungul lacului catre Albany in statul New York, in
timp ce a doua forta mai mica s-a deplasat de-a lungul vaii Mohawk pentru a face jonctiunea cu Burgoyne la Albany.Burgoyne a
pornit in iunie si a recapturat fortul Ticonderoga.Dar dupa aceea, inaintarea a fost incetinita de americani, doborand copaci pentru a-i
bloca drumul.Forta mai mica a asediat fortul Stanwix-jumatate din acestia erau indieni americani din tribul Mohawk, condusi de
Joseph Brant.Dupa interventiile militiilor americane, britanicii au ridicat asediul si s-au retras in Canada. Armata lui Burgoyne a
scazut la 6000 de oameni, dar era hotarat sa inainteze spre Albany.Generalul Gates, cu o armata de 8000 de soldati, ocupa o pozitie
fortificata la 16 kilometri sud de Saratoga, in statul New York.Burgoyne a incercat sa-i ocoleasca pe americani, dar a fost atras in
lupta in prima batalie de la Saratoga.Situatia lui Burgoyne era acum foarte serioasa.Spera ca armata lui Howe din New York City se
afla in drum spre el, dar se inselase.Intr-o actiune prost coordonata, Howe plecase pe mare sa cucereasca Philadelphia.Militiile
americane au sosit sa intareasca armata lui Gates.In octombrie, acesta avea 11000 de oameni.In a doua batalie de la Saratoga,
Burgoyne s-a predat pe 17 octombrie. A fost momentul decisiv al razboiului.Increderea americanilor a atins cote maxime.Victoria de
la Saratoga i-a incurajat pe francezi sa intre in razboi de partea americanilor.A compensat pierderea Philadelphiei, unde Howe l-a
depasit pe Washington, care a trebuit sa se retraga si sa il lase pe Howe in Philadelphia sa intre fara opozitie. Washington a iernat la
Valley Forge, la 32 kilometri de Philadelphia.In timpul iernii 1777-1778, 2500 de oameni, un sfert din armata lui Washington, au
murit din cauza bolilor si a vremii aspre.Insa in urmatoarea primavara soldatii supravietuitori erau in forma optima, gratie unui
program modern de instructie prusian implementat de baronul von Steuben.Howe a fost inlocuit cu generalul Clinton in functia de
comandant suprem britanic, avand idei diferite. A abandonat Philadelphia pentru a putea intari controlul britanic asupra orasului New
York care, tinand cont de faptul ca francezii intrasera in razboi, devenea brusc vulnerabil in fata puterii navale franceze. Washington
l-a urmarit pe Clinton si l-a fortat sa lupte la Monmouth, la 28 iunie 1778.Batalia a fost nedecisiva, dar semnificativa pentru ca a fost
ultima batalie importanta din nord.Clinton a sosit la New York in iulie.A avut dreptate in privinta francezilor, a ajuns chiar inainte de
sosirea flotei franceze conduse de amiralul d'Estaing.Washington s-a intors la White Plains la nord de New York.Cele doua armate se
aflau acolo unde fusesera cu doi ani in urma, numai ca acum razboiul s-a internationalizat. Franta a semnat tratat de alianta cu SUA
pe 6 februarie 1778.Printre semnatari s-a enumerat si Benjamin Franklin.Spania a intrat in razboi ca aliat al francezilor in iunie
1779.Olanda s-a implicat si ea in razboi din 1780.Toate cele trei tari au finantat SUA de la inceputul razboiului pentru a slabi puterea
britanica.In Anglia, regele George al III-lea si-a dat seama ca nu mai exista nicio speranta pentru a-i infrange pe colonistii
americani.Dar era hotarat sa pedepseasca coloniile rebele pastrand 30000 de britanici in garnizoane diferite din America de nord pe
termen nelimitat, pentru a bloca si ataca porturile colonistilor si ca sa-i incurajeze pe indienii americani sa atace civili in dispute de
frontiera.Spera ca americanii sa aiba remuscari de pe urma instabilitatii si, dezamagiti, sa ceara singuri intoarcerea sub autoritatea
britanica.Dar s-a inselat!

