Legea Salic

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Legea Salic (Pactus Legis Salicae) a fost o colecie de legi folosite
de franci, forma lor oficial fiind stabilit n secolul al VI-lea, sub
domnia lui Clovis I.

Printre prevederi se numrau:

erau stabilite pedepse pentru omor, respectiv amenzi

pentru furt i pagube aduse proprietii personale (care
includea sclavii), o treime din amenzi era rezervat pentru
cheltuielile tribunalului;
interpretarea legilor era fcut de ctre un juriu de
ceteni;
Un aspect interesant i cu o mare importan n istoria Europei este
legea motenirii; legea salic interzicea femeilor s moteneasc
pmnturi i, prin urmare, ascensiunea lor la tron. Datorit acestei
legi, s-au declanat un numr de rzboaie pentru succesiune, cel mai
celebru fiind rzboiul de 100 de ani i cel mai recent, rzboaiele
carliste din Spania (1833-1876).
Clovis I, n mijlocul conductorilor si militari,
dicteaz Legea Salic.(Reproducere dup un
n ciuda acestei restricii, Ana de Bretania a devenit duces la
manuscris din sec. XIV)
moartea tatlui ei Francisc al II-lea, duce de Bretania (n 1488) i a
domnit pn la moarte, n1514.

Legea salic n Romnia

n conformitate cu art. 83 din Constituia Romniei din 1866, n lips de descendeni n linie brbteasc ai regelui, succesiunea
tronului se va cuveni celui mai n vrst dintre fraii si sau cobortorilor acestora. Pe aceast baz, la 18 mai 1881, motenitor al
Coroanei Romniei a devenit principele Ferdinand de Hohenzollern, nepotul lui Carol I.

Vezi i
Casa regal de Romnia
Wergeld

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Legea_Salic&oldid=7558916

Ultima editare a paginii a fost efectuat la 26 martie 2013, ora 09:28.

Acest text este disponibil sub licenaCreative Commons cu atribuire i distribuire n condiii identice
; pot exista i clauze
suplimentare. Vedei detalii la Termenii de utilizare.