Rzboiul la nivel internaional

La inceput, alianta franco-americana nu a mers foarte bine deoarece francezii sperau sa captureze
Indiile de Vest inainte de-ai ajuta pe
americani in razboi.Spaniolii aveau si ei propriile lor interese in razboi.Doreau o ocazie de-a captura Minorca si Gibraltarul de la
britanici.In februarie 1782, un atac comun francez si spaniol au reusit sa cucereasca Minorca, pe care Spania a pastrat-o apoi; insa nu
au reusit sa obtina Gilbratarul. Extinderea Razboiului Revolutionar a dus la lupte intense in Indiile de Vest.Mai multe insule si-au
schimbat stapanirea.In aprilie 1782, in batalia de la Saintes, o flota britanica sub conducerea amiralului Rodney a invins flota
franceza condusa de amiralul de Grasse.Aceasta batalie a pus capat oricarei posibilitati ca Franta si Spania sa cucereasca Jamaica si
alte colonii carabiene britanice. Conflictul deschis dintre Franta si Marea Britanie in America de Nord si Marea Caraibelor a sporit
animozitatea dintre cele doua tari, izbucnand un conflict si in India.A inceput al doilea razboi dintre Anglia si Mysore in 1780,
avandu-i drept protagonisti pe oficialii guvernului britanic din Madras si sultanul Tipu, conducatorul local al regatului Mysore si un
aliat al Frantei.Razboiul s-a terminat cu Tratatul de la Mangalore; a fost ultima oara cand un print sau un rege indian a putut sa-si
impuna vointa asupra britanicilor. Razboiul Revolutionar a dus la un conflict direct intre Marea Britanie si Olanda.In 1780, britanicii
i-au atacat preventiv pe olandezi pentru a-i opri sa ia parte la Liga Neutralitatii Armate si pentru ca ii sprijineau pe colonistii
americani.Razboiul anglo-olandez care a durat pana in1784 a fost dezastruos pentru economia olandeza.
 Saintes Gibraltar Virginia Capes Suffren si Haider Ali

Yorktown Pensacola

Asadar, Razboiul de Independenta american a fost mai degraba un razboi mondial dintre mariile puteri coloniale (Franta, Olanda si
Spania) care sustineau independenta coloniilor americane si isi urmareau propriile interese economice si superputerea coloniala si
navala-Imperiul Britanic, care conducea razboaie simultane pe mare si pe uscat pe mai multe fronturi: in Europa, in Marea
Mediteraneana (incercand sa apere Gilbratarul si Minorca impotriva Spaniei) cat si in Marea Nordului (impotriva Olandei), pe
teritoriul Americii de Nord(incercand sa-si recupereze coloniile) si in Caraibe (impotriva francezilor si olandezilor), cat si in India,
Celyon si Sumatra ca sa-si mentine controlul (impotriva olandezilor).

Frontul din sud

Desi flota maritima britanica era net
superioara (100 de vase de linie si
vase mai mici), britanicii le-au
folosit doar pentru transportul
trupelor in primele faze ale
razboiului.Americanii, care nu
posedau nicio flota, si depindeau de
corsari, au agresat navele britanice
si au folosit dupa 1775 mici vase
Batalia de la Cowpens
pentru a jefui corabiile britanice.Pe
24 aprilie 1778, au capturat HMS
Batalia de la Vincennes Drake.

In partea sudica, Clinton si armata sa repurtasera mici succese.In decembrie 1778, o

expeditie britanica din New York a reusit sa cucereasca Savannah in Georgia.Clinton a asediat Charleston, Carolina de Sud si l-a
cucerit in mai 1780.Credea ca va cuceri sudul complet.Actiunile colonistilor americani esuau pe toate fronturile.In august, generalul
Cornwallis era gata sa invadeze Carolina de Nord. O aripa a armatei sale a fost invinsa in batalia de la Kings Mountain in octombrie
1780, apoi, armata britanica a mai fost invinsa in Batalia de la Cowpens in ianuarie 1781.Dupa o serie de batalii succesive, britanicii
au fost epuizati.Colonistii americani erau condusi de generalul Nathanael Greene, care a rostit cuvintele memorabile: Luptam, suntem
invinsi, ne ridicam si luptam din nou. Cornwallis a trecut in nord, in Virginia.In martie 1781, Washington l-a trimis pe generalul
Lafayette sa organizeze apararea Virginiei in fata lui Cornwallis.Lafayette i-a hartuit pe britanici, nedorind sa riste o confruntare
majora.Frustrat ca nu-l putea atrage pe Lafayette in lupta, Cornwallis si-a mutat fortele in Yorktown in iulie, pentru a le transporta pe
mare inapoi la New York.

Sfritul rzboiului
Un eveniment crucial pentru ncheierea rzboiului s-a
petrecut la Yorktown n octombrie 1781. n luna
precedent, o for naval francez nvinsese o flot
britanic n Btlia de la Chesapeake. Acest lucru a
mpiedicat planul lui Cornwallis de a se refugia pe mare.
Dupa ce i-a dat seama c l-a prins pe Cornwallis n
capcan, Washington s-a grbit s aduc soldai americani
i francezi din New York pentru a-l asedia pe britanic la
Yorktown. O for aliat francez i american numarnd
17000 de oameni a nceput asediul la nceputul lui
octombrie.

Capitularea lui Lord Cornwallis la Yorktown

Cornwallis a inteles imediat situatia lui era fara speranta si s-a predat la 19
octombrie 1781.ncepnd cu anul 1781, Benjamin Franklin a negociat pacea cu
Marea Britanie, care s-a finalizat n 1783, el fiind unul din cei care a semnat tratatul
de pace ncheiat odat cu recunoaterea Statelor Unite de ctre Marea Britanie,
Tratatul de la Paris (1783). Vestea capitularii de la Yorktown a cazut ca o lovitura de
trasnet in Anglia.Partizanii pacii au devenit majoritari la Westminster si nu au mai
existat alte campanii britanice pe teritoriul Americii de Nord.Razboiul a continuat pe
Tratatul de la Paris
mare in Indiile de Vest intre flota franceza si cea britanica.Pe rutele comerciale
maritime din intreaga lume, navele americane au atacat in mod repetat vasele
britanice civile, ia acest lucru a avut efect notabil asupra comertului britanic, negustorii au exercitat o presiune suplimentara asupra
politicienilor pentru a opri razboiul. Lordul North, premierul britanic care fusese in functie pe parcursul razboiului, a demisionat in
martie 1782.Dupa cateva saptamani, Camera Comunelor a votat incheierea razboiului.Sfarsitul oficial nu a venit odata cu semnarea
Tratatului de la Paris in septembrie1783; acesta a fost ratificat de catre Congresul Statelor Unite in ianuarie1784.

Urmri
Bilantul pierderilor umane este necunoscut, dar in batalii au
murit mai putini oameni decat cei bolnavi de variola.Dintr-
un total estimat de 25000 de colonisti americani care au
murit ca militari activi, 17000 au murit din cauza bolilor si
lipsei de ingrijire cat timp au fost prizonieri de razboi ai
britanicilor.Din 19740 de britanici care si-au pierdut viata,
18500 au murit din cauza bolilor, mai ales de scorbut.42000
de marinari britanici au dezertat in timpul razboiului.Pentru
britanici, costul in bani al razboiului a fost considerabil: 80
milioane de lire sterline-cu mult peste datoria de pe urma
razboiului franco-indian. Razboiul de Independenta era un
razboi pe care britanicii il puteau castiga, dar nu s-a putut
din diverse motive. Una dintre motive ar fi problema Semnarea Declaratiei de independenta

logistica generata de distanta armatei fata de casa, nu doar

 in privinta transportului, ci si comunicarii rapoartelor si ordinelor
care intarziau 2 luni.Nu a existat o organizare centrala a coloniilor
inainte de razboi, nu a existat niciun centru de putere clar, a carui
capturare ar fi insemnat victoria si sfarsitul razboiului.Un alt motiv
semnificativ a fost implicarea Frantei ca aliat american si sprijinul
acordat din partea Spaniei si Olandei.Cu siguranta colonistii ar fi
pierdut razboiul fara sprijinul Frantei. Razboiul a jucat un rol
semnificativ in dezvoltarea relatiilor rasiale in America.In 1776,
Washington a ridicat interdictia in privinta inrolarii negrilor, lucru
care a dus la recrutarea a 5000 de soldati de culoare; in armata
britanica au participat peste 20000 de soldati negri.Majoritatea
indienilor se opuneau colonistilor, pentru ca le luasera pamanturile,
de aceea au luptat de partea britanicilor.Un total de 13000 de
razboinici indieni au luptat de partea britanicilor, indienii irochezi
contribuind cu cel mai bun contigent. Cea mai mare semnificatie a
razboiului o reprezinta rezultatul sau: cele 13 colonii nu mai erau
colonii, ci un stat autonom federal: Statele Unite ale Americii.A fost
una dintre cele mai spectaculoase razboaie/revolutii de pe urma
Portretul primului presedinte american, George careia a rezultat nasterea unei noi natiuni, care avea sa devina ulterior
Washington superputerea globala din prezent.

n martie 1783, Washington i folosete influena pentru a

dispersa un grup de ofieri care ameninau s confrunte
congresul n legtur cu ntrzieria plii soldelor. Prin
Tratatul de la Paris, semnat in decembrie acelai an, Marea
Britanie recunoate independena Statelor Unite.
Washington i dizolv armata i pe 2 noiembrie le
adreseaz soldailor si un elocvent discurs de rmas
bun.Pe 25 noiembrie , britanicii evacueaz New York City
i Washington i guvernatorul preiau posesia. La 4
decembrie la Fraunces Tavern Washington i ia formal
rmas bun de la ofierii si iar n 23 decembrie 1783
imitndul pe generalul roman Cincinnatus demisioneaz din
Scena semnarii Constitutiei americane
funcia de comandant suprem.Retragerea lui Washington la
Mount Vernon a fost de scurt durat. A fcut o expediie
exploratorie la frontiera vestic n 1784, a fost apoi convins s participe la convenia constituional n Philadelphia n vara lui 1787
i a fost ales unanim preedinte al Conveniei. Colegiul electoral l-a ales n unanimitate pe George Washington preedinte n 1789 i
apoi n alegerile din 1792.Washington rmne pn azi singurul preedinte care a luat 100% din voturile electorale.

Noua natiune a fost creata neobisnuit de repede si a fost necesar sa li se explice colonistilor pentru ce lupta.In 1776, Thomas
Jefferson a consemnat pentru ei toate aceste aspecte.Declaratia de independenta redactata de el a devenit piatra de temelie a noului
stat.Este plina de idei noi si puternice si de idealuri iluministe, proaspat venite din Europa revolutionara.Unele sectiuni ale Declaratiei
reprezinta atacuri directe la adresa regelui George III si a guvernului sau, absolut specifice pentru vremurile de atunci, dar afirmatiile
mai generale au si in ziua de azi o rezonanta deosebita.

Noi considerm aceste adevruri evidente, c toi oamenii sunt egali, c ei sunt nzestrai de Creator cu anumite Drepturi
inalienabile, c printre acestea sunt Viaa, Libertatea i cutarea Fericirii. C, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt
instituite printre oameni, izvornd puterile lor doar din consimmntul celor guvernai, C atunci cnd orice Form de Guvernare
 devine distructiv
acestor scopuri, este
dreptul poporului de a o
modifica sau elimina, i
s instituie nou
Guvernare, stabilindu-i
fundaia pe astfel de
Primul drapel al Statelor Unite (1777) principii i
organizandu-i puterile
n asemenea form, nct s le par lor cel mai probabil s produc Siguran
i Fericire.

Note
1. ^ British writers generally favor "American W
ar of Independence" or
"War of American Independence". In the United States, the war is
Constitutia Americana
generally called the "Revolutionary War", "War for Independence",
or simply "the Revolution". See Omohundro Institute of Early
American History and Culture,Bibliography at [1] (http://revolution.h
-net.msu.edu/bib.html) for usage in titles.

Istoria Statelor Unite

Bibliografie
Black, Jeremy. War for America: The Fight for Independence, 17751783.
2001. Analysis from a noted British military historian.
Benn, Carl. Historic Fort York, 17931993. Toronto: Dundurn Press Ltd.,
1993. ISBN 0-920474-79-9.
Boatner, Mark Mayo, III. Encyclopedia of theAmerican Revolution. 1966;
revised 1974. ISBN 0-8117-0578-1. Military topics, references many
secondary sources.
Chambers, John Whiteclay II, ed. in chief. The Oxford Companion to
American Military History. Oxford University Press, 1999. ISBN 0-19- Acest articol este parte a unei serii
507198-0.
Crocker III, H. W. (2006). Don't Tread on Me. New York: Crown Forum.
ISBN 978-1-4000-5363-6. Cronologie
Duffy, Christopher. The Military Experience inthe Age of Reason, 1715
1789 Routledge, 1987.ISBN 978-0-7102-1024-1. Perioada precolonial
Edler, Friedrich. The Dutch Republic and TheAmerican Revolution.
University Press of the Pacific, 1911, reprinted 2001.ISBN 0-89875-269-8. 14921776
Ellis, Joseph J. His Excellency: George Washington. (2004). ISBN 1-4000- 17761789
4031-0. 17891860
Fenn, Elizabeth Anne. Pox Americana: The Great Smallpox Epidemic of
18601865
177582. New York: Hill and Wang, 2001. ISBN 0-8090-7820-1.
Fischer, David Hackett. Washington's Crossing. New York: Oxford 18651900
University Press, 2004.ISBN 0-19-517034-2. 19001945
Fletcher, Charles Robert Leslie. An Introductory History of England: The 19451991
Great European War, Volume 4. E.P. Dutton, 1909. OCLC 12063427.
1991prezent
Greene, Jack P. and Pole, J.R., eds. The Blackwell Encyclopedia of the
American Revolution. Malden, Massachusetts: Blackwell, 1991; reprint Tematic
1999. ISBN 1-55786-547-7. Collection of essays focused on political and
social history.
Drepturile civile (18961954)
Higginbotham, Don. The War of American Independence: Military Drepturile civile (19551968)
Attitudes, Policies, and Practice, 17631789. Northeastern University Rzboiul civil
Press, 1983. ISBN 0-930350-44-8. Overview of military topics; online in
Istoria cultural
ACLS History E-book Project.
Morrissey, Brendan. Monmouth Courthouse 1778: The Last Great Battle in Istoria demografic
the North. Osprey Publishing, 2004.ISBN 1 84176 772 7. Istoria diplomatic
Istoria economic
 Jensen, Merrill. The Founding of a Nation: A History of the American Istoriografia
Revolution 17631776. (2004)
Istoria militar
Kaplan, Sidney and Emma Nogrady Kaplan. The Black Presence in the
Era of the American Revolution. Amherst, Massachusetts: The University Istoria Sudului
of Massachusetts Press, 1989.ISBN 0-87023-663-6. Istoria graniei i a vestului
Ketchum, Richard M. Saratoga: Turning Point of America's Revolutionary Istoria tehnologic i industrial
War. Henry Holt, 1997. ISBN 0-8050-4681-X.
Evoluia teritorial
Mackesy, Piers. The War for America: 17751783. London, 1964.
Reprinted University of Nebraska Press, 1993.ISBN 0-8032-8192-7. Istoria feminismului
Highly regarded examination of British strategy and leadership.
McCullough, David. 1776. New York: Simon & Schuster, 2005. Portal Statele Unite ale Americii
Riddick, John F. The History of British India: aChronology. Greenwood
Publishing Group, 2006.ISBN 978-0-313-32280-8.
Savas, Theodore P. and Dameron, J. David. A Guide to the Battles of the
American Revolution. New York: Savas Beatie LLC, 2006. ISBN 1-932714-12-X.
Schama, Simon. Rough Crossings: Britain, the Slaves, and the American Revolution, Nework, Y NY:
Ecco/HarperCollins, 2006
Shy, John. A People Numerous and Armed: Reflections on the Military Struggle for American Independence. New
York: Oxford University Press, 1976 I(SBN 0-19-502013-8); revised University of Michigan Press, 1990 ISBN( 0-472-
06431-2). Collection of essays.
Stephenson, Orlando W. "The Supply of Gunpowder in 1776", American Historical Review , Vol. 30, No. 2 (Jan.
1925), pp. 271281 in JSTOR.
Tombs, Robert and Isabelle. That Sweet Enemy: The French and the British from the Sun King to the Present
Random House, 2007.ISBN 978-1-4000-4024-7.
Trevelyan, George Otto. George the Third and Charles Fox: the concluding part of The American revolution
Longmans, Green, 1912.
Watson, J. Steven. The Reign of George III, 17601815. 1960. Standard history of British politics.
Weigley, Russell F. The American Way of War. Indiana University Press, 1977.ISBN 978-0-253-28029-9.
Weintraub, Stanley. Iron Tears: America's Battle for Freedom, Britain's Quagmire: 17751783. New o Yrk: Free
Press, 2005 (a division of Simon and Schuster).ISBN 0-7432-2687-9. An account of the British politics on the
conduct of the war.

Legturi externe
Library of Congress Guide to the American Revolution
Battlefield atlas of the American RevolutionAtlas editat de West Point
American Revolutionary War History Resources
Entry to US Army Center for Military History, a huge bibliography
politicval bibliography from Omohundro Institute of Early American History and Culture
Spain's role in the American Revolution from the Atlantic to the Pacific Ocean
African-American soldiers in the Revolution
American Revolution & Independence
Liberty - The American Revolutionemisiune difuzat de PBS
The American Revolution
American Revolutionary War 1775-1783 in the News

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Rzboiul_de_Independen_al_Statelor_Unite_ale_Americii&oldid=11413544

Ultima editare a paginii a fost efectuat la 9 noiembrie 2017, ora 17:36.

Acest text este disponibil sub licenaCreative Commons cu atribuire i distribuire n condiii identice
; pot exista i clauze
suplimentare. Vedei detalii la Termenii de utilizare.